Actualitatea lui Alecsandri
”Vecinicul” Alecsandri
Nicoleta
Marinescu
Critic și istoric literar, reputat profesor universitar al Facultății de
Filologie din cadrul Universității ieșene ”Alexandru Ioan Cuza”, specialistă în
literature română a primei jumătăți din veacul al XIX-lea, Antoaneta Macovei
își propune să reediteze actualizând o cercetare documentară privind
activitatea literară a ”Vecinicului”
Alecsandri. Lucrarea apare la editura Vasiliana’ 98 în 2024.
De ce o reeditare? Pentru a reaminti importanța și actualitatea scrierilor
”bardului de la Mircești”, ”acel rege al poeziei”, cum îl numea Mihai Eminescu
în poezia Epigonii. Prin opera sa
Vasile Alecsandri a deschis larg ușile literaturii române spre universalitate.
Să ne reamintim câteva date despre cel ce avea să fie poet, dramaturg,
folclorist, om politic, ministru, diplomat, fondatorul ”Academiei Române”,
creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România,
personalitate marcantă a Moldovei și a României secolului al XIX-lea.
După studii în familie- așa era moda vremii,- este înscris la un pension
francez în Iași, unde este coleg cu Mihail Kogălniceanu și Matei Millo. E momentul
în care se leagă o prietenie puternică, așa cum va demonstra timpul. După un
bacalaureat în științe dat la Paris, alături de Alexandru Ioan Cuza, viitorul
domn al celor două Provincii românești, Vasile Alecsandri urmează cursuri de
inginerie, neterminate.
Vasile Alecsandri debutează în limba franceză. După cum bine se știe foarte
multe scrieri aparținând scriitorului nu au fost publicate niciodată, rămânând
în manuscris.
Bun cunoscător al vieții țăranului român, Alecsandri consideră că averea
națională a poporului : doinele, baladele, cânticele bătrânești, horele,
colindele ”ascunse de secoli întregi, ca
niște petre scumpe” se impun a fi scoase la lumină pentru a nu fi date
uitării.
După încercările poetice în limba franceză, primul volum în limba română Doine și lăcrămioare poartă elementele poeziei
naționale : viața poporului român, cu luptele și credințele sale.
Mânjina-moșia lui Costache Negri- era locul desfășurării seratelor literare
și locul întâlnirilor politice. Aici Vasile Alecsandri o cunoaște pe sora
prietenului său -Elena Negri- de care se îndrăgostește, iar după moartea
prematură îi dedică poezia Steluța, apoi
volumul de poezii Lăcrămioare. Într-un
jurnal în limba franceză, poetul își
declară iubirea pentru Elena Negri, figură strălucitoare a saloanelor
moldovenești. Perioada petrecută de cei doi tineri în Italia este ” cea mai fericită epocă din viața mea…plătită
scump”, după mărturisirea poetului.
Natura în cele patru anotimpuri, natura din lunca Mirceștilor devine
subiectul Pastelurilor semnate de
poet. Autoarea lucrării consideră că
această formă de poezie,” este un imn
dedicat luminii solare” Caracteristica pastelurilor lui Alecsandri este
prezența elementului uman în cadrul natural.
Trăind principalele momente ale istoriei, Vasile Alecsandri abordează literatura politică, ca formă de
manifestare patriotică. Volumul Ostașii noștri se bucură de un real
succes. E suficient să amintim că Deșteptarea
României, tipărită pe foi volante a trecut munții în Transilvania și
Bucovina. Hora Unirii, scrisă în
1857- pe când se dorea unirea tuturor românilor- este cântată și azi. Versurile
poetului reflectă principalele momente din istoria poporului nostru.
Autoarea lucrării subliniază faptul
că :” genul de poezie practicat de
Alecsandri…a căpătat în timp pe lângă valorile artistice și pe cele de document
al unui veac românesc, plin de prefaceri, în spirit european, de lupte și
sacrificii, la care o generație strălucită de oameni de cultură a trudit în
chip dezineresat.”
Recunoașterea europeană a poetului s-a produs în 1878, în sudul Franței, la
Montpellier, când Vasile Alecsandri obține premiul latinității cu poezia
intitulată Cântecul gintei latine.
Poezia a fost apreciată pentru : ”originalitatea,
simplitatea și măreția sa” (Frederic Mistral, poet laureat al Premiului
Nobel pentru literatură). Antoaneta Macovei menționează : ”Momentul autentifica nu numai un talent
real, nu numai unitatea țărilor latine, ci consfințea calitățile spirituale ale
unui popor !”
Actualitate europeană a scriitorului Alecsandri este nota generală a
acestei lucrări. Din nefericire, în școli se studiază doar Pastelurile poetului.
”Bardul de la Mircești” rămâne cunoscut în dramaturia noastră ca părintele
ciclului de piese de teatru în limba română dedicat Chiriței.
Teatrele au în repertoriu
colaje din ciclul Chirițelor sau piesa Chirița în provincie, cu scene actualizate din viața societății de
azi.
Cine este Cucoana Chirița, modelul scriitorului ? Este soția unui
vornic din Fălticeni cu conac la Vadul Glodului. Mamă a trei copii, Anastasia Greceanu
refuză tânărului Alecsandri mâna uneia din fiicele sale pe motiv că este doar
”un scriitoraș”. În casa din Fălticeni
se dădeau baluri la care participau boieri de pretutindeni. Așa o cunoaște
scriitorul pe tânără. Un refuz nepoliticos din partea mamei îl determină pe
Alecsandri să picteze în comedii
spumoase familia de moșieri. Chirița nu este un personaj facil, este o femeie
puternică, o soție ambițioasă care vede mersul lucrurilor, energică, cu lipsuri
mari în educație, dar informată și dornică ca familia sa, care trăiește într-o
lentoare desăvârșită, să se emancipeze, să vorbească franțuzește, să
călărească, să se îmbrace după moda de la Paris, să dea petreceri după model
occidental. Dacă literatura franceză îl are pe Monsieur Jourdain, care afirma
că toată viața sa a făcut proză fără să știe, noi o avem pe Chirița și din
păcate ne întâlnim și azi cu urmașele sale. Cea de azi se confruntă cu
frustrări, ambiții, invidii, patimi, fără a avea inocența Chiriței de altă
dată.
You Tube prezintă diverse
interpretări ale creației lui Vasile Alecsandri, dovada cea mai bună că alături
de Caragilae Alecsandri este actual și în zilele noastre. Iată câteva exemple :
Cucoana Chirita
Film :
https://www.youtube.com/watch?v=XrFkOIihqk0â
https://www.youtube.com/watch?v=4GSRK2lmwDQ
Teatru radiofonic: https://www.youtube.com/watch?v=4d7kLTe7Qn4
https://www.youtube.com/watch?v=rek8tEwmbmQ&t=53s
Din volumul Ostașii noștrii
Sergentul : https://www.youtube.com/results?search_query=ostasii+nostri+alecsandri
Peneș Curcanul
https://www.youtube.com/watch?v=NzlG65w7KH4
Deșteptarea României
https://www.youtube.com/watch?v=goW9JrSerXY
Hora Unirii
https://www.youtube.com/watch?v=LWIDGHlVSSI
https://www.youtube.com/watch?v=lp5WLBrfShM
Din volumul Pasteluri
Oaspeții primăverii
https://www.youtube.com/watch?v=ZXAfSdasBtM
Miezul iernii
https://www.youtube.com/watch?v=wZgS3MuhtsU
Din volumul Doine și lăcrămioare
Steluța
https://www.youtube.com/watch?v=yqztqHWnoys
Lucrarea doamnei prof.
univ. dr. Antoaneta Macovei
impresionează prin bogata documentare, interpretare analitică, prezentare
sintetică, cu abundența notelor de subsol, dovada documentării cercetătorului
pasionat de munca sa și dornic de a face cunoscute publicului informațiile
deținute. Impresionantele lecturi ale autoarei scrierii, convorbirile avute cu personalitățile
neamului, nu numai din literatura, din istorie, memoria impresionantă de care dă dovadă construiesc o istorie
nescrisă a intelectualității neamului românesc. Din păcate, toate aceste
informații memorabile, ce completează portrete, situații, aspecte ale unei
societăți se vor pierde în negura veacurilor, nefiind imprimate nici pe suport
tradițional, nici informatic.
Reeditarea lucrării este un bun prilej pentru cei ce s-au întâlnit cândva, sub o formă sau alta
cu Vasile Alecsandri, să-și amintească de scrierile actuale și azi ale marelui cărturar român.
Coperta cărții este o reproducere după lucrarea Vioricăi
Toporaș Lunca de la Mircești, 1979.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu