Motto:
”...Eminescu este zilnic cu noi,
precum un Hristos al Românilor”.
Ioan Miclău-Gepianu
Poeziea și
despre poeziea eminesciană
Cărți la
biblioteca ”Mihai Eminescu”-CRINGILA, N.S.W
-Opera
lui Mihai Eminescu-vol.I-II- George Călinescu, Editura Pentru Literatură, București,
1969.
-Opera
lui Mihai Eminescu-vol.12,13,16 –G.Călinescu, Editura Pentru Literatură, București,
1969.
-Opera
lui M.Eminescu- în 6 volume- ediție de Al.Piru, Editura Vlad&Vlad,
Craiova,
1993
-EMINESCU
– Poezii –ediție critică de D.Murărașu, redactor Aurelia Rusu,
Editura
Pentru Literatură, București,1969.
-Eminescu-Poezii-vol.2,
–Antologie de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ed.Minerva, București,1977
-M.Eminescu-Poezii,
proză literară vol.I-II- ediție de Petru Creția, Cartea Românească, 1978
-M.Eminescu-Opere
alese-II- Ediție îngrijită de
Perpessicius, Ed.Minerva, 1973
-POEZII-
M.Eminescu- Editura Eminescu,1984- Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, tabel
cronologic de Ion Crețu
– Opera lui Mihai Eminescu-vol.1,2 –
G.Călinescu, Edit.Minerva, București,1976
-M.Eminescu-
Opere alese- vol.III-ediție îngrijită și prefațată de Perpessicius,
Editura
Pentru Literatură, 1965
-M.Eminescu-Opere-vol.IV-
Teatru-ediție critică, note și variante de Aurelia Rusu, Studiu introductiv de
George Munteanu-Ed.Minerva,1978
-Mihai
Eminescu- Sfântul Pământ al Transilvaniei – Antologie, prefață,note și
comentarii
de D.Vatamaniuc, Ed. Saeculum I.O, București, 1997
-Mihai
Eminescu--Poezii-Gedichte-Ediție bilingvă-română-germană, Ed.Grai și Suflet-Cultura
Națională, București, 1995
-EMINESCU-90
Poezii –Cuvânt înainte de Mircea Ciobanu, Ed.Prometeu-1991
-A
doua viață a lui EMINESCU-de N.Georgescu-Ed.Europa Nova, București 1994
-EMINESCU-
album- o sută de file din caietele eminesciene-Ed. Didactică și Pedagogică R.A.Bucuresti,
tipărită la Imprimeria ”ARDEALUL”-Cluj, 1997.
-POEZII-M.Eminescu-Prefațată
de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, tabel cronologic de Ion Crețu, Ed. ”EMINESCU”,1980
-EMINESCU
în ACTUALITATE-Culegere de articole și comunicări-Coordonarea lucrării: Dan
Brudașcu, Ed.SEDAN, 2000.
Misterul morții lui Eminescu-Eminesciene-
Ovidiu Vuia, Ed.”PACO”, 1996
-Mihai
Eminescu,publicist-”Suntem Români și Punctum”, George Marinescu, Editura
Fundației Culturale Române ”Demândarea Părintească”, 1997
-Mihai
Eminescu- Rayonnement d-un genie- Anthologie critique et poetique, note
liminaire et notices bio-bibliofaphiques par George Apostoiu, Editions Minerva,
București, 1989.
-Eminescu
și Blajul- Ion Buzași, Editura ”Iriana”, București, 1994
-La
poesie d-Eminescu, Edgar Papu, Ed. Știintțifică și Enciclopedică, Bucarest,
1985
-Mihai
Eminescu- proză și literatură-Antologie,note și bibliografie de Marin Iancu, cu
un Studiu introductiv de Gh.Bulgăr, Casa de Editură ”Petru Maior”, Târgu Mureș,
impimarea s-a realizat Tipografia –APP- București.
-EMINESCU-
Un secol în Medalii- Expoziție și catalog de Constantin Mălinaș, Cuvânt
înainte, de Viorel Horj, Ed.”Mihai Eminescu”,Oradea, 1992.
-PAȘII
POETULUI- de Gellu Dorian și Emil Iordache, Ed. Sport-Turism, București, 1989.
-Mihai
Eminescu-Luceafărul-Evening Star- Ediție bilingvă îngrijită de Constantin
Mălinaș- Asociația Română Pentru EX Libris Oradea, 2004. Traducere de Josef
Johann Soltesz.
-Monologul
Dramatic Eminescian- Ioan Derșidan,Ed. DACIA, Cluj-Napoca, 2001.
-Mihai
Eminescu-Poet și Gânditor, de Eugen.S.Cucerzan,Ed.Grinta, Cluj-Napoca, 2002.
-EMINESCU
ȘI ORADEA- Ediție și studii bibliografice de Constantin MĂLINAȘ,
Mesaj
Cultural Către Orădeni de ing. Petru Filip. Biblioteca Județeană ”GHEORGHE
ȘINCAI” BIHOR, ORADEA, 2000.
-Mihai
EMINESCU - Poezii, cu introducere și subt îngrijirea d-lui G.Murnu, cu 12
acuarele-facsimile și numeroase desene de: A.Murnu,
Ed.”Națională”-S.Ciornei-București, și tipărită La atelierele”Ramuri”-Craiova
în anul 1929, retipărită la la data de 9 ianuarie,1995.
-EMINESCIANA
– Șerban Cioculescu, Ed.Minerva, 1985.
-EMINESCU
ȘI TRANSILVANIA – D.Vatamaniuc, Ed.DACIA, Cluj-Napoca, 1995
-M.Eminescu-
Istorie și Destin-Antologie de Aurelia Dumitrașcu, Prefață de Nicolae-Șerban Tanașoca,
Ed.Porto-Franco, Galați, 1993.
Eminescu pentru emigranți!
”...Românul are o personalitate aleasă
și frumoasă, un caracter înclinat spre buna înțelegere, fiind iubitor de
societatea omenească în care există, îndiferent de prezența altor suflete de
altă origine națională.
Românul nu iubește simțul discriminării
rasiale ori religioase. Cu ocazia unor festivități multiculturale ale
Australiei, reprezentanți ai Guvernului referindu-se la aportul etniilor în
sudarea unității social-economice și a ființei statului australian, au spus că
românii sunt de admirat pentru felul în care își organizează viața de familie
și socială, respectându-și în același timp tradițiile proprii, obiceiurile,
cântecele, limba, fără a stânjeni pe nimeni.
Așadar, românul rămâne tot român,
indiferent în ce loc s-a hotărât să trăiască. Motivele emigrării nu fac topicul
acestor rânduri, ci doar reliefarea realității istorice, că oriunde ar emigra
Românul își ia cu el dorul, durerea, cântecul și limba. Grija pentru cultura
neamului, iubirea pentru personalitățile de seamă ale acestuia, mai ales și cu
totul special pentru Mihai Eminescu, regăsesc și unesc etniile române din toată
diaspora. În mijlocul românilor imaginea luminoasă a lui Eminescu este de fapt
o identificare cu strămoșii noștrii, iar în
conștiința
emigranților Eminescu reprezintă însăși limba maternă. Cu acest stâlp al
cugetului român, reușim să respirăm aerul mediului ambiant. Curățenia
expresivității limbii române în creația poetică a Luceafărului românesc este
atât de profundă și populară, atât de flexibilă expresiei încât poate îmbrăca
și pune în circulație lingvistică orice sentiment al sufletului românesc.
Pentru noi, Eminescu este un exponent de neegalat, care se confundă cu idealul neamului
nostru, care este un ideal de expresivitate armonioasă, dar totodată visul unei
vieți înălțătoare spre umanism și pace în lume!
Și dacă acum aducem omagiu nemuritorului
geniu românesc Mihai Eminescu, iar acesta fiind zilnic cu noi precum un Hristos
al Românilor, cuvine-se să punem în inimile tinerei generații înflăcărata lui
voință de viață, de frumos și iubire, pe care a visat-o și a cântat-o exponentul
deplin al cugetului nostru românesc, Luceafărul universalității ființei noastre
Mihai Eminescu –n.1850-d.1889.
Restituire, (Scrieri in proză-vol.I.,
Ioan Miclău- Ed. ”Cuget Românesc”-Bârda, 2006)
Dragă Prietene Benule,
RăspundețiȘtergereMultumesc ție, așa ca întotdeauna, pentru frumoasa prezenare
la fila prestigiosului Blog ”Ben Todica”, a materialelor despre Mihai Eminescu
Ioan