vineri, 1 septembrie 2017

Scrisoare pastorală cu GÂND DE SEARĂ





ALFABETUL NATURII - Sfantul Nicolae Velimirovici

         Când copilul începe sa învete alfabetul, pentru el literele luate separat se prezinta asemenea unor idoli. Literele au substanta, sunt materiale. Silabisind, copilul îsi încordeaza întreaga atentie asupra buchiilor si cugeta doar la ele. Astfel, urmarind litera dupa litera, citeste un cuvânt, însa, daca îl întrebi ce a citit, nu stie despre ce este vorba. Si chiar se mira, neîntelegând despre ceea ce este întrebat. Copilul nu pricepe sensul cuvintelor citite. Conturul, marimea si culoarea literelor scrise – adica aspectul exterior – este tot ceea ce cunoaste el, la un moment dat, despre litere. Slovele pentru copil sunt materiale, exact la fel cum sunt idolii pentru pagâni. Astfel, atât elevul din clasa întâi, cât si închinatorii la idoli privesc la idolii lor cu teama si consideratie.
       Multi dintre oamenii pe deplin maturi sunt asemenea elevilor din clasa întâi, desi ei uneori, se cheama filosofi ori ucenici. Muncind cu sudoarea fruntii lor, abia reusesc sa citeasca pe silabe cartea naturii, însa sensul si însemnatatea literelor abecedarului naturii nu le înteleg nicidecum. Omul învatat citeste literele chiar negândind la ele, si într-o clipa întelege sensul cuvântului. Învatatorul este dator sa aplice constrângeri serioase ca sa-l învete pe ucenic sa citeasca nu pe silabe, ci „dupa sens”. Cele valabile în cazul citirii cartilor sunt valabile si în ceea ce priveste citirea „cartii naturii”. Plecându-ne înaintea naturii, e totuna cu a ne pleca înaintea literelor. Idolatrizarea naturii, aceasta este lucrarea copiilor maturi. Întrebati-i ce însemnatate au lucrurile si evenimentele, si ei se vor uita la voi cu aceeasi mirare pe care o are elevul de clasa întâi, pe care îl întrebati despre sensul cuvântului ce tocmai l-a citit.
Prin urmare se poate spune: oamenii care nu cunosc alfabetul se închina unui idol, iar cei învatati se închina duhului. Pentru primii, fenomenele naturale sunt materiale si realitatea lor este exprimata exterior, dupa marime, culoare, denumire si diferite alte raportari. Pentru cea de-a doua categorie, obiectele si fenomenele naturale sunt simboluri, semne conventionale creionând lumea spirituala; iar realitatea spirituala este sens, viata si justificare fiintiala a acestor simboluri. Un astfel de om citeste cartea naturii nu silabisind, precum începe sa învete elevul din clasa întâi, ci dupa sens, patrunzând întelesul, semnificatia.

Sfantul Nicolae Velimirovici, Simboluri si semne, traducere de Gheorghita Ciocioi, Ed. Sophia, Bucuresti, 2009, p. 11-14

SPECTACOL - Sfantul Ioan din Kronstadt

Cautati spectacol? În biserica, în dumnezeiestile slujbe aveti un spectacol fara seaman, spectacolul întregii vieti pamântesti a Dumnezeului-Om, din clipa când a fost înfasat în scutece, prunc fiind si culcat în iesle, continuând cu viata Sa ascunsa de dinainte de iesirea la propovaduire si cu viata Sa publica, de slujire a lumii, viata plina de iubire, de întelepciune, de minuni, cu patimile Sale, cu moartea, îngroparea, Învierea si înaltarea la Cer! Poate exista un spectacol mai uimitor, mai maret, mai instructiv? Veniti chiar si în fiecare zi la acest spectacol, pentru a va hrani vazul si auzul, gândurile si simtamintele. Luati parte cu sinceritate, de fiecare data când veniti la biserica, la dumnezeiestile slujbe: se lucreaza sfintitor aici mântuirea voastra: pentru voi se aduce jertfa vie; pentru voi se junghie Mi elul lui Dumnezeu; pentru voi se frânge Trupul lui Hristos, pentru voi se varsa Preacuratul Sau Sânge, care a rascumparat întreaga lume; aduceti fiecare jertfa inimii înfrânte si smerite, jertfa de lauda si de multumire!

Sfantul Ioan din Kronstadt, Liturghia: Cerul pe pamant, traducere de Boris Buzila, Ed. Deisis, Sibiu, 1996, p. 126-127.



Scrisoare pastorală
Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul XVI(2017), nr. 356(16 –31 August)

          Dragii mei enoriași!
         Secetă și pârjol.  De la jumătatea lunii mai în zona noastră nu a plouat. Porumbii s-au uscat când aveau 10-15 centimetri. La fel iarba, urmată de vii, de mulți-mulți pomi, de copaci în pădure. Pe câmp s-au deschis crăpături uriașe, în care poate intra tot piciorul vacii și mai rămâne loc. O arșiță toridă s-a abătut asupra noastră. Temperaturile au trecut în unele zile de  40 de grade. Pâraiele au secat, la fel și multe fântâni. Apa la robinet a fost dată cu porția, câteva ore la două zile. Vitele umblau buimace pe câmp, căutând iarbă, bucurându-se când găseau ici-acolo câte un fir. Așteptam dintr-o zi în alta, doar-doar s-o îndura Dumnezeu și ne va da și nouă ploaie. Am făcut rugă la biserică în fiecare duminică, dar degeaba! Seceta trebuia să ucidă mai întâi totul!
         Iată că în a doua parte a lunii august, în două reprize, un creștin de-al nostru, deci fratele nostru, creștin botezat în numele Sfintei Treimi a ținut morțiș să realizeze ceva! Și a realizat! În două zile a incendiat o bună parte din hotarul satului Bârda. Câteva zeci de hectare! De la Tufari și Valea Bârzii, până sub grădinile bârdenilor s-a așternut, ca o pânză de doliu, culoarea neagră de tăciune, scrumul. Încercările oamenilor și al pompierilor de a stinge incendiul mai curând au fost neputincioase. Focul a înghițit, rând pe rând, iarbă, mărăcini, pomi, vii și tot ce a prins în cale. Au  fost peri și nuci încărcați cu fructe, care au ars ca niște mame cu pruncii în brațe, fără putința de   a se feri din fața urgiei. Au ars mii și sute de mii  de gâze de toate speciile, care nu s-au mai putut  apăra! Au ars mărăcini, a ars iarbă verde sau uscată, focul n-a mai avut vreme să aleagă. Mulți săteni din Bârda vor fi nevoiți de acum să bage vitele la grajd(din august!!!) sau să le bage în pungă! Peste tot și peste toate s-a așternut tristețea, consternarea. La fiecare pas auzi blesteme la adresa ,,viteazului” care a făcut isprava. Mai ales că nu e la prima de acest gen!
             În fiecare an, primăvara și toamna, ard câmpurile în hotarul satului Bârda. Toți blestemă, numai făptașul se bucură că a realizat ceva! Anul acesta a luat-o mai devreme, încă din timpul verii! Se bucură că nu l-a văzut nimeni din față, din spate, din părțile laterale. A uitat, însă, că cineva l-a văzut de sus. Ochiul lui Dumnezeu nu doarme! El nu bate cu ceasul, bate cu anul, tocmai că nu vrea moartea păcătosului, ci îndreptarea lui. Fiecare fir de iarbă, fiecare vietate, fie că o vedem cu ochiul liber,  fie că nu o vedem,  sunt creațiile lui Dumnezeu. El știe de ce le-a făcut și ce rol are fiecare făptură în împărăția Lui. Îți pare rău când cineva îți strică ceva ce ai realizat tu, cu mâinile sau cu mintea ta. Oare, lui Dumnezeu nu-i pare rău după atâtea mii de gâze pierite în chinuri groaznice? Erau viețuitoare nevinovate. Multe aveau pui de crescut. Oare, își poate imagina cel ce-a incendiat aceste câmpuri cum ar fi dacă soția sau unul din apropiații lui ar pieri în foc cu copiii în brațe? O poezioară de la clasele primare vine să rezume grija lui Dumnezeu pentru fiecare făptură, oricât de neînsemnată. Chiar și un viermișor, cât de mic, există cu știința și cu voia lui Dumnezeu: ,,Cât îl vezi de mititel,/Dumnezeu știe de el!” Deviza românului dintotdeauna a fost aceasta: ,,Nimănui să nu faci rău,/ Că te vede Dumnezeu!” A ajuns, oare, ,,viteazul” nostru confrate incendiator în situația de a nu-i mai fi teamă de Dumnezeu? Sărmanul! Să-i dea Dumnezeu sănătate!
           Cu ani în urmă am cunoscut pe un bătrân, care s-a chinuit paisprezece ani, paralizat, la pat. Timp de mai bine de cincizeci de ani avusese coșmaruri noapte de noapte. În tinerețe incendiase stogul de grâu al unui consătean al său, cu care era în dușmănie. Arsese stogul dușmanului, dar arseseră și ale celorlalți consăteni și nimeni în anul acela nu avusese bob de grâu! Mânia lui Dumnezeu s-a abătut asupra lui, chiar din lumea aceasta. Nimănui nu aș dori să mai treacă prin chinurile omului aceluia!
            Astăzi, zeci de hectare din hotarul satului Bârda sunt iarăși îndoliate! Crăpăturile se văd acum în toată hidoșenia lor de sub stratul de scrum. Am văzut ceva asemănător cu ani în urmă la televizor. Era un reportaj despre Africa, despre marile secete de acolo. Nu credeam că și la noi se va ajunge vreodată la asemenea peisaje dezolante!
           Mânia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre cade asupra fiecăruia din noi pe măsura faptelor, dar cade și asupra tuturor. Mântuitorul spunea ucenicilor Săi: ,,Cel ce scoate sabia, de sabie va pieri!”  Cine are urechi de auzit să audă, căci mânia Lui e îndreptățită! Prea ne-am înrăit! 
           Dumnezeu să ne ierte!
*
          Sfaturi părintești. Din cartea Cărarea împărăției a Părintelui Arsenie Boca mai  spicuim:
          ,,LUCIFER ȘI ANTIHRIST. Dar, între cei de-a stânga va mai fi de faţă încă cineva: Lucifer, sau Satana, cu îngerii săi. Cel din urmă va fi judecat şi Satana, şarpele cel mare, care a amăgit atâta lume. El, Lucifer, care a fost odată înger, va fi judecat de sfinţi, adică de creştini. Căci sfinţii, sub povară de trup fiind, au dobândit sfinţenia, pe câtă vreme el, duh fiind, a pierdu­t-o, pierzând cu dânsul şi puhoaie de oameni. Dar Lucifer, în nebunia răzvrătirii, vrând să se facă mai presus de Dumnezeu, nici în ziua judecăţii nu se va supune cu una cu două, căci trufia nu are îndreptare niciodată, ci se va apăra: ,,- Ce vrei, ,,Dumnezeule”, asupra mea? Nu vezi că-s mai presus de Tine? Că mai mulţi sunt cei ce mi-au slujit mie, decât Ţie?” ,,- ... Satană, Satană, dornică de pustiire,... cu dor aştept ziua în­fricoşatei judecăţi, să văd răsplătindu-ţi Atotputernicul Dumnezeu, după fapta care ne-ai făcut tu nouă!” Căci atunci Mântuitorul nostru, Dreptul Judecător, cu suflarea gurii Sale, îi va prăvăli pe toţi: iadul, moartea, diavolii, pe Antihrist şi pe dumnezeul nebun şi pe toţi cei nescrişi în Cartea Vieţii îi va cufunda în marea cea de foc, în moartea cea de-a doua. Aşa începe Gheena de conştiinţe chinuite şi de trupuri arse de un foc întunecos şi fără de sfârşit, foc ce se deosebeşte de cel cunoscut de noi, precum se deosebeşte focul zugrăvit de pictori de focul adevărat.
          Dumnezeu taie para focului în două; cu puterea arzătoare, dar neluminoasă, arde păcătoşii, iar cu puterea luminoasă, dar nearzătoare, străluceşte pe sfinţi. Aşa că pe unii îi luminează nearzându-i, ca un Soare neapus în vecii vecilor: iar pe alţii îi arde neluminându-i, întu­necaţi şi la întuneric, în vecii vecilor... Şi dăinuieşte Gheena ca mărturie veşnică, pentru toată zidirea Sfântului Dumnezeu, ca să nu mai cadă nimeni ispitit de noutatea păcatului, care, desăvârşindu-şi răutatea, a dărâmat atâta zidire.
*
          File de jurnal – 19 ian. 1982(II). ,,(…) La Biblioteca Academiei am întâlnit pe Domnul Prof. Dr. Constantin Rădulescu-Zoner, cercetător la Institutul de Istorie ,,N. Iorga” din București. Și-a exprimat regretul de a nu fi participat la simpozionul de la Severin, Mehedinți- Istorie și Cultură. Am întâlnit-o pe Doamna Prof. Univ. Dr. Emilia Comișel. Mi-a propus să facem o lucrare de folclor împreună. I-am spus că problema mă depășește. Mi-a sugerat să mă ocup de manuscrisele muzicale din Mehedinți, de o istorie a vieții muzicale în Mehedinți. Spunea că va veni și dânsa în vară la simpozionul de la Cluj. A spus despre Domnul Virgil Medan, președintele Comitetului Județean de Cultură  de la Cluj, că ,,are perioade când își cam sare de pe fix”, aiurând tot felul de teorii cu vlahii și cu dacii. L-am întâlnit pe Domnul Dr. Doru Mihăescu, cercetător la Institutul de Lingvistică din București. Tot optimist și plin de viață. Mi-a spus că a mai publicat două materiale cu cronografele, că îmi va da și mie extrase din ele. I-am cerut materiale pentru volumul IV din Mehedinți-Istorie și Cultură și mi-a promis că-mi va trimite.
          Am fost la Biblioteca Sfântului Sinod. Bine organizată, cu vreo 50.000 volume, biblioteca aceasta e de mare valoare, având numeroase cărți străine. Părintele Băbuș a fost foarte amabil și mi-a pus la dispoziție revistele ,,Biserica Ortodoxă Română”, pe care nu le găsisem la Biblioteca Academiei. Am fost și la Arhiva Sf. Sinod. Aici patronează dl. Gh. Vasilescu, (…), care, în așa fel s-a descotorosit de mine, încât nu mi-a dat nici o informație cu privire la Fondul Eufrosin Poteca. Am înțeles că-l plătește mitropolitul Nestor ca să-i scoată material cu Mânăstirea Gura Motrului, că și dumnealui se ocupă intens de Poteca; de altfel, această preocupare o are cu prietenul său, Diac. P. David. Am înțeles că nu pot rezolva nimic, că nu vrea să-mi pună la dispoziție nici măcar catalogul de inventar și am plecat. Trebuie să fac o adresă la patriarh, să obțin aprobare specială, ca să-i pot închide gurița, fiindcă altfel nu merge. La Biblioteca Sf. Sinod n-am găsit manuscrise de-ale lui Eufrosin Poteca. Am fost la Direcția Generală a Arhivelor Statului și nici acolo n-am putut găsi nimic cu Poteca, afară doar de trimiterea și contractul său de bursier în străinătate(…). Am venit acasă vineri noaptea.”
*
           In memoriam: George  Burețea. S-a stins ca o făclie omul la mormântul căruia nu poți vorbi decât de viață și de fapte. După dispariția lui, județul Mehedinți în general și fiecare dintre mehedințeni este mai sărac în plan spiritual. De câteva decenii, George Burețea era un adevărat port-drapel al opiniei publice mehedințene, purtător de cuvânt al celor săraci și năpăstuiți, formator de opinie sănătoasă, obiectivă și cu multă substanță patriotică.
          Originar din Magheru(MH), absolvent al Universității din Iași, profesor o vreme și apoi ziarist, și-a slujit neamul cu devotament, cu dragoste și cu dăruire de sine rar întâlnită. Făcea parte din categoria oamenilor care se dedică până la epuizare unui ideal, unei cauze. Ardea ca o flacără și lumina în jurul lui. Dacă până în 1989 lucrase la ,,Viitorul”, cotidianul Mehedințiului, după revoluție și-a luat propriul destin în mâini. A înființat ziarul ,,Datina”, care, timp de 27 de ani, a fost cel mai căutat și mai citit cotidian local. Doar 50 de numere mai trebuiau, ca ziarul să-și sărbătorească numărul 7.000. Este mult, este puțin? Mi se pare enorm, dacă ținem seamă că la fiecare număr pilonul principal a fost George Burețea. În ,,Datina” au fost abordate cele mai diverse teme din domeniul politic, administrativ, economic, cultural, social, religios etc. La ,,Datina” se duceau oameni și-și spuneau of-ul ca la scaunul duhovniciei, fiindcă știau că George Burețea, cu condeiul său, le poate da o speranță de mai bine. Și el nu întârzia s-o facă. În ziar a promovat tineri și a format profesioniști; prin ziar a reușit ca să rezolve probleme spinoase ale comunității locale. În ziar s-a luat atitudine cu curaj față de derapajele politice, sociale etc. George Burețea încondeia fără milă infracționalitatea, imoralitatea, oportunismul, ciocoismul, dar promova cu generozitate valorile autentice, atât  cât putea el prin acest ziar.
          De mai bine de  douăzeci de ani, George Burețea a înființat  Televiziunea ,,Datina”. Emitea în eter, fără abonamente. Practic, prin televiziune George Burețea făcea lucrare de voluntariat, mai bine zis de apostolat. Nu s-a înregimentat politic și din cauza aceasta și-a putut păstra libertatea interioară, intelectuală. A căutat să fie întotdeauna echidistant față de partidele politice, având ca principale obiective Țara și Neamul. Prin studiourile Televiziunii ,,Datina” s-au perindat oameni de toate categoriile sociale, începând de la președinți de țară și de partide, continuând cu parlamentari, primari, intelectuali, muncitori, țărani, oameni dintre cei mai simpli. Ziua sau noaptea, George Burețea era în permanență cu camera de luat vederi lângă el, gata să pornească spre locul unde trebuia să se documenteze pentru un reportaj. Analiza problemele cu mintea specialistului și a omului de bine, fără prejudecăți și părtinire. Tot el prelucra apoi materialul în redacție, se lupta cu o aparatură care nu întotdeauna își făcea datoria cum trebuie. Televiziunea ,,Datina” a dat o gură de oxigen folclorului mehedințean. O mare parte din emisiuni erau dedicate folclorului, interpreților de toate vârstele, dansului și portului popular, obiceiurilor, datinilor, ocupațiilor tradiționale. În studiourile ,,Datinei” au poposit, au dat interviuri și au cântat interpreți de prima mână ai țării. Multe dintre talentele muzicale adevărate ale Mehedințiului și-au făcut ucenicia la ,,Datina”. Domnul George Burețea era gazdă bună pentru toți și pentru toate. Era omul-instituție, bun la toate. Știa să vorbească cu fiecare, să redea optimismul fiecăruia. Știa să conducă admirabil interviurile ,,aruncând mingea la fileu”, cum îi plăcea să spună, interlocutorului, exact când trebuia și să scoată de la acesta exact ceea ce telespectatorul aștepta.
           Asemenea oameni nu pot trece neobservați. Sunt prea mari și prea măreață este lucrarea lor. Dușmanii și invidioșii nu întârzie să apară! Și George Burețea a avut destui. Și dintre cei mari! Au luptat perfid cu el. L-au reclamat în toate părțile. Săptămână de săptămână avea controale și anchete. Nu era lună în care să nu aibă procese: în Severin, în Craiova, în București, în Brașov etc. Sume imense trebuia să toace pentru amenzi, avocați, cheltuieli de judecată, deplasări etc. Să mai vorbim de combustia nervoasă consumată?...
         Criza economică, lipsa - ori insuficiența – veniturilor realizate, au făcut ca echipa de la redacția ziarului și a televiziunii să se împuțineze tot mai mult, ajungând în ultima vreme să poată fi numărată pe degetele de la o mână! Lipsa personalului calificat s-a răsfrânt din plin asupra directorului George Burețea. El trebuia să suplinească lipsa tuturor. La ale ziarului și televiziunii s-au adăugat și tipografia, aprovizionarea, difuzarea. Un program infernal, în care nu se mai știa de casă, de masă, de familie. Un apropiat al dumnealui îmi spunea că ,,parcă și-a luat un concediu prin 1996!” Ajunsese în ultima vreme o umbră de om, dar avea planuri pentru șapte vieți. O boală mârșavă îl rodea tăcută și hotărâtă să-l răpună. De toate s-a îngrijit, numai de el n-a avut timp! Când a vrut s-o facă și pe aceasta, a fost prea târziu.
           Asemenea unui Ioan Botezătorul, George Burețea s-a sacrificat pentru adevăr și dreptate. Mai marii zilei i-au tăiat capul lui Ioan, ca să-i închidă gura; lui George Burețea i-a fost fatală pasiunea lui pentru presă, pentru slujirea semenilor . Despre Ioan se va vorbi cât va fi lumea lume și se va propovedui Evanghelia; despre George Burețea se va vorbi de câte ori se va scrie o istorie a presei, a culturii, de câte ori își vor aminti de el cei ce l-au cunoscut, l-au iubit și l-au respectat.
            Dumnezeu să te ierte, iubite prieten!
*
            Hora celor duși. Redăm mai jos cântecul cu acest titlu, interpretat de Petrică Mâțu Stoian. Este un fragment din cântecul funerar din nordul județului Mehedinți, cunoscut sub denumirea generală de Zori. Doina aceasta se cântă și când se dă ,,hora de pomană” pentru cei decedați. Îi plăcea în mod deosebit regretatului George Burețea și au interpretat-o la înmormântarea sa, acasă și pe traseu, fetițele de la Formația ,,Dor Doruleț”, formație la constituirea, promovarea și susținerea căreia a contribuit din plin. Emisiunea ,,Dor Doruleț” de la Televiziunea ,,Datina”, în care protagoniști erau copiii din tot județul iubitori de folclor, dar mai ales membrii formației cu același nume, numără aproape 150 de ediții.


,,Jucați, lume, petreceți, lume, lume,
Cu toți fericiți sunteți, lume, lume,
Numai cei de sub pământ, lume, lume,
Nu mai văd, nu mai aud, lume, lume.

Sărac-tinerețea mea, lume, lume,
S-o cununat cu moartea, lume, lum!
Am fost cândva pe pământ, lume, lume,
Acuma zac în mormânt, lume, lume.

Floare fui, floare tracui, lume, lume,
Pe fața pământului, lume, lume,
Viață, viață trecătoare, lume, lume,
Te-ai  stins ca o lumânare, lume, lume.

În mormânt adânc și rece,  lume, lume,
Nu am cu cin-mă petrece, lume, lume.
Nu văd soare răsărărind, lume, lume,
N-aud păsări ciripind, lume, lume

Jucați, lume, chiuiți, lume, lume,
Pe mine mă pomeniți, lume, lume,
Jucați, lume, chiuiți, lume, lume,
Pe mine mă pomeniți, lume, lume.

*
           Publicații. Preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Mărturisirea adevărului este un act de credință, în ,,Națiunea”, București, 2017, 7 aug., ediție on-line(http://www. ziarulnatiunea.ro); ,,Scrisoare pastorală” – 356, în  ,,Armonii culturale”, Adjud, 18 aug., 2017, ediție on-line(http://armoniiculturale.ro);  în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 21 aug. 2017, ediție și on-line( https://ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.com); Oferta de carte- august 2017, pe blogul Domnului Ben Todică, directorul postului de radio în limba română din Sydney(Australia), 24 aug. 2017( http://bentodica. blogspot.ro); Fântâna înfundată, în ,Omniscop”, Craiova, 24 aug. 2017, ediție on-line(http://www. omniscop.ro).
*
              Parohia noastră a publicat cartea preotului Dvs. Amintiri despre titani(312 pag.). Sunt amintiri culese de-a lungul a peste zece ani de la diferite personalități din țară și străinătate referitoare la Mitropoliții Antonie Plămădeală, Bartolomeu Anania și Nestor Vornicescu. Dintre semnatarii amintirilor cuprinse în volum cităm: Vasile ANDRU, Nicolae  Dabija, Stelian GOMBOȘ, Vasile MALANEŢCHI, Vasile MIRON,  Andrei ȚURCANU, Grigorie BĂBUȘ,  Nicolae BUD,  Gheorghe CALOTĂ,  Cornel COSTEA, Gheorghe DEACONU, Claudia DRĂGAN, Ștefan DUMITRESCU, Adina FACINA, Dumitru ICHIM, Emil ISTOCESCU, Ioan Șt. LAZĂR,  Gheorghe PANZA, Eugen PETRESCU, Ioana REVNIC,  Dorin-Cătălin SAS, Doina DRĂGUȚ, Gabi GABOR, Constantin MĂNESCU, Cristian MURARU, subsemnatul și mulți alții.  Sunt pagini de suflet, care vin să contureze încă o dată imaginea celor trei ierarhi.
Într-o vreme în care Biserica și slujitorii ei, - foști și actuali -, sunt denigrați în mod sistematic, punându-li-se în seamă învinuiri grave, mai mult sau mai puțin fanteziste, în intenția diabolică de a submina unul din stâlpii de susținere ai edificiului național românesc, dăm la lumina tiparului această carte. Ea are și rolul de a demonstra contrariul celor afirmate de către detractori, pe lângă acela de a scoate la lumină încă o dată măreția unor personalități de prima mână ale Bisericii noastre.
*
              Vizite. In zile de 23 și 24 aug., parohia noastră a fost vizitată de Domnul Dr. Cristian Răchitan din New-York. Originar din Gura Văii(MH), a plecat la 20 de ani din țară. A muncit din greu, s-a susținut financiar și a obținut rezultate dintre cele mai bune la învățătură. A ajuns medic în New-York, dar nu unul de rând. A consultat și tratat mulți președinți de state, artiști de Holywood, oameni bogați și oameni săraci. A fost călugăr budist în Tibet șapte ani, pentru a studia, ca om de știință, levitațiile și somnambulismul. A fost medicul personal al președintelui Roland Reagan. L-a consultat și tratat și pe Nicolae Ceaușescu. După pensionare își petrece timpul ținând conferințe în  diferite țări. Înainte de a veni în România a fost în Japonia. Are mama bolnavă grav și a venit să-i fie aproape în ultimele zile. ,,- Am auzit că este pe aici un preot, care a avut curajul să scrie niște cărți despre Nicolae Iorga. Cum Iorga a fost idolul meu toată viața, am vrut să văd și eu cum arată acest preot!”  Toate bune și frumoase, numai că Domnul Doctor era…. orb! Și asta de 7-8 ani, din cauza cititului! Discuțiile cu dânsul au fost o adevărată desfătare spirituală. Este o adevărată bibliotecă ambulantă. O întâlnire cu dânsul de câteva ore nu o poți uita toată viața. Dacă nu se întâmpla nenorocirea cu Domnul George Burețea, programasem o emisiune cu dânsul la ,,Datina”!
*
             Ajutoare și donații. În această perioadă, am primit câteva ajutoare și donații, astfel: Domnul Buța Cristian din Tr. Severin și Domnul Jianu Cosmin-Mihai din Cerneți(MH): câte 100 lei; Domnul Ceaușu Ion din Rm. Vâlcea, Doamna Antonescu Mădălina din București și Domnul Rolea Ion din Tr. Severin, fiu al satului Bârda: câte 50 lei. Dumnezeu să le răsplătească!
*
            În cursul lunii august am donat pâine enoriașilor participanți la biserică și

unor bolnavi din sat, astfel: 6 Aug.(Bârda): 170 pâini; 13 Aug.(Malovăț): 174 pâini; 15 Aug.(Malovăț): 332 pâini; 20 Aug.(Bârda): 164 pâini; 27 aug.(Malovăț): 208 pâini. Așadar, în luna august s-au donat 1.048 pâini.  De asemenea, în luna august s-a vândut pâine enoriașilor cu prețul de achiziție de 0,60 lei/buc., astfel: 6 Aug.(Bârda): 730 pâini; 13 Aug.(Malovăț): 526 pâini; 15 Aug.(Malovăț): 68 pâini; 20 Aug.(Bârda): 736 pâini; 27 aug.(Malovăț): 492 pâini. Așadar, în luna august s-au vândut 2.552 pâini.
             Copiilor participanți la slujbă li  s-a donat și ciocolată.
*
             La îndemnul Prea Sfințitului Părinte Episcop Nicodim, parohiile din eparhia noastră sunt îndrumate ca să identifice cazurile în care anumite familii nu au posibilitatea să asigure cheltuielile necesare pentru pregătirea copiilor de școală, aceștia fiind în pericol de a abandona școala. Drept urmare, rugăm pe toți acei părinți care sunt într-o astfel de situație, să ia legătura cu preotul, să spună în ce constă nevoile copiilor lor, clasa și vârsta copiilor,  și parohia noastră le poate cumpăra ghiozdane cu rechizite, chiar și hainele și încălțămintea necesare. Nu trebuie să se jeneze ca să facă acest lucru. Important este ca să nu întrerupă copiii școala. Pentru asta vine și parohia cu o mână de ajutor acolo unde este cazul.
*
             Plăți. În cursul lunii august am efectuat câteva plăți mai mari, astfel: 4.000 lei instalația de aer condiționat de la biserica din Bârda; 2.160 lei pâinea donată și vândută în august: 1.700 lei instalația de alarmă de la biserica din Bârda; 1.550 lei vol. Amintiri despre titani; 842 lei impozit; 600 lei excursia-pelerinaj la Tismana; 314 lei pentru colete; 129 lei două cartușe pentru imprimantă; 92 lei ștampilă inventar Malovăț; 65 lei prelungitoare; 55 lei plicuri mari; 52 lei trei facturiere; 50 lei internetul; 50 lei curentul și altele mai mici.
*
            Excursii-pelerinaj ● Marți, 29 August, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, hramul Mânăstirii Topolnița, parohia noastră a pus la dispoziție un autocar pentru cei ce au vrut să participe, gratuit.  Au participat 30 persoane din Malovăț, Bârda, Tr. Severin, Bâlvănești și Colibași. În afară de aceștia, au mai fost mulți enoriași din parohia noastră, care au mers la Mânăstirea Topolnița cu mijloace proprii de transport. A fost o excursie-pelerinaj reușită, slujbă frumoasă, liniște și ordine.  Domnul Gheorghe Ungureanu, patronul firmei de transport, ne-a lăsat și de data aceasta autobuzul gratuit. Dumnezeu să-i răsplătească jertfa!
             ● Pentru o dată pe care vom stabili-o ulterior, parohia noastră organizează o excursie-pelerinaj, pe următorul traseu: Bârda – Malovăț - Tr. Severin(cetatea medievală, Muzeul Județean, cetatea dacică, piciorul podului lui Traian) – Cerneți(Cula lui Tudor Vladimirescu, mânăstirea ,,Sf. Treime”) – Strehaia(orașul, mânăstirea) - Gura Motrului(mânăstirea)- Motru – Malovăț - Bârda. Se poate face într-o zi. Preț orientativ: 30 lei;
            ● Pentru o dată pe care vom stabili-o ulterior, parohia noastră organizează o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Bârda – Malovăț - Tr. Severin - Cladova(Serbia) – Negotin (Serbia)(oraș, mănăstire) -Vidin(Bulgaria)(oraș) - Albotina(Bulgaria) (mormântul Maicii Teofana Basarab, fiica lui Basarab I, întemeietorul Țării Românești) – Calafat – Maglavit (mânăstirea, mormântul lui Petrache Lupu) -Jiana Mare(Mănăstire) - Tr. Severin – Malovăț - Bârda. Se poate face într-o zi. Preț orientativ: 30 lei.
             ● La solicitarea mai multor enoriași, Joi, 19 Oct., organizăm o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Tr. Severin-Malovăț-Bârda-Tg.Jiu-Lainici-Petroșani-Hațeg-Mânăstirea Prislop-Caransebeș (Mânăstirea Teiuș)-Mânăstirea ,,Sf. Nectarie”-Mânăstirea ,,Piatra Scrisă” - Tr. Severin-Bârda. Se poate face într-o zi. Preț orientativ: 45 lei.
*
           Zâmbete.  Un tip, mare amator de tenis de câmp, îl întreabă odată pe preot: ,,- Părinte, acolo, sus, s-o fi jucând tenis de câmp, că doar spațiul e infinit, sunt grădinile Edenului . . . !?” ,,- Nu știu, taică, - răspunde părintele - , dar o să mă informez la Doamne-Doamne!” După trei zile, enoriașul este chemat, iar părintele gata informat: ,,- Am aflat cum stă treaba; am chiar două vești; una bună, una rea. Încep cu cea bună: se joacă, se joacă mult tenis de câmp!” ,,- Și cea rea?” ,,- Mâine ai meci!” O mașină se lovește brutal de o căruță. În urma accidentului, calul și căruțașul sunt răniți destul de grav. Polițistul vine la fața locului și, văzând calul chinuindu-se, într-un acces de milă, îl împușcă. Apoi se îndreaptă către căruțaș cu pistolul în mână și îl întreabă: ,,- Și dumneavoastră sunteți rănit?” ,,- Nu, nu! Doamne ferește, așa de bine nu m-am simțit niciodată!..” Examen la poliție: ,,- Ce capitală are Marea Britanie? Liniște. O voce din spate: ,,- Dar ne-ați spus să învățăm capitale de țări, nu de mări! Întrebare la ora de istorie: ,,- Cine l-a bătut prima dată pe Ştefan cel Mare?” Elevul: ,, - Mă-sa!”
*
            Conferințe. Vineri, 1 Sept., ora 19, în biserica de la Malovăț, actorul și omul de cultură, Domnul Dan Puric, va ține o conferință Despre iubire, așa cum numai dânsul este în măsură s–o țină. Vineri, 15 Sept., ora 19, la biserica de la Bârda și vineri, 22 sept., la biserica de la Malovăț, Domnul Dan Puric va ține o conferință pe tema Omul frumos. Vă rugăm să veniți în număr cât mai mare și nu veți regreta. Dacă prezența va fi mulțumitoare, ne va mai ține și alte conferințe.
*
              Botezuri. În ziua de 20 Aug. am oficiat Taina Sf. Botez pentru Ilinca Antonia-Elena, fiica Domnului Dragoș-Florian  și a Doamnei Ilinca Ionela-Aurelia din Malovăț. Să le trăiască! În ziua de 20 Aug. am oficiat Taina Sf. Cununii pentru Domnul Ilinca Dragoș-Florian cu Doamna Ilinca Ionela-Aurelia, fostă  Dobra, din Valea Boierească, iar în ziua de 26 Aug. pentru Domnul Badea George-Claudiu din Malovăț și Domnișoara Aldescu Larisa-Roxana din Tr. Severin.  Dumnezeu să le ajute!
*
             Anunț. ● Începând cu data de 1 Sept., slujbele încep la ora 9.00;
*
            Program. În cursul lunii Septembrie avem următorul program de slujbe: 2 Sept.(Malovăț-Bârda); 3.(Bârda); 8 Sept.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 9 Sept.(Malovăț- Bârda); 10 Sept.(Malovăț); 14 Sept. (Slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 16 Sept.(Bârda-Malovăț); 17 Sept.(Bârda); 23 Sept.(Malovăț-Bârda); 24 Sept.(Malovăț); 30 Sept.(Malovăț-Bârda). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe  adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com. 
             Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!                                                                                                                                              
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda












Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu