Ileana Costea - Festivalul Enescu 2020 online De vorbă cu trei muzicieni: Liviu Marinescu, Nina Munteanu si Daniel Robert Gherasim

 

Festivalul Enescu 2020 online

De vorbă cu trei muzicieni: Liviu Marinescu, Nina Munteanu si Daniel Robert Gherasim

 

de Ileana Costea

 

“Ne-am descoperit fragili, deși ne credeam puternici, atât de fragili. Ce era nu mai este, simplul e complicat, frica a înlocuit firescul. Invizibil, răul e peste tot. Acum ne descoperim puterea deși ne simțim fragili. Atâta putere ne e greu să credem. Putere înseamnă să ne reinventăm alegând viața și frumusețea.Viața merge înainte mai frumos când muzica nu se oprește. ..”

Din cuvintele spotului Youtube al Concursului Enescu 2020

 

 

George Enescu, pianist si compositor. Surcsa: Wikipedia.ro

 

https://www.youtube.com/watch?v=OhZzibjGOHI

Enescu - Caprice Roumain for Violin and Orchestra. Mar 14, 2012

 

 

Trăind la Paris și țînându-se de o parte de comunismul din țară, Enescu, compozitor și violinist, s-a făcut cunoscut în special în Europa de Vest. Este cântat uneori și la stațiile de radio de muzică clasică din SUA. În 1958, trei ani după moartea maestrului, guvernul României a hotărât să inițieze un festival cu numele acestuia. Festivalul "George Enescu" a devenit un eveniment muzical românesc de prestigiu internațional. El este cel mai important eveniment cultural internațional organizat în România. Concursul are patru secții – vioară, violoncel, pian și compoziție – și se situează în top cinci la nivel mondial în peisajul competițiilor de muzică clasică.

 

 

Iată pe scurt istoria festivalului așa cum apare ea în Wikipedia: “La început, festivalul s-a ținut din trei în trei ani. În anii '80, festivalul și-a pierdut din strălucire, după ediția din 1979 având loc neregulat. A fost reluat după Revoluția din 1989 (prima dată în 1991), iar prin Hotărârea de Guvern nr. 258 din 13 martie 2002 privind organizarea din doi în doi ani, la București, a Festivalului Internațional "George Enescu", s-a stabilit actuala ritmicitate a festivalului.

 

De-a lungul anilor, la festivalul organizat la Ateneul Român și la Sala Radio, au participat orchestre și muzicieni de mare prestigiu, precum Filarmonica din Viena, dirijată de Herbert von Karajan, Filarmonica din Stockholm, dirijată de Sergiu Celibidache și Filarmonica din Londra, dirijată de Sir John Barbirolli. Alte personalități muzicale mondiale care au participat de-a lungul anilor la festival au fost Joseph Palnciek, Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, David Oistrah, Kurt Masur, Boris Berezovski, Antonio Menses, Jose Van Dam, Lawrence Foster. Printre personalitățile din România au fost Elena Cernei, David Ohanesian, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Ionel Pantea, Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Eugenia Moldoveanu, Elena Simionescu, Radu Lupu, Dan Grigore, Ion Kolenberg și alții.”

Dirijorul Paavo Järvi pe scena Sălii Palatului din București, în cadrul ediției 2013 a Festivalului Enescu. Sursa : Wikipedia.ro

 

Festivalul a stârnit în trecut controverse, dat fiind costurile uriașe pe care le implică. Au fost aduse la București orchestre întregi pe banii guvernului român. Un lucru pe care nici o metropolă din vest nu și-l poate permite. Și sigur se poate spune că banii ar fi putut fi mai bine folosiți pentru muzicienii din România, piane mai bune, sponsorizare de participări în străinătate și pentru construirea unei săli de concert nouă, modernă, încăpătoare. Ateneul este o bijuterie, are acustică bună dar nu e suficient de încăpător (aprox. 800 locuri) pentru un eveniment care atrage mii de spectatori. Sala Palatului a fost construită și gândită ca o sala de congrese, nu de concerte. E încăpătoare dar are acustică nepotrivită. Iar Sala Radio, cu spațiu mare și acustică bună are locație proastă într-un cartier vechi, neatrăgător. Și s-a mai scris și despre publicul care își poate permite să plătească biletele la festival. Un public bogat, care nu e cunoscător de muzică spre a o aprecia, ci care își dorește doar să fie văzut că participă la evenimente de înalt nivel cultural.

 

Ateneul roman, București. Sursa: Wikipedia.ro

 

Sala Radio, București Sursa Wikipedia.ro

Sala Palatului, București Sursa Wikipedia

Dar lăsând controversele la o parte Festivalul George Enescu este unic în Europa, sau chiar în lume, prin calitatea artistică a muzicienilor ce performează, prin numărul larg de participanți la concurs și de spectatori. Festivalul “este un brand românesc prin care ne păstrăm identitatea națională” (Bianca Ionescu, soprană, Conversații despre frumusețe în viață, 2020).

Anul acesta, în plină pandemie, Festivalul Internaţional George Enescu 2020 s-a reinventat. Evenimentul s-a reorganizat în format online, din cauza virusului Covid-19. Concertul de deschidere a avut loc în frumoasa sală a Ateneului din București, goală, fără spectatori. Prima fază, cu primele două etape ale concursului, s-a ținut online între 29 august și 20 septembrie, urmând ca faza a doua, etapa semifinală și finală, să aibă loc în mai 2021 la București.

Este pentru prima dată în istoria Concursului Enescu când programul are loc online. Primele două etape ale secțiunilor au fost organizate online, pentru a putea derula competiția, în ciuda pandemiei. Și totul s-a conceput cu oferirea de interacție a publicului cu muzicienii. Platforma online a asigurat trei butoane cu ajutorul cărora spectatorii puteau aplauda virtual, alegându-și intensitatea și forma reacției, permițându-le și să scrie mesaje tinerilor muzicieni, spunându-le impresiile. Înregistrările au fost făcute disponibile online pe website-ul concursului. Accesul la tot conținutul online al concursului din această perioadă a fost gratuit ceea ce a permis oricui și-a dorit să asculte programul s-o poată face. Iată deci și un aspect pozitiv al acestei complicate situații de pandemie, căci așa s-a eliminat problema ne-mai-găsitului de bilete și a costului lor prohibitiv pentru mulți.

Prin tradiție, la Festivalul Enescu cei ce performează la concertul de deschidere ca și celelalte recitaluri sunt în majoritate foști laureați ai concuruslui Enescu sau membrii ai juriului diverselor competiții. În 2020 din România au performat: Alexandru Ștefan Murariu (laureat compoziție, 2018), Dan Dediu (compoziție1991), Valentin Răduțiu (violoncel, 2016), Mihaela Martin, membră în juriu, secția vioara). Președinții juriilor au fost toți laureați ai concursului Enescu. S-a făcut inițial o preselecție în iunie 2020 la care s-au ales 272 de tineri muzicieni, din care au participat la Concursul online 205, reprezentând 39 de țări. 184 au concurat la cele trei instrumente: vioară (66); violoncel (54); pian (64), iar 21 au participat la secțiunea Compoziție, cu 26 de lucrări. Vârsta concurenților a fost între 14 și 33 de ani.

https://www.youtube.com/watch?v=pEBCFqrCO6I

Concertulde deschidere a Concursului Internațional George Enescu 2020. Sep. 3, 2020

 

Pe 20 septembrie 2020 s-a încheiat faza de desfășurare online, a concursului Enescu și s-au știut toți câștigătorii fazei a doua care vor merge mai departe la semifinalele din mai 2021, anunțați de președinții secțiilor respective. Este vorba de 23 de tineri muzicieni reprezentând 13 țări. Îi menționez numai pe cei din România: secția pian 8 (Adela Liculescu), secția violoncel 7 (Ștefan Cazacu), secția vioară 8 (Valentin Șerban), și secția compoziție 3. Un lucru interesant, de semnalat în anul acesta este că printre cei ce vor merge mai departe la semifinala de violoncel se află un muzician de numai 14 ani, cel mai tânăr participant din istoria festivalului.

 

Linkurile inregistrarilor din Etapa I si II, pe secțiuni :

 

https://www.festivalenescu.ro/concurs/violoncel/etapa-1-violoncel/

https://www.festivalenescu.ro/concurs/violoncel/etapa-2-violoncel/

            Din România merge la Faza Ștefan Cazacu:

https://www.festivalenescu.ro/2020/concurenti-violoncel/stefan-cazacu/

Cel mai tanar participant (14 ani), JaeMin Han, Coreea de Sud

https://www.festivalenescu.ro/2020/concurenti-violoncel/jaemin-han/

 

https://www.festivalenescu.ro/concurs/vioara/etapa-1-vioara/

https://www.festivalenescu.ro/concurs/vioara/etapa-2-vioara/

            Din România merge la Faza II alentin Serban :

https://www.festivalenescu.ro/2020/concurenti-vioara/valentin-serban/

 

https://www.festivalenescu.ro/concurs/pian/etapa-1-pian/

https://www.festivalenescu.ro/concurs/pian/etapa-2-pian/

Din Români merge la Faza Adela Liculescu :

            https://www.festivalenescu.ro/2020/concurenti-pian/adela-liculescu/

 

Peste 41.000 de vizitatori au urmărit faza online a Concursului George Enescu 2020, dintr-un total de circa 71.000 de vizualizări înregistrate în perioada festivalului. Iată deci o vizionare foarte largă. Iubitorii muzicii clasice pot revedea Concertul de Gală, înregistrările concurenților din primele două etape ale celor trei secțiuni, precum și alte evenimente înregistrate din cadrul concursului (conferințe de presă, anunțarea rezultatelor de către președinții juriilor, spotul campaniei și altele) pe website-ul Concursului.

 

Mie personal succesul acestui Festival Enescu reinventat și derulat online, ca și explozia folosirii ZOOM-ului pe tot globul impus de necesitatea ținerii “distanței sociale”, vine ca o confirmare a convingerii mele despre potențialului internetului pentru comunicare la distanță, conferințe și evenimente culturale. Idee pe care am propovăduit-o de câțiva ani încoace la congresele Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA): întâi prin folosirea Skype-ului (la Frascati, Italia în 2015, la Montreal în 2016 și la Sinaia în 2017) și apoi a ZOOM-ului la congresul ARA 43 de la Universitatea Californiană din Los Angeles (UCLA) în 2019. Congres care a inclus o zi de conferințe web pe ZOOM și un concert pre-înregistrat pe video cu performanțe ale elevilor și tinerilor muzicieni din Iași (organizat de Prof. Dr. Nina Munteanu și filmat cu pasiune și talent de cameraman-ul Prof. Asociat Dr. Alexandru Vlahovici). Congresul ARA 43 a cerut participanților de la distanță prezentări pre-înregistrate, iar prezentările făcute în ziua conferinței în sală la UCLA au putut fi urmăite “live” de departe prin ZOOM, au fost filmate și puse pe Internet. Astfel materialul conferinței va rămâne pentru a putea fi vizionat, ca și în cazul Festivalului Enescu 2020, de cei care nu au putut participa în persoană în zilele evenimentului.

 

https://ileanacostea.wixsite.com/mymainsite/ara43

Congresul ARA43

 

https://ileanacostea.wixsite.com/mymainsite/concert

Concertul digital de la ARA 43

 

O interesantă inițiativa a Festivalului Enescu 2020 a fost programul de “provocare” a mai multor oameni din diverse domenii de cultură și artă, în a își spune părerea despre “Salvarea frumuseții în viață”. Se pot viziona online youtuburi cu cele spuse de fiecare. Printre ei ii voi menționa doar pe cei doi pe care am avut ocazia să-i cunosc personal: dramaturgul Matei Vișnec (cu ocazia piesei lui Mașina Tulburătoare a lui Cehov pusă în scenă de regizorul Florinel Faturescu, despre care am scris un articol în 2005) și criticul de cinema Irina Margareta Nistor

(cu ocazia vizitei ei la Los Angeles în 2017), invitată de societatea românească comunitară Viitorul Român, și căreia i-am luat un interviu publicat în diverse ziare și reviste).

 

https://www.youtube.com/channel/UCVbUaNmfs0ezMqy62sJblRQ

Diverse video-uri de la Festival si cu conversatii cu oameni de cultur ă, despre rumusetea vieții

 

 

Ce mi-au spus trei muzicieni:

 

 

“Festivalul Enescu este un eveniment frumos și de o amploare unică în Europa, ba chiar în lume. În cadrul festivalului din 2009 s-a cântat și compoziția mea pentru muzică de cameră, A-gain. Este o piesă care ilustrează impactul repetiției formei muzicale (diverse motive, fraze, și uneori întregi părți) ce se găsesc din-nou-din nou (“again, again”) creând o stare de “déjà vu ”.

Liviu Marinescu, profesor de compoziție la California State University, Northridge din zona Los Angeles-ului, compozitor

 

Liviu Marinescu

Sursa :Un interviu luat de Nimbus Ensemble in 2008

 

« Concursul George Enescu desfășurat la București este un concurs de mare prestanța unde participă anual sute de concurenți la diferite specialități precum vioara, violoncel, pian, compoziție. Juriul la secția vioara este unul de mare anvergură format din oameni de valoare printre care, anul acesta, Mihaela Martin și Remus Azoiței. Regulamentul este unul foarte bine structurat, concursul fiind pe 4 etape, incluzând finala unde trebuie prezentat un concert integral al unor anumiți compozitori precum Sibelius, Dvorjak, Brahms, Prokofiev, etc.

 

Nina Munteanu la Congresul ARA 42 Iasi. Sirsa : foto Ileana Costea

 

După părerea mea cel mai bun concurent al concursului de anul acesta este Valentin Șerban, un bun violinist, cu multe abilități tehnice și muzicale, ce simte muzica într-un mod frumos și plăcut și o exprimă publicului într-o nuanță aparte. A ales un program foarte bun ce îl avantajează și îi scoate în evidență tot ce poate mai bun”.

Nina Munteanu, profesoră de vioară la Colegiul Național “Octav Băncilă” din Iași, violonistă

 

https://www.youtube.com/watch?time_continue=29&v=o83RA_hkm-0&feature=emb_logo

Valentin Serban - Bartok - 6 Romanian Folk SongsNov 6, 2017

 

Daniel Robert Gherasim. Sursa Academia Romano-Americana de Arte si Stiinte

ARA 43 Noiembrie 2019

 

 

“Consider că concursul Geoorge Enescu este o rampă de lansare pentru muzicienii noii generații. Anul acesta am observat o prestanță impecabilă a fiecărui concurent, plină de pasiune, cu un repertoriu pe măsură, format din concerte, piese, sonate, și capricii dificile tehnic, dar pline cu muzică care scoate în evidență fiecare latură a concurentului”.

Daniel Robert Gherasim, 16 ani, clasa XII-a, elev la vioară în clasa Ninei Munteanu la Colegiul Național “Octav Băncilă”, Iași, a două oară bursier al programului Tinere Talente, Fundația Pricipesa Margareta a României.

 

 

În video-ul cu el din programul “Salvarea Frumuseții în viață” Matei Vișnec, spune că frumusețea este un concept abstract, greu de definit, “nici nu știm prea bine ce este frumusețea, dar ce știm este că fără ea viață își pierde în mare măsură sensul”. Iar concursul George Enescu 2020 a mers dincolo de muzică, inspirându-ne și provocându-ne să găsim puterea de a trece prin pandemie, continuând să vedem și să gustăm din plin frumusețea vieții.

 

 

©2020 Autoarea reţine drepturile de copyright pentru acest material.