Dumnezeu sa-i ierte si sa-i odihneasca pe RODICA si GEORGE ANCA!

GEORGE ANCA - UNUL DIN TITANII LITERATURII ROMANE

            S-a stins fulgerător, din viață, pe o stradă din București, George Anca (n. 12 aprilie 1944 la Ruda-Budești, județul Vâlcea), scriitor polivalent (poet, prozator, dramaturg și traducător), specialist recunoscut în indianistică, un spirit ales, de o eleganță desăvârșită în relațiile confraterne, un cărturar proteic unic în felul său. Cu zece zile înainte de clipa fatidică trecuse la cele veșnice iubita lui soție, Rodica. Iată cât de neașteptat se manifestă forțele implacabile ale destinului! Modelul spiritual al lui George Anca a fost Mircea Eliade.

           „Scrisă în patru limbi (română, engleză, hindi, sanscrită), opera literară (și general-culturală) a lui George Anca se remarcă printr-o neobișnuită diversitate tematică și stilistică în care se experimentează formule („viziuni”) și limbaje menite să surprindă cu orice preț”( Dicționarul General al Literaturii Române, literele A,B, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004, p.159).

          Lumea culturală românească este de astăzi mai săracă. Îi vom păstra o vie amintire celui care a înnobilat spiritul românesc printr-o operă literară de prim rang.

                                                                        Teodor Pracsiu       

 Valentina Lupu și colectivul de bibliotecari școlari din județul Vaslui

         

Prof. Dr. George Anca in studioul 3zzz Radio Melbourne, Australia alaturi de Rev. John Izvernariu intervievati de Ben Todica.

George Anca a fost o personalitate marcantă a culturii și literaturii române. A fost un poet aparte, în afara normalității. Greu de înțeles. Scrisul său se adresează celor cu pregătire specială, nivel de înțelegere sporit, sensibilitate specială, și cu viziune clară asupra  evoluției literaturii. Un Gigant!

Dacă poezia obișnuită e formată din două narațiuni, o narațiune textuală și una purtătoare de mesaj, la Anca există o a treia narațiune greu de explicat pentru un cititor obișnuit ca mine, însă profund copleșit de existența ei. Un om exemplar, Anca era cu zeci de ani înaintea maturizării literaturii române și universale. Va rămâne alături de titanii artei cuvântului scris, al civilizației și culturii omului pe pământ.

Ben Todică

FOARTE IUBIT SI APRECIAT DE NOI IN DIASPORA

ODIHNEASCA-SE N PACE !

Dumnezeu să-l odihnească de-a dreapta Sa! 

Cred că durerea pierderii soției l-a răpus. VG

Vai! Dumnezeu sa-l odihneasca in pace. Un munte de eruditie!

NM.

Dumnezeu să-l ierte pe acest OM ce e iubire, CĂ UNDE IUBIRE E:DUMNEZEU E. EĹ, acest minunat scriitor, Academician Gerge Anca scriind un eseu la cartea mea: Căutând după mere, a scris magic a scris şi cu spiritul său elegant şi rar - larg, prețios, scriind profund inteligent, a scris arătând că sunt şi eu important, că merită să scriu proză despre țăranul român, despre matricea, satul şi locul unde ne-a născut veşnicia cu miez fierbinte de pâine.

Fie-i memoria binecuvântată !

   P. R. F.

Mare pierdere! 

O mare VALOARE, OM CU OPERA si de o delicatete sufleteasca unica!

Dumnezeu sa-l odihneasca!

Theodor Răpan

SINCERE CONDOLEANȚE PENTRU PROF. Dr. ŞI SCRIITOTORULUI GEORGE ANCA, UN SUFLET DE ROMÂN STRĂLUCIT. FIE-I ȚĂRÂNA UŞOARĂ ŞI MEMORIA BINECUVÂNTATĂ ! J&D

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!

Dorina


Da, mai săraci. AM

...Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească, pe GEORGE ANCA ! - dar să-l odihnească, în felul în care odihnesc numai DREPȚII CEI VIFOROȘI (pentru NEAMUL LOR !),  în Rai: să-l primească în Ceata Arhanghelilor Săi, a Ocrotitorilor Duhului DACO-VALAH...!

Unui SPIRIT ENCICLOPEDIC (...Poet, prozator, dacolog și indianist DE FRUNTE, AL DACO-VALAHIEI CONTEMPORANE !), precum este Duhul lui GEORGE ANCA, pentru un Spirit atât de înalt și de profund NAȚIONAL (ȘI COSMIC, TOTDEODATĂ !) - cerem, cu insistență (pentru el și vrednica-i SOȚIE !) : FUNERALII NAȚIONALE !!!

Cu îndurerare fără de leac, dar și cu tainică Nădăjduire a IZBÂNZII ȘI DEPLINEI LUMINĂRI CEREȘTI,

Adrian Botez

Rodica Anca - Filosofia personală:

„Când esti copil îţi iubeşti părinţii, „PE TATA ŞI-NTÂI PE MAMA”,apoi, pe măsură ce creşti, iubeşti jucăriile, animăluţele, fluturii, florile, fraţii. Când începi şcoala îţi iubeşti învăţătoarea, colegii, profesorii. În adolescenţă iubeşti băieţi sau fete, iubeşti excursiile, poezia, romanele de dragoste, visurile. Peste câţiva ani îl iubeşti pe el sau pe ea, chiar dacă îi mai schimbi de câteva ori. Apoi îţi iubeşti soţul. Sau soţia. Apoi îţi iubeşti copilul. Pe primul, pe al doilea, pe toţi, din toată lumea.   Pe măsură ce trec anii, iubeşti oamenii. Pe toţi. Când eşti bătrân, il iubeşti pe Dumezeu.

Ceea ce e minunat, este că acesta iubiri nu se înlocuiesc una pe alta, ci se adună, se acumulează până îţi umplu de tot inima cu iubire.” (JurnaLamar )

Dumnezeu sa-i ierte!

Fam. Anusca

- Mare pierdere pentru cultura noastră românească, căci multe studii și cercetări ale istoriografiei românești și internationale a realizat, descoperind conexități uimitoare în lungul proces de emancipare al limbilor și popoarelor  dacice-indiene; George Anca fiind hermeneutul dedicat și neobosit în întreaga lui viață!

    Dumnezeu să-l odihnească în pace și iubire, acolo în luminile universale Cerești  alături de Rodica Anca, floarea vieții sale pe care a urmat-o spre a nu o pierde!

  Familia Florica și Ioan Miclău - Gepianu

Doamne odihnește-l în pace pe George Anca, unul din gloriile literaturii noastre române,  literatură sanscrită, indianistică. Memorie veșnică,

Cu deosebită stimă,

 Melania Rusu Caragioiu

S-a stins inca o stea pe Pamant. A plecat de fapt dintre noi, ca sa ne lumineze de acolo, din ceruri, din preajma lui Dumnezeu. 

Memorie vesnica regretatului George Anca ! MARIAN ILIE

Condoleante familiei! Iata cum sufletele pereche pleaca impreuna! O dubla pierdere pentru românitate, pentru cultura română și așa văduvită prin păguboasa politica postdecembristă! Da, s-ar cuveni funeralii naționale! Dar cine sa inteleaga? Dumnezeu sa-i odihneasca in pace, in vesnica Lumina a Iubirii Sale! AD

George Anca – personalitate reprezentativă pentru cultura română

          Una din cele mai reprezentative personalități ale culturii noastre, George Anca, avea să-și încheie existența pământeană la vârsta de 75 de ani (născut la 12 aprilie 1944) în plină activitate creatoare. Scriitor, eseist, dramaturg, poet, indianist, antropolog, traducător, George Anca a excelat în toate domeniile cu aceiași dăruire, lăsând în urma sa o operă impresionantă, bună parte aflată și în biblioteca Congresului American, vestita ”The Library of American Congress”.

Fire extrem de activă, cu un condei alert și prolific, a abordat o paletă largă în domeniul culturii împlinind prin vocație și scris moștenirea primită de la Mircea Eliade și Constantin Noica pe care i-a avut ca maeștri. Au devenit celebre prin străduința sa ”Colocviile de marți” ținute la Centrul socio-cultural ”Jean Louis Calderon”, prin care numeroase asociații și societăți culturale ce se întruneau aici, își prezentau activitatea în domeniul creației, activități de care noi din diferite zone ale țării luam cunoștință on-line.

Membru a numeroase societăți academice și culturale, profesor universitar, participant la numeroase congrese și manifestări culturale, conducător de instituții de cultură și bibliotecă - ultima funcție administrativă director al Bibliotecii Pedagogice ”I.C. Petrescu” - va continua și după pensionare, cu aceiași dăruire și talent, activitatea căreia și-a dedicat toată viața, acela de creator de cultură și formator în domeniu.

Pentru Vaslui prezența sa în numeroase ocazii a fost un privilegiu, pentru că de fiecare dată a abordat problema eminesciană prin prisma unei adevărate științe – indoeminescologia, continuând viziunea lui Mircea Eliade, el însuși un indianist, cu contribuții substanțiale la dezvoltarea și promovarea ei.

Pentru lumea bibliotecarilor a fost un lider și un model prin exemplaritatea acțiunilor sale și mai ales prin scrierile sale în domeniul educației, parte dintre ele făcând deja parte din Biblioteca Uniunii Europene de la Bruxelles.

Volumul operei sale este copleșitor, zona în care a creat cu predilecție a fost zona multiculturalismului cu sorginte eminesciană și eladiană, așa încât îl vom găsi mereu între acești doi titani ai culturii noastre; Mihai Eminescu și Mircea Eliade, în tot ceea ce înseamnă ethos și etnos identitar românesc.

                                     

                                                Valeriu și Valentina Lupu 

Odihneasca-se in pace si lumina!

Ce poti sa spui, cu atatia poeti si scriitori, de la inceputul anului 2020, caci la cateva zile ori pe fb, ori pe mail, aflu astfel de vesti?! Calatoria nu se opreste aici, stim bine!

Respect si pretuire, ILM

GEORGE ANCA

(12.IV.1944, Bercioiu-Ruda, Vâlcea)

poet, prozator, dramaturg, jurnalist

George Anca pseudonim pentru Gheorghe Anca. Părinţi, Ion şi Elisaveta (născută Grigorescu), agricultori. Ciclul gimnazial şi liceul în Găeşti (1960). Urmează Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti pe care o absolvă în 1965. Doctorat la aceeaşi universitate cu teza „Baudelaire şi poeţii români/Corespondenţe ale spiritului poetic” (1974), conducător ştiinţific: Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Urmează cursuri postuniversitare la Univer­sitatea din Roma (1973, limba şi literatura italiană), Universitatea din Delhi (1981, limba şi literatura sanscrită). Bun cunoscător al limbilor engleză, franceză, italiană, hindi în care îşi scrie o parte din creaţia poetică. Activitate sa profesională este diversă desfăşurându-se de-a lungul anilor astfel: Radiodifuziunea Română (1967-1969); redactor, „Colocvii” (1969-1971); inspector, Ministerul Învăţământului (1971-1976); lector universitar, Facultatea de Ziaristică, Bucureşti (1976-1977); lector/professor visiting, Universitatea din Delhi (1977-1984; 2002-2003); director, Biblioteca Centrală a Institutului Politehnic Bucureşti (1984-1987); director general, Biblioteca Pedagogica Naţională „I. C. Petrescu” (din 1988); profesor asociat, Universitatea din Oradea; confe­renţiar, Universitatea „Valahia” din Târgovişte. A predat cursuri de limba şi literatura română (Universitatea din Delhi ş.a.), presă şi literatură, literaturi indiene, comunicare interpersonală, antropologie culturală, literatură universală şi comparată (Bucureşti, Târgovişte, Oradea, Constanţa). În activitatea sa universitară a prezentat numeroase comunicări şi studii (selectiv): „Teatrul No şi misterele tibetane”, Universitatea Bucureşti, 1964; „The Correspondence and Dodia in the Creation System”, Congresul Internaţional de Cibernetică şi Sisteme, Bucureşti, 1975; „Universal Values of the Romanian Culture”, Indian Institute for World Cultutre, Bangalore, India, 1978; „Anthropomorphism in Mihai Eminescu’s Creation”, Xth International Congress of Anthropological and Ethnological Sciences (ICAES), New Delhi, 1978; „Sanskrit and Romanian Poetics”, în „Studies on Indo-Asian Art and Culture”, vol. VI, International Academy for Indian Culture, New Delhi, octombrie, 1980; „Sanskrit Romance Ontopoetics”, în „Modern Art and Poetry”, New Delhi, 1981; A coordonat şi a editat următoarele publicaţii: „The Milky Way”, Delhi, 1978-1979; „Latinitas”, Delhi, 1981-1984; „Liber”, din 25 decembrie 1989-2008; „Trivium”, din 2003; Ziare-şcoală cu studenţi în jurnalism, Bucureşti, Târgovişte, Delhi. Este redactor cu rubrică permanentă „Steiuri” la revista „Litere” din anul 2006. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România; preşedinte, Asociaţia Culturală Româno-Indiană; preşedinte fondator, Academia Internaţională „Mihai Eminescu”; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni; membru al International Union of Anthropological and Ethnological Sciences etc. A publicat cca 50 cărţi literare proprii, interpretări comparatiste, studii şi comunicări la congrese de antropologie culturală, literatură, educaţie, biblioteconomie, politologie etc. în Anglia, Argentina, China, Franţa, Germania, Grecia, India, Israel, Italia, Iugoslavia, Coreea, Malta, Maroc, Mauritius, Mexic, Moldova, Norvegia, Portugalia, Republica Sud-Africană, România, Rusia, SUA, Suedia, Thailanda, Trinidad-Tobago. Activitatea sa a fost recunoscută prin: Medalia „Comenius” (Praga), Premiul „Mihai Eminescu” (Turnu-Severin), Distinguished Guest of Indian Council of Cultural Relations. Distins cu premii ale Societăţii Scriitorilor Târgovişteni: Premiul pentru promovarea culturii universale – „Zăpezi hawaiiene. Ibsenienii” (2007); Premiul „Alexandru Ciorănescu” pentru traduceri „Târgovişte-India. Antologie de poezie” (2009) şi Premiul „Alexandru Ciorănescu” pentru traducere – „Introducere în Jainism” de Rudi Jansma şi Sneh Rani Jain (2012). Cetăţean de onoare al municipiului Râmnicu-Vâlcea şi al oraşului Găeşti.

Scrieri

Poezie Invocaţii, 1968; Poemele părinţilor, 1976; 10 Indian Poems, 1978; Ek shanti, 1981; De rerum Aryae, 1982; Upasonhind, 1982; Ardhanariswara, 1982; Mantre, 1982; Sonhind, 1982; Norul vestitor (Kalidasa), 1983; Gitagovinda (Jayadeva), 1983; Sonet, 1984; 50 doine lui Ilie Ilaşcu, 1994; Doina cu variaţiuni, 1995; Doine în dodii, 1997; Waste, 1998; Decasilab, 1999; Balada Calcuttei, 2000; Sonete thailandeze, 2000; Orientopoetica, 2000; Malta versus Trinidad, 2000; Mama Trinidad, 2001; Milarepa, 2001; Dodii, 2002; Măiastra în dodii, 2003; Transbudhvana, 2004; Maroc după tată, 2004; New York Ramayana, 2004; Nefertiti & Borges, 2004; Finish Romania, 2006; A la Reine de Maillane, 2006; Cenuşa lui Eliade, 2007; Târgovişte – India, 2008; Partea Nimănui, 2010; Paparuda, 2011. Proză Eres, 1970; Parinior, 1982; India. Memorii la mijlocul vieţii, 1982; The Buddha, 1994; Maica Medeea la Paris, 1997; Miongdang, 1997; Sub clopot, 1998; Pelasgos, 1999; Frica de Orient, 2001; Buddha şi colonelul, 2001; Furnici albe, 2001; Poeston, 2001; Baudelaire, 2001; Sanskritikon, 2002; La Gioia, 2002; Măslinii din Uffizi, 2003; În recunoaştere, 2003; Tangoul tigrului, 2005; Ibsenienii, 2005; Diplomă de sinucidere, 2005; Rechinuri, 2006; Digital Kali, 2006; Zăpezi hawaiiene, 2006; Roboam, 2007. Teatru Good luck, Radha, 1979; Pancinci, 1982; XII by Horace Gange, 1984; Teatru sub clopot, 1997; Mureşan Eminescu, 1997; Templu în elicopter, 1997; Paparuda, 2007; Astă-seară se joacă Noica, 2008; Scenometrie Teatrux, 2011. Eseuri Baudelaire şi poeţii români, 1974; Indoeminescology, 1994; Articles on education, 1995; Haos, temniţă şi exil, 1995; Lumea fără coloana lui Brâncuşi, 1997; Ion Iuga în India, 1997;  Beauty and Prison, 1998; From Thaivilasa to Cosmic Library, 1999; Ramayanic Ahimsa, 1999; Aesthetic Anthropology, 2000; In search of Joy, 2003; Literary Anthropology, 2005; Glose despre ahimsa, 2006; Exerciţii de religiologie, 2009; Scenometrie teatrux, 2011

Ediţii îngrijite (selecţie):

Semnul că nu cunoaştem eclipsa, antologie de poezii ale cadrelor didactice, EDP, 1975; Texts for Certificate and Diploma in Romanian language, University of Delhi, 1981; Romanian classics in Sanskrit, AIME, Delhi, 1982; Dyviagraha / Luceafărul de Mihai Eminescu, AIME, 1983

Antologii

Caiete Litere II. 30 de prozatori, Societatea Scriitorilor Târgovişteni & Grupul Editorial Bibliotheca&Marcona, 2007, p. 9-16; Târgovişte-Chişinău-Sankt Petersburg. Antologie de poezie, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012.

Traduceri (selecţie):

(în română) Gramatica fanteziei de Gianni Rodari (Ed. Didatică şi Pedagogică, 1980, Humanitas, 2010); Norul vestitor de Kalidasa (Academia Internaţională Mihai Eminescu, Delhi, 1981; Gitagovinda de Jayadeva; Lumea stranie a lui Eugen Ionescu de Faust Brădescu (Majadahonda, 2002); (din româneşte): Târgovişte India (Bibliotheca, 2006); Metaphor prince de Toma George Maiorescu (Amazon, 2011); My Epic de Rodica Anca, Delhi-Cambridge.

Referinţe

The World of Learning, Who’s Who în România; al Academiei Române, Dicţionarul Biografic al Scriitorilor Români etc.; Academia Română, Dicţionar general al literaturii române, Univers enciclopedic, 2004, vol. I, p. 159-160; Aurel Sasu, Dicţionar bibliografic al literaturii române, Paralela 45, vol. I, 2006, p. 40-41; Dana Dumitriu, România literară, nr. 26, 1970 (Poemele părinţilor), 10 iunie 1976 (Eres); Ioan Alexandru, Flacăra, 24 iunie 1983; Mihai Stan – Cercul deschis, Litere, anul I, nr. 4-5, iulie-august 2000; Mihai Stan – Ibseniada, Litere, anul VI, nr. 11-12(68-69), noiembrie-decembrie 2005, p. 20-22; Daniela-Olguţa Iordache – Intimităţi informaţionale: între Taj Mahal şi Internet sau ea şi el, Litere, anul VIII, nr. 5(86), mai 2007, p. 22-23; Corin Bianu – George Anca – invocaţii de „printemp”, Litere, anul X, nr. 3(108), martie 2009, p. 24; George Toma Veseliu – Partea poetului, Litere, anul XII, nr. 2(131), februarie 2011, p. 28-29, 37; Mihai Stan – Semnal, Litere, anul XII, nr. 4(133), aprilie 2011, p. 81-82; Marian Popa – Anca, Litere, anul XIII, nr. 9-10(150-151), sep­tembrie-octombrie 2012, p. 31-34; Marian Popa – Anca, Litere, anul XIII, nr. 11-12(152-153), noiembrie-decembrie 2012, p. 43-44, 46

Opinii

Până la lectura acestui studiu, de poezie sau de literartură comparată dacă vreţi, îl cunoşteam pe tânărul Gheorghe Anca în ipostaza de poet şi de prozator, cu sunet pur şi cu accent de originalitate în generaţia sa. De azi înainte, vastitatea şi adâncimea cunoştinţelor sale în materie de poezie, de critică literară şi de estetică a poeziei ne obligă să luăm act – şi o facem cu toată bucuria – de cea de-a treia ipostază a lui Gheorghe Anca, anume de ipostaza omului de cultură, a omului de ştiinţă, a criticului şi istoricului literar. (Grigore Popa)

Unii poeţi le-au adaptat de pe acum – Marin Sorescu, Ana Blandiana şi, foarte curând, Gheorghe Anca – şi au încercat să dea ocol celor fără hotare, celor ce nu pot încă sta şi, în ultim, celor ale timpurilor avenire-sinesteziilor. Toţi înviază din templele iniţiaţilor de la Dodona şi alte supuse foşnetului codrilor şi prin dodia de-a dreptul din ecourile ţărânei străbune, cărora românul pe veci le rămâne frate. (V.G. Paleolog)

Pentru G. Anca nu există graniţe, pentru D-sa ca şi pentru Tagore „imposibilul locuieşte doar în visele slăbănogilor”. El – întocmai ca şi Kirkegaard – ştie că „dacă vezi invizibilul poţi realiza imposibilul”... (Mircea Sântimbreanu)

Aparţinând, prin debut, Generaţiei '70 – aripa modernismului resuscitat, scriitorul George Anca pare să trăiască acut „dialectica” postmodernismului, în care nostalgia autohtonizată întâlneşte căutarea unor surse alternative de spiritualitate, adăugându-se o încredere „reziduală”, interstiţială în literatură. (Dan Mircea Cipariu)

Cu termenul dodii, Anca specifică texte proprii şi ale altora, indică natura şi calitatea unor realităţi exterioare sau mentale. Aceste valorificări indică faptul că el acţionează premeditat. [...] Exemplele culese arată că dodiile sunt valorificate îndeosebi în aproximări ale multilateralului şi inefabilului unei creaţii prin acumularea de termeni diverşi până la contrarietate. Dar care este condiţia clasică a dodiilor? Anca a căutat să colecţioneze opiniile unor experţii accesibili. Pe lângă texte în dodii, secţiunea Dodism din Ibsenienii III conţine scrisori din anii 70 astfel tematizate. (Marian Popa)

vis cu Confucius

george anca in memoriam

CATALIN AFRASINEI

~*~

se aliniaseră gândurile pe două rânduri

într-unul se adunau anotimpurile

precum Verbul

deasupra curcubeului confucius

cobora din ideograme -n translarea înțelepciunii & a eticii

ai mei stăteau printr-o  cameră

singurateci & uneori împreună

ne vom întoarce din moarte -

vei fi fiind   martor de departe

la o palidă transalare a racordării  visului

dintre undele gamma și dovezile contestabile ale cia -*ului

despre existența și inexistența extratereștrilor

te afli într-o anume predispoziție

contemplând de pe dealul cel mai înalt dintre nouă dealuri

cândva munți

completă  confucius

pe toți ai mei

în cor nedeslușit

de muguri neplesniți din ramură

discutam în absența luminii  primordiale

eu &nici confucius nefiind  în stare a o desluși din miturile chinei antice

felul în care apare trăieste& moare omul

nu știm nimic despre îmblânzirea și domesticirea ierbivorelor

de când a –nceput omul a le  paște îmblânzindu-se pe sine însuși

ce se află dincolo de ultimul sat din istorie

dincolo de  moravuri

o mână mi se așternu  pe gură

ca și cum  altcineva ar fi trebuit să continue

dialogul  lansat cu viteza rachetei pe care vladimir

ne-a dăruit-o de crăciunul sovietic  cu 33000km/h –n

era noastră

& nu a lor am răspuns oțărît

poalele  lungi ale dealurilor se-ntindeau

până-n olimp himalaya tibet

până-nspre gheișele nedezbrăcate de-mpărați

-n sine  nutrind la mine

cum să le determin să-și trăiască viața cu demnitate imperială

bătând lutul cu picioarele copilăriei

confucius îmi arătă locurile

mai multe

genius loci

& o narațiune a lui soljenițân de la harvard

aici va fi o biserică o monastire

aici voi fi și eu și tu& toți

înainte de croncănitul corbului va veni și putin

să te aperi

apropie-te de  aterizarea condorului

nu foarte aproape de ultima bătaie de aripă

nu foarte aproape

am privit felul în care condorul își strânge aripile

după coborârea din cerul fără stele

el era ultima stea neagră a păstorilor din anzi

cel care a ucis lumea mai mult decât toți

nu se află în cărți

în dicționare ale crimei

(a scris cineva un dicționar al crimelor?)

cel care a ucis mai mult decât

mao hitler mussolini stalin

pe toți oamenii

pe toți oamenii

pe toți oamenii

tu

știi

de

la

mine

cântecul morții  învie

la ora 6 am începe primăvara pe chicerea  tabor pe vârfurile din groenlanda

pe lună  jupiter

investește  pe jupiter

petrece cât mai mult timp cu jupiter

despre felul în care  vânturile solare

d-aci

guvernează cosmosul atât de mercantil

nasa are vagi informații secrete

(despre  felul în care câțiva

apoi sute mii miliarde și sute de miliarde de inamici ai tăi

ai Adevărului –Cuvântul-de-pe -Cruce

încearcă să te ucidă și

TU ÎI VEI IERTA RECITÂND  PSALMUL 118 )

pe firul de iarbă pășește umil desculț

ca și cum ai contempla printre  culori tablouri

printre culori

ar fi spus

hokusai

nebun după desen

nebun după  Dumnezeu

& iarăși pe asfaltul neterminat asfaltat până la jumătate de cjvaslui

pe jumătate abia respirând neținând cont

cândva dinozaurii pe acolo au păscut dinozaurii

&  se vor reîntoarce neîndoielnic   (eu am o fotografie încălecat

pe  un fildeș  de dinozaur

din vremea-n care țăranii albăstrii precum zombii

ultimii țărani din toate lumile

de dinainte de IMPACT

cu asteroidul {20}29

studiem numerologia & tu ai priceput cum a-nceput criza  din 29

nazismul holocaustul

MILIARDUL DE VICTIME AL COMUNI-

comuna franceză începând din cel mai GENIAL oraș al lumii

din toate satele iubitoare

declarându-și  adevăratul patriotism

legau știuleții de coceni-porumbii-48mii de tone/ha

foarte verzi undeva  prin iulie

să dea bine la sosirea inopinată îndelung pregătită de prin zăpezi

a tovarășului nicolae ceaușescu a tovarășei elena ceaușescu

-atunci

nu i-am dăruit flori garoafe roșii în plastic translucid

-altădată i-am dăruit garoafe albe prin februarie 1983

a – tovarășului maurer și a tuturor celorlalți tovarăși

pentru a da bine la planul socialist

indreptându-ne victorios spre viitorul de aur al omenirii

din protocoale

nimic nou sub soare

la protocoale am rămas cu&la textele burgheze ale rabinilor de pe nasdaq

va începe lumea

nu și nu  se va sfârși decât

CUM ȘTIU EU

r. crowe întotdeauna dă bine pentru australia

dle  ben my friend îndoliat geniala  coloana sonoră  din filmele lui

îndoliază  ființa plăpândă a mamei în dureri pe câmpuri

ucisă precum ucis a fost  a ucis  george anca

cum i-a murit soția & n-a fost de băgat în seamă

printre iceberguri umberto eco  din lipsa de motivație a juriului premiului nobel

& co-n cimitirul din praga

eu pot adresa mai multe întrebări decât are planeta copaci de plantat

pentru a nu se dezrădacina pământul  plângând cu lacrimi de sânge

înroșită stea  izvorâtă din genele tale

pentru mai multe răspunsuri decât mi se pot dicta

eu nu prea cred că a trecut vremea dictatorilor

de-abia începe

ok)  forța ciclonului în desfășurarea gândirii e forța unei națiuni

a mai murit cineva eram foarte aproape

& n-am putut interveni dinspre acea stea picatată de salvador dali

căreia i se spune  spune coronavirus

eticpoliticsociologicfilosoficodali

adică eu pe unde voi fi fost mii de ani

a mai adăugat confucius peste china nu se face seară

soarele e la zenit  orbitor diluând  universul

~*~

Iubite Dle Ben

va trimit acest poem, modest omagiu pentru Dl Anca, << OM de Sacrificiu>>.

L-am trimis si la NY Times, sa vad dacă-l vor publica. Il voi mai trimite si-n Suedia si-n Marea Britanie.

Indoliat, cătălin

Dl. George Anca a fost depus la Capela mica a Cimitirului Bellu Militar in data de 27 feb cateva ore de la 12 -18. Apoi cortegiul funerar a plecat spre Rm Valcea pentru inmormantare in satul natal Ruda, com . Bajesti.

Au fost sa-i aduca un ultim omagiu prieteni, colegi, fosti studenti de la Facultatea de Litere din cadrul Univ. Valahia din Targoviste, o parte din colectivul BPN "IC Petrescu".

Cateva  mesaje de pe facebook:

Anușa Sorescu: Un OM de înaltă clasă, un spirit enciclopedic, un profesor dedicat ce va rămâne veșnic în inimile celor care au avut privilegiul sa-l cunoască. Dumnezeu să-l odihnească!

Maria Andreea Fanea: Nu - l vom uita niciodată! A fost și va rămâne un prieten adevarat și un MARE OM! Dumnezeu să-l odihnească!

Simona Clinciu: Imi este inca foarte greu sa cred ca acest om special nu mai este cu noi 😢 . . . Dumnezeu să-l odihnească dimpreună cu drepţii şi cu sfinţii Lui!

Gheorghe Radulescu George: - prieten, coleg de clasă în liceu și vârf de generație - ne-a uluit, pe noi cei rămași, dispariția ta neașteptată! Dumnezeu să te odihnească în împărăția Sa!

Elena Armenescu: Prin scrierile sale, este cu noi permanent. Domnul sa-i poarte sufletul in lumina!

Streche Nicolae Florentin: Un suflet divin

Lora Levitchi: A plantat George, ‘seminte’ de intepciune in sufletele mai multor oameni din toate colturile lumii.

Daniel Vorona: George Anca a fost un spirit superior! să-i fie țărâna ușoară!

Genoveva Preda: Un om deosebit jos palaria...

Sufana Maria: Luceafărul Râmnicului este si va rămâne George Anca. Dumnezeu să-l odihnească și sa-l aibă în pază să ajungă în rai.