În fiecare stea există un suflet
~*~
Priveşte apusul, ascultă sunetul
mării,
acea sălbatică mare, plină de viaţă,
în culori fascinante,
zbatându-se la ţărm printre stânci!
Un ţărm de mare
de care valurile se sparg în mii de
bucăţi-destin!
Asemeni mării suntem – curată şi
învolburată,
într-o continuă zbatere,
calmă, dar în adâncuri de nestăvilit!
Boabe de rouă la ferestrele
sufletului sunt lacrimile!
Broboane de sudoare ale îngerului
nostru
ce ne ţine în braţe
sufletul atât de greu, uneori!
Din doruri, din nostalgii,
din noi, din şoapte,
din lacrima sufletului nostru,
din aripile îngerilor.
Din simţiri delicate, din minţi
însetate,
din lacrimi puţine, din doruri multe!
De asta vântul merge pe câmp, are
multe de spus.
Acolo, pe câmp, macii nu pot fi
îngrădiţi!
Cu privirea îi pictezi la lumina
stelelor şi a lunii.
Cel ce timpul îl are în faţă nimic nu
ştie.
Tânguirea ta cutremură
trestiile iazului albastrelor nopţi.
O, despărţire! Adâncă viaţă din
umbrele nopţii!
Multe petale se aştern peste cărarea
pietrelor!
Un ochi se uită pe albia râului ce
curge – sufletul
ce-aşteaptă să treacă râul spre
întâlnirea cu spiritul.
Diferă râul de la om la om, diferă
aşteptarea
şi întâlnirea diferă. Într-un final,
toţi ajung dincolo
la terminaţie… spre râul Lethe, râul
Uitării!
Dacă întinzi mâna mă vei atinge, sunt
în umbra ta.
– Am întins mâna, îţi mângâi
sufletul!
În fiecare stea există un suflet,
dacă doar o atingi rămâi vrăjit,
ştii că stelele care sunt culese
ajung tot pe cer!
Nu noi dăm stele jos de pe cer,
trebuie doar
să le atingem – iată marele vis al
pământenilor!
Ajungem să avem şi noi o stea,
părţi din noi ajung acolo – lumina
noastră!
~*~
7/21/2018
Irina Lucia Mihalca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu