Arcada iubirii
Prin
aerul blând al serii,
un
cântec delicat se răsfiră în armonie,
o
bucurie a sufletului,
o
evadare în tunelurile nopţii,
o
stare de spirit în căutarea nectarului vieţii,
şoapte
arse de căldura viselor pierdute.
Cu
mâinile atingi fiecare sunet,
din
melodie extragi cheia înţelegerii.
În
tăcere, inima ta naufragiază,
lumea
se termină aici
atunci
când natura se odihneşte.
La
malul curbat
deasupra
orizontului albastru,
duhul
tău se linişteşte.
Un
fâlfâit de aripi
şi
binecuvântarea albă!
Departe-ai
ajuns, acum simţi
pacea
abandonului în ceaţa sfârşitului.
Cristal
strălucitor pentru ca îngerii
să
îţi deschidă calea...
de Irina Lucia Mihalca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu