Domnului
General Gheorghiță Vlad - Șeful Statului Major al Apărării
Av.
Elena Radu
23
Iunie 2024
- De ce acceptați inițierea de proiecte de lege care
încalcă Constituția României?
- De ce acceptați inițierea de proiecte de lege și
adoptarea de măsuri care generează pericolul declanșării unui război împotriva
României și declararea stării de război în România, cu consecințe dezastruoase
pentru poporul român și statul român?
Referitor la:
- proiectul legii apărării naționale a României și
proiectul Legii privind Sistemul național de management integrat al situațiilor
de criză;
- proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului
privind finanțarea de către România a instruirii personalului ucrainean în
cadrul facilitării de instruire pentru personalul care operează aeronave F-16
din Baza Aeriană Fetești.
Domnule General Vlad,
Potrivit dispozițiilor art. 1 și art. 21 din Legea nr.
24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
normative, în procedura de inițiere și elaborare a oricărui act normativ,
prevederile Constituției României și principiile ordinii de drept trebuie
respectate, cu atât mai mult cu cât cele două proiecte de legi sunt inițiate și
elaborate de forțele armate ale României, iar potrivit art. 118 alin. (1) din
Constituția României, armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru
garantarea democrației constituționale.
Armata trebuie să vegheze și la garantarea democrației
constituționale, respectiv la respectarea principiului separației și
echilibrului puterilor în stat (legislativă, executivă și judecătorească),
astfel cum reiasă din coroborarea art. 118 alin. (1) coroborat cu art. 1 alin.
(4) din Constituția României, nefiind permis ca ea să fie pusă sub controlul
vreuneia dintre cele trei puteri în stat, nici a politicului, fiind impetuos
necesar ca ea să rămână sub voința exclusivă a poporului român, conform rolului
pe care Constituția României i l-a oferit.
Sub acest aspect, raportat la modalitatea de
structurare a dispozițiilor constituționale, respectiv Titlul III „Autoritățile
publice”, Capitolul V „Administrația Publică”, Secțiunea „Administrația publică
centrală de specialitate” se poate constata că voința legiuitorului constituant
a fost aceea ca administrația publică centrală de specialitate să fie formată
din:
- Ministere și autoritățile administrative autonome
înființate prin lege organică (art. 116 și art. 117 din Constituția României);
- Forțele armate (art. 118 din Constituția României);
- Consiliul Suprem de Apărare a Țării (art. 119 din
Constituția României).
Se poate constata, astfel, că potrivit voinței
legiuitorului constituant, forțele armate nu pot fi subordonate voinței puterii
executive și nici ministerelor, ele trebuind să aibă organizare administrativă
de sine stătătoare (la fel ca CSA), fiind subordonate exclusiv voinței
poporului român, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la
constituționalitate legislației privind organizarea administrativă a forțelor
armate, având în vedere în vedere dispozițiile art. 7 alin. 1 lit. a) din Legea
nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării
Naționale potrivit cărora: „Structurile centrale ale Ministerului Apărării
Naționale, subordonate nemijlocit ministrului apărării naționale, sunt: a)
Statul Major al Apărării” și art. 1 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 potrivit
cărora ”Ministerul Apărării Naționale este organul de specialitate al
administrației publice centrale, care conduce şi desfășoară, potrivit legii,
activitățile în domeniul apărării ţării”.
Se poate constata, totodată, și că art. 7 alin. 1 lit.
a) din Legea nr. 346/2006 contravine dispozițiilor art. 118 alin 1 din
Constituția României, deoarece Statul Major al Apărării este subordonat
nemijlocit ministrului apărării naționale (care face parte din puterea
executivă - Guvernul) și nu este subordonat exclusiv voinței poporului român.
Or, acest derapaj de la Constituția României este cu atât mai important cu cât
observăm că, în mod repetat, Ministerul Apărării Naționale a elaborat diverse
seturi de proiecte de legi, sub diverse pretexte, care au stârnit reacții
negative în societate, deoarece conțineau norme neclare, neprevizibile,
imprecise care generau același pericol de a fi folosite forțele armate române
împotriva poporului român.
Cele două proiecte de lege în discuție reprezintă al
cincilea set de proiecte de lege care prezintă același pericol. Astfel:
- 27.01.2021 - M.Ap.N. a pus în consultare publică
proiectul de ”Lege privind atribuțiile, organizarea şi funcționarea poliției
militare” , ceea ce a creat reacție negativă în rândul societății,
solicitându-se organizarea unei dezbateri publice ;
- Martie 2022 - în spațiul public apare ”pe surse” un
proiect de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din
domeniul securității și apărării naționale, iar ca urmare a reacției negative
din partea societății, MApN a comunicat pe site-ul său precizări potrivit
cărora ”textul care circulă în spațiul public reprezintă o versiune de lucru a
unui proiect legislativ care nu mai este de actualitate la acest moment, în
forma respectivă. Proiectele din cadrul acestui pachet legislativ vor fi reanalizate
și prezentate public” ;
- Iunie 2022 - în spațiul public apar ”pe surse”, un
set de 10 proiecte de lege în domeniul securității și apărării naționale
(Proiect de lege privind activitatea de informații si contrainformații, Proiect
Lege C.S.A.T., Proiect Lege organizare M.A.I., Proiect lege S.I.E., Proiect
lege S.P.P., Proiect lege S.R.I., Proiect lege S.T.S., Proiect legea apărării
naționale, Proiect legea Sistemul integral al Situatiilor de Criza) care au
creat reacție negativă în rândul societății;
- Octombrie 2023 - M.Ap.N. pune în consultare publică
proiectul de ”lege privind organizarea și funcționarea Direcției Generale de
Informații a Apărării și pentru modificarea Legii nr. 346/2006 privind
organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale”, care a creat
reacție negativă în rândul societății și care nici măcar nu mai apare postat pe
site-ul M.Ap.N.
- 01.04.2024 – M.Ap.N. pune în consultare publică cele
două proiecte de lege (Legea apărării naționale a României și Legea privind
Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză) care creează
reacție negativă în societate, se solicită organizarea unei dezbateri publice,
însă aceasta s-a organizat cu încălcarea caracterului public .
Raportat la rolul constituțional pe care îl au forțele
armate române și structurile de securitate ale statului român potrivit
Constituției României, jurământul depus de militari, este inacceptabil ca
acestea să permită elaborarea, în mod repetat, de proiecte de lege care încalcă
normele constituționale, iar cetățenii României să fie obligați să stea într-o
permanentă stare de veghe pentru a urmări ce proiecte de lege se propun și a
verifica dacă acestea respectă prevederile Constituției României, supremația
Constituției României și să fie obligați să ia atitudine publică pentru
respectarea Constituției României, a caracterului național și independent al
statului român, precum și a separației și echilibrului puterilor în cadrul
democrației constituționale.
Or, toate aceste proiecte de legi, care încalcă
prevederile Constituției României și democrația constituțională, se redactează
și elaborează sub puterea executivă (Guvernul, sau ministerele din cadrul
acestuia), observându-se astfel o imixtiune a puterii executive în rolul
constituțional al forțelor armate și de securitate ale statului român.
Pe de altă parte, nici forțele de apărare și
securitate a țării nu se pot infiltra printre reprezentanții celor trei puteri
în stat (legislativă, executivă sau judecătorească) în încercarea de a prelua
rolul constituțional al acestora, deoarece ordinea constituțională din România
ar fi în pericol, nemairespectându-se principiul separației și puterilor în
stat, în cadrul democrației constituționale.
Fiecare autoritate publică trebuie să își respecte
rolul conferit de Constituție și să își îndeplinească atribuțiile
constituționale, fără să își aroge atribuții care revin altei autorități
publice, pentru menținerea democrației constituționale. Cu toate că cele două
proiecte de lege au generat o reacție negativă în societate, ele nu au fost
retrase până în prezent de către Ministerul Apărării Naționale. În plus, ca
urmare a neadoptării acestor proiecte de lege care permiteau ca, prin hotărâre
cu caracter secret (conf. art. 12 din Legea nr. 415/2012), C.S.A.T. să
considere că există criză în orice domeniu și să adopte orice măsuri sub
pretextul unei pretinse crize existente sau potențiale, Ministerul Apărării
Naționale a inițiat un nou proiect de Ordonanță de Urgență (pus în consultare
publică la data de 10.06.2024), potrivit căruia personalul ucrainean să fie
instruit să opereze aeronave F-16 pe teritoriul României (la baza 86 Aeriană –
Fetești), pe banii României, România suportând inclusiv cheltuielile pentru
cartiruire, hrănire, transport, combustibil consumat, asigurarea echipamentului
special și alte bunuri și servicii conexe.
Or, nu există nicio obligație de a oferi și suporta o
asemenea instruire care să îi revină României în baza vreunui tratat. Aspect
care reiese și din preambulul proiectului de OUG și din Nota de fundamentare a
acestuia, potrivit căreia ”este necesară aprobarea, prin Ordonanță de Urgență a
Guvernului a unor norme naționale aplicabile din care să rezulte cu claritate
angajamentul părții române de a suporta cheltuielile pe care le implică
instruirea personalului ucrainean”.
În condițiile în care, în mod repetat, reprezentanții
Rusiei au declarat că dacă avioanele F-16 vor lua parte la misiuni de luptă,
atunci atât ele, cât și aerodromurile unde vor staționa vor deveni țintă
legitimă pentru forțele armate ruse (Andrei Kartapolov - șeful Comisiei de
Apărare din Duma de Stat), că Rusia va vedea livrarea de avioane F-16 ca un
semnal transmis intenționat de N.A.T.O. în domeniul nuclear (Serghei Lavrov -
ministrul de externe al Rusiei), cum este posibil ca în nota de fundamentare a proiectului
de O.U.G. să se menționeze că nu există niciun impact socio-economic, dacă
această O.U.G. se adoptă și intră în vigoare?
Instruirea de către România, pe teritoriul României,
cu banii României a piloților ucraineni (? - s.n.I.M.) și suportarea tuturor
cheltuielilor aferente avioanelor F-16 va permite Rusiei să considere România
un combatant direct și să atace aeroporturile României, ceea ce va provoca
pornirea unui război între Rusia și România. Într-o asemenea situație se va
institui stare de război pe teritoriul României, cetățenii României (copii,
bărbați și femei) vor deveni carne de tun, iar teritoriul României va deveni câmp
de luptă?
Cum puteți domnule general să acceptați să se întâmple
asta?
Cum vă îndepliniți dvs., în calitate de șef al
Statului Major al Apărării, rolul constituțional care vă revine conform art.
118 alin. 1 din Constituție potrivit căruia „Armata este subordonată exclusiv
voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a
unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei
constituţionale”?
Cum vă îndepliniți dvs., în calitate de șef al
Statului Major al Apărării, rolul constituțional care vă revine conform art.
118 alin 1 din Constituție de a contribui la menținerea și restabilirea păcii
și nu la extinderea războaielor?
Ați uitat domnule general de jurământul pe care l-ați
depus de a apăra țara și nu de a o pune în pericol?
Domnule general, atitudinea dvs. de a permite ca
România să fie introdusă în război, cu punerea în pericol a suveranității,
independenței, unității statului și integrității teritoriale a României, precum
și cu punerea în pericol a poporului român și a vieților cetățenilor României
reprezintă un act de trădare.
Merită domnule general această trădare din partea
dvs.?
Merită poporul român și statul român o asemenea
trădare din partea dvs?
Semnat,
Elena Radu - cetățean român
Președinte al asociației „Coaliția pentru Apărarea
Statului de Drept”
P.S.: Am scris aceasta scrisoare deschisa sâmbătă, 15
iunie 2024. Se pare ca nu am greșit când l-am acuzat de trădare pe Șeful
Statului Major al Apărării, gen. Gheorghiță Vlad, având în vedere că acesta
este membru al C.S.A.T., iar pe 20 iunie 2024 a acceptat ca România să doneze
sistemul Patriot către Ucraina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu