Cel mai iubit înțelept - PETRE ȚUȚEA
„Părinte-mi ești,
maestru-mi ești tu mie
tu
singur ești acel ce-a dat viață
frumosului
meu stil ce-mi e mândrie.”
(DANTE Alighieri, Cântul I)
Pe admirabilul nostru filosof creștin – Petre
Țuțea, l-am admirat ca pe un templu celest privind divina sa înțelepciune
ortodoxă din al cărei izvor, omenirea își merită cu prisosință savoarea și
splendoarea.
Cu înțelepciunea lui a atins marginile
lumii, iar cu faima demnității și onoarei stelele cerului.
Pilda lui a înmugurit gândul, a înflorit
graiul, a odrăslit rodul faptei frumoase, țîșnind în torentul prezent al
desăvârșirii viitoare.
Adeseori printr-o minune deosebită,
Mântuitorul Hristos ori Maica Domnului – Maria, pe care filosoful nostru i-a
adorat cel mai mult, datorită jertfei și dragostei marelui nostru gânditor și
împotriva oricărei înțelegeri omenești, ne sprijină și ne ocrotește Neamul,
întru dăinuirea lui misionară și mesianică.
Mi-ar fi plăcut să se numească PAVEL, care
să fie „cît Mediterana”, așa cum l-a numit el pe cel mai mare Apostol,
dar mama, frumoasa, evlavioasa mușceleanca Maria de Argeș, i-a dăruit numele
tatălui, vrednicul de pomenire și dăruire, preotul Petre.
Oricum, înțelepciunea sa și dragostea lui
pentru Neam și Dumnezeu îl poate gratula cu cognomenul DURANTE, cuvânt
pelasgo-get, din a cărui tulpină a țâșnit pentru Roma, marele dacolatin DANTE
Aligheri, iar pentru Națiunea noastră, marele dacoromân Petre Țuțea, ce
va DURA, pururea întru veșnicia Seminției noastre primordiale.
Cromatica, semantica și simfonia numelui
pelasg – DURANTE, mai semnifică prin seva lui însăși, izvorul omeniei ce susură
prin limpezimea frumoasă a sufletului: har, dor, strălucire, iubire, dăinuire.
Viața sa cumpătată, sacra suferință,
demnitatea credinței, înveșnicirea tradiției, apoteoza Neamului, jertfirea
întru Adevăr și Frumos, i-au odrăslit dulci roade bogate în adevăruri istorice,
filosofice ori teologice în care a crescut Pomul cunoștiinței lui – „Între
Dumnezeu și Neamul meu”.
Cu
mierea Adevărului divin s-a cuminecat ca fiu ales al Națiunii, hărăzite de
Dumnezeu întru marile ei înfăptuiri hristico-mesianice, universale.
Frumusețea lui fizico-moral-spirituală l-a
călăuzit spre Filosofie – acel izvor dăruit Neamului nostru pelasgo-get, dintru
fașa ontologică și, pentru ca nici o parte a filosofiei să nu-i rămână
necunoscută s-a cufundat cu mintea lui ascuțită în adâncurile cele mai tainice
ale teologiei ortodoxe.
Înfăptuirea dorinței nu s-a lăsat prea mult
așteptată, căci prin prinosul suferinței jertfelnice din temnițele regimului
concentraționar, prin harul Duhului Sfânt a priceput ceea ce puțină minte
omenească poate pricepe aici pe pământ, despre esența divină și despre
celelelte inteligențe separate – cele nouă ceruri angelice...
Pe vremea când albastrul Cerului hristic a împodobit
verdele Pământului dacic al Fecioarei Maria, cu frumusețea spirituală a
geniului argeșean și profet al Neamului – Petre Țuțea, Dacoromânia s-a
răsfrânt în Aura Eroismului, reflectat pururea în Icoana Martiriului cu
sclipiri valahe Durante...
Harul, erudiția, jertfa, mărturisirea i-au
adus marelui gânditor creștin – PETRE Țuțea, cununa ortodoxă a laurului
celest: NEMURIREA spirituală!
Stațiunea AURORA – Cap, hotel California –
Dacoromânia
Tuturor Românilor iubitori de frumos și
înțelepciune!
29 Iunie 2024
+ Sf. Apostoli PAVEL și Petru
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu