duminică, 16 iunie 2024

Nicoleta Marinescu - Actualitatea lui Alecsandri ”Vecinicul” Alecsandri

 



Actualitatea lui Alecsandri  

”Vecinicul” Alecsandri

                                                                               Nicoleta Marinescu

Critic și istoric literar, reputat profesor universitar al Facultății de Filologie din cadrul Universității ieșene ”Alexandru Ioan Cuza”, specialistă în literature română a primei jumătăți din veacul al XIX-lea, Antoaneta Macovei își propune să reediteze actualizând o cercetare documentară privind activitatea literară a ”Vecinicului” Alecsandri. Lucrarea apare la editura Vasiliana’ 98 în 2024.

De ce o reeditare? Pentru a reaminti importanța și actualitatea scrierilor ”bardului de la Mircești”, ”acel rege al poeziei”, cum îl numea Mihai Eminescu în poezia Epigonii. Prin opera sa Vasile Alecsandri a deschis larg ușile literaturii române spre universalitate.

Să ne reamintim câteva date despre cel ce avea să fie poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, fondatorul ”Academiei Române”, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și a României secolului al XIX-lea.

După studii în familie- așa era moda vremii,- este înscris la un pension francez în Iași, unde este coleg cu Mihail Kogălniceanu și Matei Millo. E momentul în care se leagă o prietenie puternică, așa cum va demonstra timpul. După un bacalaureat în științe dat la Paris, alături de Alexandru Ioan Cuza, viitorul domn al celor două Provincii românești, Vasile Alecsandri urmează cursuri de inginerie, neterminate.   

Vasile Alecsandri debutează în limba franceză. După cum bine se știe foarte multe scrieri aparținând scriitorului nu au fost publicate niciodată, rămânând în manuscris.

Bun cunoscător al vieții țăranului român, Alecsandri consideră că averea națională a poporului : doinele, baladele, cânticele bătrânești, horele, colindele ”ascunse de secoli întregi, ca niște petre scumpe” se impun a fi scoase la lumină pentru a nu fi date uitării.

După încercările poetice în limba franceză, primul volum în limba română Doine și lăcrămioare poartă elementele poeziei naționale : viața poporului român, cu luptele și credințele sale.

Mânjina-moșia lui Costache Negri- era locul desfășurării seratelor literare și locul întâlnirilor politice. Aici Vasile Alecsandri o cunoaște   pe sora prietenului său -Elena Negri- de care se îndrăgostește, iar după moartea prematură îi dedică poezia Steluța, apoi volumul de poezii Lăcrămioare. Într-un jurnal în limba franceză,  poetul își declară iubirea pentru Elena Negri, figură strălucitoare a saloanelor moldovenești. Perioada petrecută de cei doi tineri în Italia este ” cea mai fericită epocă din viața mea…plătită scump”, după mărturisirea poetului.

Natura în cele patru anotimpuri, natura din lunca Mirceștilor devine subiectul Pastelurilor semnate de poet.  Autoarea lucrării consideră că această formă de poezie,” este un imn dedicat luminii solare” Caracteristica pastelurilor lui Alecsandri este prezența elementului uman în cadrul natural.

Trăind principalele momente ale istoriei, Vasile Alecsandri  abordează literatura politică, ca formă de manifestare patriotică.  Volumul Ostașii noștri se bucură de un real succes. E suficient să amintim că Deșteptarea României, tipărită pe foi volante a trecut munții în Transilvania și Bucovina. Hora Unirii, scrisă în 1857- pe când se dorea unirea tuturor românilor- este cântată și azi. Versurile poetului reflectă principalele momente din istoria poporului nostru. 

Autoarea lucrării subliniază  faptul că :” genul de poezie practicat de Alecsandri…a căpătat în timp pe lângă valorile artistice și pe cele de document al unui veac românesc, plin de prefaceri, în spirit european, de lupte și sacrificii, la care o generație strălucită de oameni de cultură a trudit în chip dezineresat.”

Recunoașterea europeană a poetului s-a produs în 1878, în sudul Franței, la Montpellier, când Vasile Alecsandri obține premiul latinității cu poezia intitulată Cântecul gintei latine. Poezia a fost apreciată pentru : ”originalitatea, simplitatea și măreția sa” (Frederic Mistral, poet laureat al Premiului Nobel pentru literatură). Antoaneta Macovei menționează : ”Momentul autentifica nu numai un talent real, nu numai unitatea țărilor latine, ci consfințea calitățile spirituale ale unui popor !”

Actualitate europeană a scriitorului Alecsandri este nota generală a acestei lucrări. Din nefericire, în școli se studiază doar Pastelurile poetului.  

”Bardul de la Mircești” rămâne cunoscut în dramaturia noastră ca părintele ciclului de piese de teatru în limba română dedicat Chiriței.

 Teatrele au în repertoriu  colaje din ciclul Chirițelor sau piesa Chirița în provincie, cu scene actualizate din viața societății de azi.

Cine este Cucoana Chirița, modelul scriitorului ? Este soția unui vornic din Fălticeni cu conac la Vadul Glodului. Mamă a trei copii, Anastasia Greceanu refuză tânărului Alecsandri mâna uneia din fiicele sale pe motiv că este doar ”un scriitoraș”.  În casa din Fălticeni se dădeau baluri la care participau boieri de pretutindeni. Așa o cunoaște scriitorul pe tânără. Un refuz nepoliticos din partea mamei îl determină pe Alecsandri să picteze  în comedii spumoase familia de moșieri. Chirița nu este un personaj facil, este o femeie puternică, o soție ambițioasă care vede mersul lucrurilor, energică, cu lipsuri mari în educație, dar informată și dornică ca familia sa, care trăiește într-o lentoare desăvârșită, să se emancipeze, să vorbească franțuzește, să călărească, să se îmbrace după moda de la Paris, să dea petreceri după model occidental. Dacă literatura franceză îl are pe Monsieur Jourdain, care afirma că toată viața sa a făcut proză fără să știe, noi o avem pe Chirița și din păcate ne întâlnim și azi cu urmașele sale. Cea de azi se confruntă cu frustrări, ambiții, invidii, patimi, fără a avea inocența Chiriței de altă dată.

You Tube prezintă  diverse interpretări ale creației lui Vasile Alecsandri, dovada cea mai bună că alături de Caragilae Alecsandri este actual și în zilele noastre.  Iată câteva exemple :

 

Cucoana Chirita

Film : https://www.youtube.com/watch?v=XrFkOIihqk0â

          https://www.youtube.com/watch?v=4GSRK2lmwDQ

Teatru radiofonic: https://www.youtube.com/watch?v=4d7kLTe7Qn4

https://www.youtube.com/watch?v=rek8tEwmbmQ&t=53s

 

Din volumul Ostașii noștrii

Sergentul : https://www.youtube.com/results?search_query=ostasii+nostri+alecsandri

 Peneș Curcanul

https://www.youtube.com/watch?v=NzlG65w7KH4

Deșteptarea României

https://www.youtube.com/watch?v=goW9JrSerXY

Hora Unirii

https://www.youtube.com/watch?v=LWIDGHlVSSI

https://www.youtube.com/watch?v=lp5WLBrfShM

 

Din volumul Pasteluri

 Oaspeții primăverii

https://www.youtube.com/watch?v=ZXAfSdasBtM

Miezul iernii

https://www.youtube.com/watch?v=wZgS3MuhtsU

 

Din volumul Doine și lăcrămioare

Steluța

https://www.youtube.com/watch?v=yqztqHWnoys

  Lucrarea doamnei prof. univ. dr. Antoaneta Macovei impresionează prin bogata documentare, interpretare analitică, prezentare sintetică, cu abundența notelor de subsol, dovada documentării cercetătorului pasionat de munca sa și dornic de a face cunoscute publicului informațiile deținute. Impresionantele lecturi ale autoarei scrierii, convorbirile avute cu personalitățile neamului, nu numai din literatura, din istorie, memoria impresionantă  de care dă dovadă construiesc o istorie nescrisă a intelectualității neamului românesc. Din păcate, toate aceste informații memorabile, ce completează portrete, situații, aspecte ale unei societăți se vor pierde în negura veacurilor, nefiind imprimate nici pe suport tradițional, nici informatic.

Reeditarea lucrării este un bun prilej pentru cei  ce s-au întâlnit cândva, sub o formă sau alta cu Vasile Alecsandri, să-și amintească de scrierile actuale  și azi ale marelui cărturar român.

Coperta cărții este o reproducere după lucrarea Vioricăi Toporaș Lunca de la Mircești, 1979.


Antoaneta Macovei, autoarea lucrării









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu