Sala Tronului din Palatul Regal: sanctuarul profanat, istorie si ultima fotografie

Sala Tronului: sanctuarul profanat

In Palatul Regal de pe Calea Victoriei isi are astazi sediul Muzeul National de Arta al Romaniei, institutie de cultura. Pe langa salile „comune” exista insa incaperea pivotala a intregului edificiu – Sala Tronului. Aceasta sala legendara, interzisa muritorilor de rand, nu si-a trait umilinta cea mai mare in vremea comunistilor –  cum ar fi fost de asteptat – ci dimpotriva, dupa 1989, odata cu instaurarea democratiei republicane.

Articolul acesta este o extensie a postarii scrise cu ocazia lui 10 Mai 2009: Locuri sacre ale regalitatii (recomand sa o cititi inainte). Am decis sa explorez istoria Salii Tronului, marirea si decaderea ei. -->

  In Principatele Unite Romane, Palatul Domnesc era cel in care isi desfasura activitatea Domnitorul Cuza. Palatul (Casa Golescu – sus, foto 1866), era situat cam pe la jumatatea Caii Victoriei, langa biserica Kretzulescu. Palatul Domnesc i-a servit si Domnitorului Carol I, instalat

pe Tron la 10 Mai 1866, printr-o ceremonie in sala de bal a edificiului.

Odata cu dezvoltarea tarii, proclamarea Independentei (10 Mai 1877) si ridicarea la rang de Regat (10 Mai 1881), vechiul Palat Domnesc a fost inglobat intr-un Palat Regal, tributar arhitecturii vestice, cu o fatada generoasa spre Calea Victoriei. Evident, palatul avea o incapere esentiala – Sala Tronului

Pentru a ajunge la ea, se urca pe frumoasa Scara de Onoare, realizata din marmura. In partea superioara, coloanele formau un semicerc, in timp ce bolta era ornata cu o fresca. Se ajungea apoi in Holul de Onoare, in mijlocul caruia era o canapea rotunda ingloband o statuie a Reginei Elisabeta in postura de „Mama Ranitilor”. Cele doua usi vizibile in fotografiile din stanga duceau spre Sala Tronului.

Ramanand in Holul de Onoare, se observa pe peretii laterali tablouri ale Suveranilor: Carol I si Elisabeta.

  

Sala Tronului, perspectiva dinspre usile principale de acces catre Tron. Ornamentatia bogata aminteste de palatele din capitalele occidentale. Bolta care anunta inceputul incintei Tronului avea deasupra ei stema Vechiului Regat (in color, medalion).

 Incinta Tronului era o parte mai retrasa si mai sobra a Salii Tronului, putandu-se izola prin tragerea draperiilor. Aici se gaseau cele doua jilturi ale Regelui Carol I si Reginei Elisabeta (foto sus). Alternativ, se foloseau si niste fotolii ceva mai simple Cele doua tipuri de tronuri regale, privite mai indeaproape. Stema mijlocie a Regatului Vechi era reprezentata deasupra lor. Surpriza consta in faptul ca vechile jilturi exista si astazi (foto color) si sunt relativ bine restaurate. 

In Sala Tronului se organizau diverse ceremonii: Ziua Nationala, ziua Regelui, sarbatori ,iar Suveranul isi primea oaspetii.Tot aici erau primiti pentru acreditare ministrii plenipotentiari, ambasadorii si atasatii diplomatici. Pastrand perspectiva spre Tron, avem o imagine de sfarsit de secol 19/inceput de secol 20 cu Familia Regala si suita (sus), in timp ce fotografia de jos este realizata dupa moartea Regelui Carol I in 1914. Tronul sau este acoperit, ramanand functional doar cel al Reginei Elisabeta. 

Sala Tronului, perspectiva dinspre incinta Tronului inspre intrarea principala, dinspre Holul de Onoare. Se remarca aceleasi decoratiuni elaborate, precum si o stema simetrica, in partea opusa. Lateralele sunt bordate de canapele, in timp ce lumina intra prin ferestrele generoase dinspre Piata Palatului Regal (actuala Revolutiei).

 In 1927, Palatul Regal a fost devastat de un incendiu (foto), fiind necesara reconstructia lui.

În 1930 are loc Restaurația, când Carol II se întoarce pe tron. Palatul trecuse prin incendiu și nu se făcuse nimic la palat. Regina Maria și Carol II ar fi vrut să se revină la felul în care arătase palatul, iar acest lucru era foarte costisitor, ar fi costat cam 3 600 000 de lei, când valoarea totală de asigurare era de 4 milioane. Statul a rezervat bani doar pentru conservare, vreo 600 000 de lei. Era o perioadă de restriște, de aceea se va recurge la 2 tipuri de materiale: cele naturale de calitate (marmură, piatră), dar și stucomarmură (stucatura este mult mai ieftină).

Tot de la el ne-a rămas, o mare sală de la parter decorată în stil arhitectural Adams, stil inventat de arhitecții britanici. De ce a recurs la stilul Adams? Pe de o parte pentru integrarea identității lui englezești, dar și pentru că e un stil elegant care preia elemente din arhitectura clasică, aduce eleganță, dar și justificare a puterii, în contextul unui București decimat de lupte pentru putere.

După moartea lui Carol I, acest palat nu mai avea rol de locuință, Ferdinand și Maria locuiau la Cotroceni, iar planul era ca oricare dintre urmași să aibă propria locuință. Cum însuși Carol al II-lea nu avea locuință, el renunțând la tron, iar două dintre surori erau căsătorite cu alte capete încoronate ale Europei, i-a venit o idee: să se construiască încă un etaj, iar acolo să fie camere de locuit; în timpul vizitelor familiei princiare, familia ar fi avut să locuiască în aceste camere.

In 1938, Carol II primește o vizită din Anglia, iar unul dintre jurnaliști scria ulterior: „Palatul Regal din București este atât de nou, încât nici cel mai mic microb „de prost gust” nu iși găsește loc aici”.

Aspectul noului Palat Regal este unul mai simplu decat al predecesorului, in ton cu arhitectura epocii, mai simplificata. 

Ce mai ramasese din vechea Scara de Onoare a fost inglobata in noua Scara a Voevozilor, ducand tot spre Sala Tronului. Scara se numeste astfel fiindca deasupra coloanelor din partea superioara, de jur-imprejur, sunt reprezentate figuri importante din istoria romanilor. Plafonul este ocupat tot de fresca. Pe noua configuratie, exista si o anticamera a Salii Tronului.  

Sala a fost refacuta complet si nimic nu mai aminteste de incaperea originala. Noua sala a fost gandita sa impresioneze prin dispunerea volumica, arcade, marmura si monumentalitate. Ornamentele au trecut in planul secund, insa nu lipsesc cu desavarsire. Perspectiva inspre Tronul Romaniei (via armyuser) arata o sala luminoasa, cu lateralul catre Calea Victoriei. Noul Palat Regal este insa prevazut si cu un balcon central, in care Regele iesea sa salute multimea din Piata.

 

Incinta Tronului si-a schimbat radical aspectul si nu mai este separata prin draperii de restul salii. Suveranul folosea cele doua usi din incinta pentru acces (multumesc, din nou,armyuser pentru fantastica fotografie!). Se disting cateva elemente care fac noua Sala a Tronului la fel de speciala ca predecesoarea.  

Tronul, reprezentat fizic de unul din fotoliile mai simple de pe vremea lui Carol I, se gasea sub o cupola ornamentata in stilul incintei. Aceasta era sustinuta de coloane cu figuri inaripate in partea superioara Aditional, de o parte si de alta a structurii se ridicau coloane mai mici, in forma de fascii romane (simbol popular in anii ’30, propagat de curentul arhitecturii neo-fasciste din Italia lui Mussolini), in varful carora erau alte figurine inaripate. In spatele tronului se desfasura o uriasa draperie purpurie, pe care erau reprezentate emblemele provinciilor istorice din Regat, in scuturi aurite separate, dar si scutul Casei de Hohenzollern-Sigmaringen, din care se trage Dinastia Romana. Varful cupolei de deasupra Tronului era marcat de o replica marita a coroanei de otel a Romaniei.  

Intrandul semicircular boltit avea reprezentate in partea superioara aceleasi provincii istorice si scutul de Hohezollern, alaturi de stema Regatului, varianta mica (reprodusa si in dreapta), dar in culori. Tara Romaneasca, Moldova, Oltenia, Ardealul, Dobrogea si Marea Neagra se regaseau si individual, si in stema Statului, in Sala Tronului. Pasind inapoi si privind tot in sus, se observa doi „C” afrontati – monograma Regelui Carol al II-lea, ctitorul noului Palat Regal. Existau patru atfel de monograme......care inconjurau fresca circulara de pe tavanul primei parti a incintei.

Fresca, intitulata„Apologia artelor romanesti”, era opera Ceciliei Cutescu-Storck, care pictase si fresca din Aula Magna a Academiei Comerciale (ASE). Artista plastica era sotia lui Frederic Storck, care impreuna cu fratele sau Carol a sculptat statuile de pe fatada Palatului Justitiei de pe cheiul Dambovitei. Tatal celor doi, Karl Storck, facuse statuia Spatarului Cantacuzino din fata Spitalului Coltea si statuia Domnitei Balasa din fata bisericii omonime. Per total, familia Storck a ridicat mult arta romaneasca a inceputului de secol 20, apropiata fiind de Familia Regala. 

In partea opusa a Salii Tronului, deasupra usii centrale era reprezentata stema Romaniei Mari (varianta mijlocie), bordata de tablourile reprezentandu-i pe primii doi Regi: Carol I si Ferdinand I, deasupra usilor laterale.  

Sala a ramas un spatiu oficial, de unde monarhul transmitea mesaje, sau unde primea oaspetii straini. Fotografiile din stanga sunt din a doua parte a anilor ’30, cu Regele Carol al II-lea si Principele Mostenitor Mihai, iar poza din dreapta este din anii ’40, cu Regele Mihai I. In dreptul usilor laterale stateau de obicei doua garzi.

Plafonul este decorat cu o scenă a Unirii, pictată de Arthur Verona, iar în medalioane sunt înfăţişaţi regi şi voievozi ai României.

Celor două picturi monumentale care împodobesc tavanul Scării Voievozilor şi al Sălii Tronului, opera lui Arthur Verona şi respectiv a Ceciliei Cuţescu-Storck, li se adaugă lucrări de Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Rudolf-Schweitzer-Cumpăna, Ştefan Popescu, Ion Theodorescu-Sion, pentru a-i numi doar pe cei mai cunoscuţi dintre artiştii români care au contribuit la decorarea palatului regal.

La 6 septembrie 1940, în Sala Tronului a avut loc ceremonia de depunere a jurământului de către Regele Mihai, în prezenţa generalului Ion Antonescu, a patriarhului şi a preşedintelui Curţii de Casaţie.

 In Sala Tronului a avut loc intalnirea guvernului format de Patriarhul Miron Cristea in 1938, care consfintea regimul autoritar impus de Carol al II-lea. O parte din draperia din spatele Tronului s-a pastrat pana in prezent (foto dr.) si se regaseste in Sala Regilor din Palatul Elisabeta, resedinta actuala a Familiei Regale.

In primavara lui 1944, bombardamentele anglo-americane au vizat si centrul puterii din Romania de atunci, Palatul Regal. Ca atare, si Sala Tronului a fost afectata, iar distrugerile se pot vedea in fotografia-document postata de Alex Galmeanu

  

30 Decembrie 1947 a adus poporului roman o forma sovietica de guvernare: Republica Populara. Dupa abdicarea fortata a Regelui Mihai, Sala Tronului a fost dezafectata, incinta Tronului fiind vizata in mod deosebit. A disparut structura Tronului, dar si treptele aditionale pe care statea. Noua denumire a spatiului a devenit Sala de Ceremonii a Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine, Republica Socialista Romaniadupa 1965.

Un eveniment major petrecut in anticamera salii a fost instalarea catafalcului liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej in 1965. Sicriul, adus pe Scara Voevozilor, a fost depus in anticamera si a fost vegheat de tovarasii de Partid ai decedatului, printre care si viitorul lider Nicolae Ceausescu. Populatia „indurerata” a adus apoi un ultim omagiu „tătucului” Dej, care ii scapase de „odioasa monarhie burghezo-mosiereasca” si le deschisese calea catre „visul de aur al omenirii” – comunismul.

 

Aspect din Sala Tronului, anul 1966, de la conferinta Comitetului Consultativ al Tratatului de la Varsovia (organism militar opus NATO in timpul Razboiului Rece). Interesanta este perspectiva catre usile principale. Portretele Regilor, dar si stema regala, disparusera fara urma, ramanand doar forme patratice si ovale goale in loc.  

In vremea comunismului, Sala Tronului s-a pastrat ca un spatiu protocolar si ceremonial, evident golit de orice simboluri monarhice.

In imaginea din 1967 (Fototeca Online a Comunismului Romanesc), Chivu Stoica, Presedintele Consiliului de Stat al RSR, primeste oaspeti in Sala de Ceremonii din Palatul Republicii, exact in incinta Tronului, sub fresca ce scapase neatinsa. Pe peretele din spate fusese atarnata emblema socialista a Romaniei (in color, foto dr.).  

Colaj cu imagini de la ceremoniile din Sala Tronului, epoca Ceausescu. In sensul acelor de ceasornic: Iosip Broz Tito, liderul RSF Iugoslavia, il intalneste pe Ceausescu (pe cupola fostului tron se vad fresca si reprezentarile color ale provinciilor Regatului Romaniei – surprinzator că au scăpat!), liderul sovietic Leonid Brejnev in vizita la Bucuresti, dictatorul Zairului, Mobutu Sese Seko il intalneste pe dictatorul Romaniei.

in Sala Tronului pe o masa plina de flori,presedintele american Geral Ford, alaturi de Ceausesti.  

In 1981, avea loc in istorica sala „solemnitatea decorarii tovarasului Nicolae Ceausescu si a tovarasei academician doctor inginer Elena Ceausescu cu titlul suprem de Erou al Republicii Socialiste Romania”, cea mai inalta distinctie a statului comunist. Fotografia de grup este facuta chiar in fata incintei Tronului. Ceausescu a purtat decoratia (care ii fusese acordata a doua oara) la Congresul al XIV-lea al PCR (ultimul, din noembrie 1989) (foto centru), iar in dreapta, o privire detaliata asupra decoratiei.

Dupa 1989, Palatul Regal a devenit integral Muzeu de Arta, neavandu-si aici sediul niciuna din institutiile centrale ale noii Republici „democratice”. In Sala Tronului, accesul publicului larg a ramas interzis. La fel si pe Scara Voevozilor si in Holul de Onoare. Cu acordul primului ministru, străinii sositi in Romania dupa 1090. puteau vizitaaceste două locatii.

In filmul „Oglinda” al lui Nicolaescu (anii ’90) se prezinta „decaderea” monarhiei romane dupa arestarea Maresalului Antonescu (23 August 1944).

O scena memorabila in acest film este cea in care Regele Mihai I primeste din partea Sovietului Suprem al URSS si a Maresalului Stalin Ordinul „Pobeda”(Victoria). Cadrele filmate pe Scara Voevozilor si in Sala Tronului ofereau imagini color cu incaperea „restaurata”. Singurele elemente originale erau fresca (se observa stergerea eficienta de catre comunisti a monogramelor regale din colturi), dar si simbolurile de pe bolta de deasupra Tronului. Acesta, impreuina cu cupola, au fost refacute, insa inexact. Jiltul Regelui este cu totul altul, cupola seamana cu un castron, iar coroana din varf este mult prea mica. Fasciile laterale nu mai apar, dar nu ma pot pronunta asupra draperiei din spate. Posibil sa fi fost cea originala. 

  

Dupa anul 2000, Muzeul de Arta a realizat că Sala Tronului poate fi si mai profitabila. Interzisă complet vizitatorilor, această sală poate fi inchiriata insa pentru diverse evenimente. La fel si Holul de Onoare. Se pot tine receptii chiar in capatul Scarii Voevozilor, sub fresca aferenta.

 

Ba chiar au loc si intalniri in anticamera. Unde a zacut Dej, se intalneste in prezent cu diversi oaspeti actualul Presedinte al Republicii.

Ziarul „Gardianul” titra in 2008: „Cel mai recent eveniment pe care il gazduieste Palatul Regal se desfasoara astazi, unde altfel decat in Sala Tronului? O celebra firma de whisky isi lanseaza un nou sortiment destinat consumatorilor de lux." Voi spicui in continuare din acest articol.  

Sala Tronului poate fi inchiriata de oricine, daca este vorba de un „eveniment serios”, spune conducerea Muzeului de Arta. Totul contra cost. Concerte de muzica populara, usoara, mese festive, gale pentru premii, simpozioane pe diverse teme etc. 10.000 de euro pentru o noapte in sala in care s-a scris istorie, totul pentru „salvarea Muzeului”. S-au organizat in Sala Tronului prezentari de moda, petreceri ale unor firme cu pretentii si chiar o nunta. Pe locul Tronului Romaniei a căntat adesea diverse orhestre. Incredibil!  

Reprezentantii muzeului spun ca inchirierea salii este perfect legala, cu acordul Ministerului Culturii si ca oricum toate marile muzee fac asta – tine de politica economica a fiecarei institutii. In imaginile de mai sus, vedere dinspre incinta Tronului spre usi. Locurile goale unde s-au aflat tablourile Regilor si stema regala sunt acoperite de perdelute albe ieftine. In dreapta, o imagine de la o receptie. Mesele din prim-plan stau exact sub fresca Ceciliei Cutescu-Storck. 

In 2005, Muzeul de Arta sesiza Curtea de Apel Bucuresti, dupa ce Dragos Savulescu (foto), actionar la FC Dinamo, si-a facut nunta in Sala Tronului. Initial, cele doua parti au semnat o conventie pentru organizarea unui „spectacol-eveniment cu participare internationala”. Reprezentantii muzeului spun ca firma organizatoare a facut o nunta, incalcand acordul. S-au cutremurat peretii salii sub acordurile celor de la Gipsy Kings. Nu se stie ce s-a intamplat mai departe cu sesizarea.  

Incinta Tronului a trecut in plan secund cand s-a lansat pe piata romaneasca un telefon mobil de lux (foto)– Vertu.  

O vedere din timpul unei receptii. Multi dintre meseni habar n-au in ce loc istoric se afla, pentru ei este o sala de evenimente exact ca la Palatul Parlamentului, de exemplu.

Casa Regala a tras un semnal de alarma privind darea in folosinta a Salii Tronului pentru diverse evenimente: „Este incredibil ca este inchiriata cu 10.000 de euro pe noapte pentru nunti. Sanctuarul regalitatii romanesti, locul unde s-a scris istorie a fost transformat in altceva, iar acest lucru nu a fost facut nici de sovietici, nici de mineri, ci de intelectualii care ne conduc si se mandresc cu ceea ce au facut. Autoritatile sustin ca banii obtinuti sunt folositi pentru restaurarea tablourilor, dar de fapt ne batem joc de propriul patrimoniu spiritual!” 

Aceste practici odioase mi se par o pangarire mult prea mare a unui simbol national. Sa aiba loc agape, chermeze si alte sindrofii in sala centrala a Palatului Regal din Bucuresti, in timp ce vizitatorii obisnuiti ai Muzeului sunt limitati la un corp de cladire, este inacceptabil. Practic, doar scara de marmura a Regelui Carol I este accesibila, fotografiatul fiind, evident, strict interzis. Intreband o angajata a Muzeului de Arta daca se pot vizita Sala Tronului si cabinetul Regelui, aceasta mi-a raspuns taios:„Evident ca NU!”

 

Unii ar spune ca Romania este Republica in prezent si ca o Sala a Tronului solemna nu isi are sensul, cat timp solemnitatea ne umple de respect in Dealul Cotroceni. Totusi, sunt absolut sigur ca nu se fac petreceri private in Sala Tronului din Marele Palat al Kremlinului (Moscova, Rusia) si din Palatul de Iarna (Sankt Petersburg, Rusia), sau in Sala Tronului de la Castelul Fontainebleu(Franta), sau in Sala Tronului din oricare din palatele si castelele imperiale/regale/princiare din Germania sau Polonia, asta in timp ce toate tarile mentionate sunt republici.

  

Prea des obisnuim sa calcam in picioare valorile trecutului si sa le minimalizam importanta. Ca aspect, Sala Tronului de la Bucuresti este goala, golita de sens si rece. Stema socialista a disparut si ea, dar nu pentru a face loc Tronului refacut, ci pentru a acomoda reflectoarele si orchestrele/trupele, deoarece asa se petrece cu stil in Capitala Republicii Capitaliste Romania.

O monumentală scară din marmură de Carrara, Scara Voievozilor, conduce vizitatorul către Sala Tronului.

Astăzi, în incinta Sălii Tronului a fost aşezată o fotografie a tronului în mărime naturală.

Regele Mihai - care împlinise 96 de ani pe 25 octombrie - a încetat din viaţă pe 5 decembrie 2017, la reşedinţa sa din Elveţia. A fost adus pentru inmormântare in 13 decembrie in România.

Gardul Palatului regal, la moartea Regelui Mihai I al Romaniei.

La catafalcul Regelui Mihai I, in Sala Tronului.

  

Filosoful Mihai Şora, având 101 ani, a fost primul care a intrat în Sala Tronului, miercuri, imediat după ora 21;00, pentru a-i aduce un omagiu Regelui Mihai.Mihai Şora a şi scris în cartea de condoleanţe, mesajul său fiind: "Adânc îndurerat, la moartea Regelui inimii mele".

 Sursa: Prof. Valentina Lupu