George Anca - POATE LOGOFĂTUL

POATE  LOGOFĂTUL

Rodica Anca – Poetic Principles – What is a poem – Lili Hangan – Adrian Bucurescu – Octavian Soviany – Ben Todică – Daniel Verona – Anti – Liliana Popa – Vișan Dragoș – Anfie Zophi – Corina Dașoveanu – Gavin Lake - Gabriel Dinu – Vanda Decca – Sorin Pocletarul – Kay Ryan – Streche Nicolae Florentin – Andre Lorede – Antipozie pentru antipoey – George Anca

Rodica Anca

Jurna Lamar / Miniaturi

*

Am văzut o veveriță-n tei!

Azi, 31 oct. 05, acum la ora 12,20, am văzut-o judecându-se câteva secunde, alergând pe ramuri șidispărând apoi, ca o nălucă, în alt pom, din spatele tuiei. Câtă bucurie mi-a adus în suflet.

*

Ia te uită... o pată pe covor: lumina lunii! Ce frumos! Pata asta  mi s-a pus și pe inimă! De câți ani n-am mai băgat-o în seamă? Nici nu-mi mai aminteam că există. Aoleu, ce m-a înveselit!... Și ce mă mai bucur!...

Și e ora 3.33!

*

Azi noapte am visat sute de flori ale paradisului, una lângă alta, una lângă alta, ca niște mâini de balerine, cu degetele grațios răsfirate portocaliu către cerul albastru, așteptând să primească binecuvântarea lui Dumnezeu. Toată ziua următoare am plutit într-o mare de liniște aurie.

*

Uneori, mai e și câte o zi bună!

Și ce mai zi! S-a cunoscut de dimineață. Ba, chiar de azi noapte. Că - de unde până unde – l-am visat pe Julio Iglesias! Așa cum era când a venit la Brașov: tânăr și neliniștit. Și vorbeam cu el. Îi spuneam că l-am iubit noi, pe el și cântece le lui, la vremea tinereții, și chiar mai apoi. Dar când am fost în India ultima dată, l-am iubit mai mult pe fiu-său. Se părea că nu s-a supărat, așa că l-am și pupat pe obraji. Doar că eu eram babă, el rămăsese tânăr. Și m-am trezit! Că suna ceasul.

*

Sedna – plantă descoperită în 2003 de Voyager 1, dincolo de Pluto. În 2013 va fi lansat un nou telescop, căruia i-am uitat numele, care va înlocui pe Hubble. Poate-l mai apuc! Webb, în infraroșu, îi zice telescopului.

*

Mărul de sub ferestra Fetei s-a îmbrăcat în flori ca o mireasă castă în rosia ei albă, diafană, cerască. M-am bucurat de el, mi-am scăldat sufletul în frumusețea lui timp de câte zile. Mi-ar fi plăcut să mă întind în rădăcina lui și să-l privesc... Nu numai eu. Un motan alb cu pete roșii se urcă zilnic tocmai sus printre flori și visează el știe la ce păsărele minunate, tolănit pe-o cracă, de parcă ar fi motanul din Alice în Țara Minunilor. De la o vreme mi se părea că florile încep să se estompeze. Azi mă uitai mai cu luare amite la ele și descoperii că au apărut frunzele, iar albeața florilor se disipează în verdele crud al acestora. Nici nu știu ce să fac. Să le cert? Să le iert? Să le cert, să le iert, să le cert, să le iert... (29 mai 2010)

*

Își urlă apele disperarea:

Izoarele, izcoarele.

Cine ne mână de la ele și de ce?

(Parcă n-ar ști! The Global Warming! Sau gravitația? Sau fatalitatea...)

Dar noi? Parcă noi știm? Noi nu ne știm nici măcar izvoarele. (Doar  „poarta de acces” !)

*

Am avut cinci flori ale soarelui. Au fost magnifice.

Acum s-au cocoșat, au început să chelească, li s-au înmuiat picioarele, nu mai  zâmbesc, sunt triste, bătrâne, parcă rușinate de mizeria pe care n-au cum s-o ascundă. Le privesc și mă văd pe mine. Mi-e atât de milă de el! Mai bine le-aș curma suferința. Dar nu am inimă să le pun la gunoi.

*

Mi-e dor de-un loc albastru în care parcă am fost cândva. În vis... Totul era albastru prusia, închis, aproape negru, cu o tentă verzuie: liniștea era albastră, tăcerea era albastră, neantul era albastru, eu eram albastră..

Era un ocean albastru, nu cu apă, doar cu unde albastre, care păreau că vin și se duc, de nicăieri spre niciunde. Doar o boare albastră, ca o adiere de aduceri aminte estompate de timpul care nu mai curge... O vibrație albastră ce se revarsă din flautul unui dumnezeu albastru, care răspândește în suflete atâta pace și liniște, ca o ploaie de stele albastre.

În oceanul ăsta eram o undă albastră printre altele, infinit de multe și de albastre.

*

Miniaturi

1

Mărului, care în primăvară era ca o mireasă frumoasă și fericită, i-au picat merele în țărână, ca unei babe, dinții!

2

Mi-am „dat” un inel! Are un aer vec hi, de parcă ar fi făurit de elfii nordului. Se potrivește de minune cu mâna mea osoasă și zbârcită. Cenușiu pe pielemaronie. Dacă îmi las puțin negru sub unghii, e perfect!

3

Cineva a tăiat în primăvară un cireș înflorit. De atunci îl bântuie noaptea fantomei cireșului învăluit în lințoliul alb al florilor moarte fără a rodi.

Sper că și pe cei care au nimicit teii de pe aleea noastră îi aleargă nopțile crengi

amputate de tei cu florile uscate care nu mai răspîndesc mireasmă și nici nu mai umbresc copiii care se joacă acum cu sulițele fierbinți ale soarelui. Au rămas doar scheletele lor, ca niște mâini moarte care cer mila Domnului, că oamenii nu mai au!

Poetic Principles

•There is no formula. There is no prescribed guideline for the creation of poetry, only the inspiring models of existing poems.

•Be a critic and reader of poetry.

•There's nothing wrong with rhyming, however if you rhyme the words “love you” and “blue” you will be immediately expelled to the Poetic Catacombs of Disregard.

•Avoid pedestrian phrases. Saying "I love you more than words can express," is neither unique nor is it your own.

•Use fresh imagery. Show the reader something in such a way, as he or she has not considered before. To say, "my heart withered like a dying rose," offers nothing new.

•DO NOT WRITE IN ALL CAPS.

•Consider poetic presentation. No words should loiter extraneously. No punctuation intrudes pointlessly.

•Consider the measured arrangement of your words: the meter, rhythm, flow, vibe, beat, or pulse.

•Use the correct word/phrase. Enhance your vocabulary. A good vocabulary, gained through reading good poetry, prose, dictionary, and Synonym Finder enhances poetic expression. (Personally, I love archaic words)

•Write to be unraveled. Write in language that uses images, ironies, metaphors and analogies. Write in language meant to be unraveled.

•Don't ignore traditional poetic forms: Ballad, Haiku, and Couplet, etc.

•Emotion is not enough. Writing down raw emotions, simply because they are genuine, does not qualify them as "good" poetry. Oscar Wilde put it best when he said, "All bad poetry springs from genuine feeling." Conversely, all good poetry springs from genuine feeling. So, write with emotion AND in a language that uses metaphors, ironies, and analogies.

•Write to be funny. Poetry does not have to be serious or emotional.

•Good poetry makes you feel something. It will give you goose bumps, make you cry, chuckle, or put in high spirits.

•Edit, proof, and revise your poem. Perform the basics like spell and grammar check - if poetic liberties are not taken. Few artists are ever satisfied with their work. Never feel so attached to your own words that they are above revision. Allow it to grow.

•Write for others, not just yourself.

•Write about anything…anything, because ultimately people have different tastes and meaningful poetry is in the eye of the beholder!

What is a Poem?

Poetry can be said to be a careful, inventive, or creative consideration of words written in order to convey some thought as a literary arrangement. Usually, but not always, the words written are designed to evoke emotion. Poetry can manifest itself as a two-word phrase, spoken word, or a one-thousand-page book.

The word poetry comes from ancient Greece. Poieo translated means “I create”. Poetry, when it is well written, goes much deeper than the words on a page. The ability to use written words to create images and feelings in the audience mark the abilities of a great poet. Much like sculptors have stone and painters have a canvas, a poet’s medium for expressive art is writing. Poetry is an art using language, but it is also a state of mind.

When many people think of poetry, they think of rhythm and flow. While this is a widely known and accepted form, there are many types of poems that don’t rhyme or follow any direct rules. In fact, some of the greatest and well-loved poets in history pushed the limits and broke the mold of what was considered acceptable prose. Instead, we should consider the ability of those words to speak to us, to make us feel something, rather than what rules they follow.

Also, when something from any art medium stirs feelings and emotions, giving your imagination freedom to roam and consider new possibilities, it is considered poetical. For example, dance performance can be called poetical for showing rhythm and creating strong feelings by using music and movement. The artists, or dancers, in this case, can help control your emotion and the emotion in the room.

So, poetry is a form of art in which expression is used to reveal, interpret, or express things which would otherwise be difficult to express. Poetry moves, speaks and is written. Whether life, love, nature, or humor, poetry has been used to interpret it. What life cannot express, poetry does. What love cannot articulate, poetry does. What nature and humor cannot say, poetry does in a way that does not duplicate, but compliments. Poetry is an interpreter of life.

Lili Hanganu

Tot ieri,

după ce ne-am recules de pe la Mizil, tata îmi povestește că nepotul lui l-a învățat cum să se dea pe Google, prin televizorul smart. Și ce mândru mai era. Face 86, la sfârșit de aprilie. Iaca, eu tot nu știu cum e cu smart-ul.

Și încep să-mi număr secolele de pe umeri și... parcă nu le mai găsesc, uneori, șirul. Și nu e vorba de anii din buletinul, zis carte de identitate. Ci de trăiri netrăite, de sentimente și stări, de emoții, de situații de viață colț cu absurdul.

Atunci când îmi e bine nu îmi e teamă să mă bucur, ci e de preferat, ca să o iau pe departe, să nu arăt că mă bucur. La urma urmei, așa cum nu putem păși peste umbra noastră, nici altul nu poate fi în papucii noștri! Și totuși, cum spun înțelepții, nu putem fi întregi, decât împreună cu..., alături de..., umăr la umăr sau șold lângă șold...

Doar gânduri răzlețe, la un snop de bomboane din spumă de zahăr! Pur și simplu, le ador.

Noapte odihnitoare și zori blânzi!

*

Mme lacana se tot fâțâia în dreptul oglinzii. Încerca să-și privească fundul, cu fesierii încordați. Se cam îngrășase în ultimul an. Nu era cine știe ce planturoasă, ci mai degrabă, plinuță.

Îmbrăcată, avea curbe bune de prins și frământat. Dezbrăcată, formele deveneau unduioase. Mme lacana aluneca prin propria piele, rotunjind aerul din juru-i. Răsucind pe deget șuvița de la ceafă, își spuse în gând că oamenii cu ceva carne pe ei sunt mai joviali decât cei subțirei. Pesemne că părul prelua din efervescența ei feminină, astfel încât putea să atingă fără teamă robinetul de la cadă. Potrivi apa caldă și spuma de baie.

O picătură de sudoare se prelinse între sânii ei turgescenți, iar...

(restul scrie-n carte, la pagina 47)

*

Cum mă ridic de pe fotoliu, cum se așează confortabil Barbișon, în locul meu. Cum mă așez, cum vine în poala mea. De fapt, în lotusul informal, format de voi - de nevoie și de mare trebuință, din motiv de nu*ș ce pișcoțele pe la coloană.

Momo doarme în chaise-longue. Câteodată, mai deschide un ochi și se uită la motănel. Am impresia că e puțin geloasă.

Barbișon e pufos și cald. Blana lui e puțintel mai aspră. Momo e și mai pufoasă, subțirică și calină. Pe cât de nevinovată îi e mutrița, pe atât de ascuție îi sunt gheruțele. Nu știe să și le retragă în teacă. Barbișon mă crănțăne, uneori, însă nu mai e ca la început. El știe când să se oprească. Face un soi de acupunctură motănească.

Catifelinele dorm la ora asta târzie, pufăind ușurel.

Noapte bună, copii!

*

Despre manele, educație școlară și nu numai

Preluarea unor comentarii personale de la Grupul *Muzee & Muzeografi* - postarea privind alegerea Irinei Rimeș, ca ambasador al Zilei Brâncuși, de către Ministerul Culturii

Neața bună, doamnelor și domnilor! Salam și Bregovic ar putea să compună o simfonie. Tot o mai aștept! Unele *manele* vor fi ceea ce este muzica autentică lăutărească pentru noi, cei de azi, ca și pentru cei din generațiile anterioare.

Și eu țin cu tinerii. Doar că sistemul de învățământ se autodistruge de 30 de ani, de fapt, de 40, de când a intrat moda cu meditațiile acasă. Eu cel puțin, făceam meditații la cercurile de chimie, de limba și literatura română, de geografie...

Și, ca să închei: îl iubesc pe Spiru Haret. Ceea ce a făcut el pentru învățământul românesc modern, și ca el, și alții din aceeași epocă, nu a mai făcut nimeni. E nevoie de 20-30 de ani pentru a crește o Generație de aur, cum ne place să numim pe tinerii din interbelic. Dar la noi nu școala contează, ci doar vârfurile, la umbra cărora cresc puțini lăstari, iar cei care cresc, *își împlinesc destinul*, - vorba lui Coelho, în Alchimistul -, prin efort personal și multă dăruire din partea părinților.

Și mă mai doare că tinerii de dincolo de Prut, ca și cei de dincoace de Prut, învață după ureche...

Adrian Bucurescu

Cine era Sfântul Valentin la Geto-Daci

Valentiniana

Cum se știe, la 14 Februarie este sărbătoarea catolică a Sfântului Valentin, devenită Ziua Îndrăgostiților, când tinerii atinși de dragoste își fac daruri, iar comercianții își rotunjesc veniturile. De ani de zile această zi este sărbătorită de toată planeta, inclusiv de Români.

Mărturisesc că, încă de când lucram în presa tipărită, am scris împotriva acestei sărbători, considerând că ne agresează datinile autentice, mai ales că avem în calendarul popular o zi echivalentă, Dragobetele.

Ei bine, după ce am avut o revelație, nu doar că m-am răzgândit, dar de acum încolo am de gând  să demonstrez că această sărbătoare ne aparține încă din cele mai îndepărtate vremuri.

Mai întâi să vedem ce-i cu acest Sfânt Valentin din calendarul creștinilor catolici. El nu apare în cea mai veche listă a martirilor romani. Sărbătoarea lui, din 14 Februarie, a fost înființată în anul 496 de către papa Gelasius I, care l-a inclus pe Valentin printre acei ”... ale căror nume sunt cinstite în rândul oamenilor, dar ale căror fapte sunt cunoscute numai de Dumnezeu”. După cum presupune Gelasius, nimic despre viața acestui sfânt nu este cunoscut.

După legende, Sfântul Valentin ar fi cununat un păgân cu o creștină, dăruia tinerilor îndrăgostiți flori din grădina lui și vindeca bolnavi. Actualmente, el este considerat patronul protector al îndrăgostiților.

Acum să ne întoarcem la strămoșii noștri, aflând astfel că în Scythia Minor, adică în Dobrogea, se afla  și cetatea VALENTINIANA. După cum am mai scris, limba tracă se caracteriza prin mai multe tonuri, prin vocale scurte și lungi, ca în latină, și cu accente care diferențiau sensurile. Așadar, o primă lectură și tălmăcire a toponimului getic este VALENTIN IANA ”Valentin cel Sfânt”; cf. rom. Ian-Caloian, Moș Ene; alban. hyjni ”zeu; divinitate”; Hene ”Luna”; uiane ”imensitate”. O altă traducere trimite la cel mai mare rege al Traciei, Apollon-Zalmoxis: VALEN TI NIANA ”Conducătorul cel mai Mare”; cf. traco-phryg. BALIN/VALIN ”rege”; latin. valens ”tare; robust; viguros; sănătos; puternic; eficace; valoros”; rom. de; engl. the; rom. noian; nene; nană; alban. nene ”mamă”. Cu siguranță, aici este vorba de A POLLON, variantele BALIN/VALIN fiind dialectale. După cum aflăm dintr-un dialog al lui Platon și din unele inscripții, A POLLON, cu supranumele ZALMOXIS, a fost cel mai mare rege al Tracilor, care, în timpul domniei Sale, i-a ținut uniți.

O imagine de pe o situlă de argint, descoperită tocmai la Concești, jud. Suceava, Îl arată pe Apollon, în chip de Zeu al Dragostei, tulburând o Muză. Chiar presupunând că situla nu ar fi autohtonă, ci de import, tot demonstrează că, în folclorul geto-dacic, Apollon era adorat și ca Zeu al Dragostei.

Revenind la toponimul getic, dăm de o altă interpretare, anume V-ALEN TIN IANA ”Care potolește Zbuciumul (Chinurile) Tinerilor”; cf. rom. pe; va; alin; a alina; a tuna; tun; tăun; latin. tono ”a tuna; a bubui; a răsuna; a chema pe cineva cu glas de tunet; a face să răsune”; tonos, tonus ”tunet”; alban. denoj ”a condamna; a osândi; a pedepsi; a sancționa”; rom. jună, june; Iana-Sânziana (mit.); latin. iuuenis ”tânăr”; iunior ”mai tânăr”. E de menționat că, în folclorul românesc, dragostea este privită ca un chin, iar în realitate duce uneori chiar la sinucideri!

Încă un argument că, în folclorul geto-dacic, APOLLON era și Zeu al Dragostei este încă o interpretare a toponimului divin, VAL EN TIN IANA ”Zburătorul care stârnește (zbuciumă) Tinerii”; cf. rom. val; latin. volo ”a zbura”; volantes ”zburătoare; păsări”; alban. bilbil ”privighetoare”; rom. în; a tuna; tun; tăun; latin. tono; tonos, tonus; alban. denoj; rom. jună, june; latin. iuuenis; iunior. Asemenea interpretare făcea ca Apollon-Zalmoxis să fie slăvit și ca Zeu al Războiului.

Tot înaripat apare Zeul Dragostei, la Eleni și la Romani, sub denumirile de Eros, respectiv Amor, fiind limpede că era preluat din cultura Tracilor.

Din VALENTINIANA se va fi format și o variantă dialectală ca BOLENTIUM, atestată ca localitate în Pannonia, adică în Dacia Apuseană, de unde cu siguranță vine și denumirea  actualului toponim Bolintin, din Deal și din Vale. Peste milenii, fără să se mai știe de vechiul Zeu al Dragostei, a rămas un cântec popular, ecou al zbuciumului ce-l încerca pe un îndrăgostit:

Foaie verde trei migdale,

La Bolintinu din Vale, of, of,

Este-un puț cu trei izvoare,

Cine bea din ele moare.

Să bea și dușmanca mea,

Care mi-a fript inima!

Grecii și Romanii au ”împrumutat” masiv divinitățile Traciei, denaturându-le și atribuindu-le tot soiul de apucături, care numai divine nu sunt. De altminteri,și folclorul tracic, moștenit de Români și de Balcanici, avea propriile sale interpretări asupra Zeilor, altele decât cele ale preoților. Așa că, alături de Zburător, Românii au în mitologie și o Zburătoroaică. Zburătorul dă vise de dragoste, frământări și neodihnă și lasă uneori vânătăi pe trupul fetelor ce abia au ieșit la horă, nevestelor cu bărbatul plecat și văduvelor. Zburătoroaica, la rândul ei, chinuie flăcăii și bărbații holtei. Ei i se mai spune și Lipitură. În descântece se face deseori aluzie la răutatea acestor ”zmei”:

Cât o sta Zburătorul cu Zburătoroaica în Rai

Atât să stea izdatul la N.!

Cei atinși de Zburător sau de Zburătoroaică nu mai au chef de nimic și tânjesc toată ziua. Boala lor e numită Lipitură sau Zburător și se vindecă prin magie, ce presupune și descântece.

Această stare este caracteristică lunii Februarie, când apare și așa-numita ”astenie de primăvară”, pricinuită de cumpăna dintre iarnă și primăvară. De altminteri, numele popular al acestei luni, Faur, nu vine de la a făuri, cum se crede, ci din Fior, în tracă BO YROI ”Care (se) luptă; Cu zbucium; Care suferă; Cu (la) Primejdie”; cf. rom. pe; rus. vo ”în; la”; rom. Airoaie, Airoase ”Iele”; ură; a urî; hâră;  latin. heris, herois ”erou; semizeu”; ira ”mânie; furie”; alban. ujare ”mlaștină”. Cu tâlcul de ”Cel care (se) luptă; Războinic”, româna a moștenit boier, iar din sensul de ”Zbucium”, fior. Din ”La Primejdie”, am moștenit baier ”amuletă; talisman”.

Specificul limbii trace ducea la încă o interpretare din VA LENTIN IANA ”Care leagă (unește; țese; urzește; farmecă) Tineri”; cf. rom. pe; latin. qvi ”care”; qvis ”cine”; rom. lanț; a lănțui, a înlănțui; latin. linteo, -onis ”țesător”; alban. lumth ”afluent”; i lumthur ”fericit”; lumthuroj ”a încânta”; rom. velință; june; latin. iuuenis; iunior.

Revenind la chinurile dragostei, la înfiorare, se înțelege acum de ce Sfântul Valentin, la catolici, este serbat la 14 Februarie, iar Dragobetele nostru, la 26 Februarie. Nu întâmplător, tot în Februarie, în ziua de 10, Biserica Ortodoxă o cinstește pe Sfânta Valentina, ocrotitoarea fecioarelor. Numele îi vine tot de la VALENTINIANA, căci traca nu avea gen. Desigur, această sfântă va fi fost, în Antichitate, Artemis, Sora Geamănă a lui Apollon.

Iată încă o interpretare a teonimului, de unde se vede că datina vine de la Traci: VA LEN TI NIANA ”În Luna a Doua se preamăresc (slăvesc; cinstesc)”; cf. rom. pe; lună (calendaristică); alban. dy ”doi; două”; rom. noian; nun; nene; nană; Nina (n.); latin. nonnus ”călugăr”; alban. nene ”mamă”.

Gemenii Divini, Apollon și Artemis, supranumiți Amândoi ZALMOXIS, S-au născut acum 27 de veacuri, în Dacia, și multe s-au mai întâmplat de atunci pe meleagurile noastre și pe cele străine. Departe de imaginația folclorică, Ei împărtășesc și patronează dragostea frumoasă, neprihănită și împlinită.

Octavian Soviany

din cărţile mele de căpătâi (4)

16 Marcel Proust - În cautarea timpului pierdut

Un mare novator, care vine şi răstoarnă toată estetica romanului traditional. Dar dincolo de aceasta, În căutarea timpului pierdut este una dintre cele mai triste cărţi care s-au scris vreodată. Despre ceea ce poate face timpul din oameni. Despre tentativa disperată a transformării, prin magia actului narativ, ce declanşează mecanismele secrete ale memoriei involuntare, a unui timp pierdut în timp regăsit. O carte a cărei scriere a însemnat o luptă înverşunată cu boala şi moartea. Atunci când scria ultimele pagini, Marcel Proust era aproape în agonie.

17 James Joyce - Ulysse

Mulţi consideră că Ulysse (eventual la concurenţă cu Don Quiote) e cel mai mare roman al tuturor timpurilor. Sunt însă şi dintre aceia care mărturisesc că n-au putut să treacă niciodată de pagina 10. O Odisee modernă, care se desfăşoară, timp de douăzeci şi patru de ore, într-un un Dublin pe jumătate real, pe jumătate fantastic, şi are ca protagonist un anti-erou. De fapt însă, prin povestea atât de banală în aparenţă a lui Leopold Bloom, romanul, după ce a trecut prin vârsta prozaică a realismului, se reîntoarce la mit. Iar capacitatea lui Joyce de a stăpâni perfect registrele stilistice cele mai diverse este uluitoare.

18, Virginia Woolf – Orlando

Povestea unui ciudat longeviv, care e adolescent în epoca primei Elisabete, apoi călătoreşte la Constantinopol, trăieşte o vreme în mijlocul unor nomazi şi devine femeie în virtuoasa perioadă victoriană, Strania bixexualitate a personajului mărturişte enorm despre blestemul unei identităţi sexuale incerte, care o va impinge pe scriitoare către dezastru. Căci Orlando e Virginia Woolf. Iar în spatele acestei măşti truculente de androgin se ascunde frica ei de Virginia Woolf.

19 Mihail Bulgakov - Maestrul şi Margareta

Am citit această carte de treisprezece ori, E un Faust a rebours, în care femeia face pactul cu diavolul pentru a-şi regăsi iubitul, internat de autorităţile staliniste într-un ospiciu, pentru că scrisese un roman despre Pilat din Pont. Dar puterile diavolului sunt liminate, el nu-i poate oferi Margaretei decât aparenţa Maestrului. Este nevoie de intervenţia celorlate puteri pentru ca cei doi să se regăsească în moarte. Unul dintre cele mai frumoase romane de dragoste din literatura universală. Şi o extraordinară satiră a comunismului sovietic din epoca NEP-ului, realizată cu mijloacele comicului fantast al lui Gogol. Romanul a fost publicat în URSS târziu după moartea autorului, abia la sfârşitul anilor 60.

20 Samuel Beckett – Aşteptându-l pe Godot

Capodopera indiscutabilă a aşa- zisului teatru al absurdului. Aici personajele nu mai sunt decât nişte marionete umanoide, a căror existenţă se reduce la o serie de automatisme. Ele sunt condamnate să vorbească şi să aştepte la nesfârşit, în mijlocul unei pustietăţi dominate de silueta unui copac desfrunzit, de care nici măcar nu poţi să te spânzuri. Şi de altfel n-ar avea niciun rost să o faci, fiindcă moartea şi-a pierdut orice prestanţă şi nu mai poate fi decât pretextul unei bufonade absurde. Cloşarzii din piesa lui Beckett ating gradul zero al existenţei. Cel de unde nu se poate cădea mai jos.

21 George Orwell – 1984

M-am oprit la distopia lui Orwell fiindcă surpinde unul din aspectele cele mai stranii ale puterii totalitare. În absenţa unor opozanţi, aceasta funcţionează cumva în gol, ca o acuplare fără orgasm.Nu-i mai rămâne decât ca – prin subtile şi ingenioase manipuări – să creeze nişte ,,revoltaţi’’ pe care îi controlează mereu şi îi anihilează în cele din urmă, tocmai pentru a se ostenta ca putere. Cartea lui Orwell este romanul puterii care se masturbează.

Ben Todica

S-a dus și Sava,

Pe 31 ianuarie 2020 a murit într-un spital din Oradea, colegul nostru de clasă și viață, Albu Sava, având la căpătâi pe fiica sa Alexandra. Cel mai mare ca fizic dintre noi, cel mai curajos și tare la lupte și pescuit. Nu vorbesc de celelalte talente, cum ar fi gătitul, o meserie furată de la mama sa care făcea niște mâncăruri de îți lăsa gura apă, îți trăsneau dinții în gură și ți se topeau buzele la jumerile de porc iarna la tăiatul și gătitul porcilor în ajunul Crăciunului. Tata lui Sava era și el descurcăreț și diplomat în relațiile cu românii din conducerea exploatării miniere. Fiind sârbi și cu neamuri în Iugoslavia lui Tito aveau dreptul la pașaport și viză de mic trafic, fapt care îl punea în relații bune cu inginerii și maiștrii de la suprafață și pentru că lucra ca vagonetar și semnalist la gura puțului era în relații bune și cu echipele de electromecanici care voiau să iasă din adâncimile minei înainte de orele de terminare a șutului; vezi tu să fie printre primii la baie, la cantină, și apoi la restaurant unde inevitabil se întalnea toată mina după șut. Această relație a dus la construcția tancului lui Sava și a fratelui său mai mic cu care făceau mare vâlvă iarna pe părțiile dintre blocurile Ciudanoviței. De la Sava am avut și primul meu aparat de fotografiat PIONER care folosea film de 65 mm neperforat, faptă care te scutea să cumperi aparat de mărit la copiatul negativului pe hârtie, ci aplicai filmul direct pe hârtie preset între două sticle de geam și aprindeai becul din camară pentru că acolo era cel mai întuneric și numărai unu, doi, trei și scoteai hârtia la lumina unui bec roșu. Aveam un bec obișnuit îmbrăcat în celofan roșu și o lăsam să alunece ușor în tava cu revelator unde o legănam cu un cârlig de rufe până apărea imaginea și atunci când credeam că e destul de clară și contrast bun o treceam în tava cu apă unde o spălam de revelator și din nou o lăsam să alunece în fixator pentru un minut din care în apa finală și cu lumina aprinsă o admiram spălând-o bine, punând-o la uscat întinsă pe sârmă precum rufele.

Era o onoare să fii acceptat în gașca fraților Albu și să ai loc pe frumoasa și lunga sanie numită Tank pe care încăpeau zece persoane și să câștigi toate întrecerile pe pârtie. Desigur că fiind grea, prindea viteză mare la vale și era de neînvins, cu toate că au mai încercat și alții să vină cu sănii noi special construite, însă erau doar pentru maximum două persoane. Echipa de mecanici au construit o sanie performantă ca recunoștință pentru serviciile tatălui său. Nea Albu era un om de statură mijlocie și grăsuț, iar când dormea în pat cu soția nu se vedea după ea. Odată a venit un vecin la ei și a întrebat de el. Eu eram cu Sava și Jarco, ne jucam în camera pe jos cu niște jucării proaspăt aduse din Belgrad. ”Unde-i Albu, doamna?” ”Nu-i acasă, da, care-i problema?” ”Să vină mâine la schimbul 2” ”Bine!” Apare capul de după doamna și am început toți să râdem. Că era așa de mic că se putea ascunde după mama lui Sava.

Eram buni la fotbal, la bătăi și furat de struguri, însă ultimii în clasă, și era și normal pentru că nu mai era timp de carte dacă eram pe dealuri toatș ziua. Noroc nu domnul Sperlea, directorul că după o bătută bună ne trecea clasa. Am cutreierat vara toate văile și dealurile de la Ciudanovița la Reșița, Anina, Oravița, Gârliște și Ticvani pentru a ne scălda în Caraș și a prinde pește cu Nea Iepure și Nea Chișe cu Molotovul. Toate aceste năzbâtii au făcut din noi oameni mari și cu familii frumoase. El m-a introdus la scriitorul și cineastul Vasile Bogdan de la TVR Timișoara, legând emisiuni, texte și amintiri frumoase despre plaiul bănățean și cel australian unde locuiesc azi. Ne-am iubit locul natal până la sfârșit și această iubire pentru copilărie și cei dragi a fost și liantul fericirii familiei noastre. Acum că a plecat și el, am rămas cu toți mai săraci în povestea identității noastre, în legalizarea ei. Ciudanovița este cel mai frumos loc de pe pământ!

Ultima mea convorbire cu Sava am avut-o pe 25 ianuarie pe Skype, când mi-a dat nota BENE, Okeiul American pentru eseul “Jucăria 2” Dormi în pace, fratele meu Albu!

Daniel Vorona

:ai mers de călugăriță perversă abia văd cum ridici treptele între occidentul

celibatar ---- într-un alt mandat

ne-am

salutat cu căciula în mână --- și

pansexual și orientul fleșcăit (șurub sau piuliță?) parcă te-ai risipi într-un ac

.

eu nu mai vin. am fost în viață ---- am fost în moarte ---- am fost

tragice fructe

bărbați și femei ---- câinele meu mulatru a urlat

i-am dat un prosop și a mers prin cenușă mai departe ----

ce țară e aceasta în care focul nu vrea să ardă

am fost jucării

cu fața în jos ---- nu are cine să mă primească ---- eu nu mai plec

.

mi s-a poruncit înlocuiește-te cu tine --- trebuie să îmi înving pasiunile.

femeia mea -- o fată o păpușă

căzută din leagăn --

ascundea din orgoliu între sâni

un tractor și o rândunică. mai apune un om se mai aburește o filozofie

ps

când nu-mi este răsărit și apus sau sufăr de reumatism îmi vând sufletul iau

femeia o sparg în jurăminte în lămâiță în ghearele diavolului se tânguie fără

discernământ în hohote ---- zidurile îi stau să cadă între alte ziduri ---- să-mi

împlinească bucuriile o întorc pe partea cealaltă ea devine acoladă o aromă

de câlți o nevastă de unică folosință un drept de autor o rabindranath tagore

Anti

Meaning Is No More It Is Snowing In The Orient

Meaning is no more it is snowing in the Orient

The carpets are stained with burgundy

Wine is the beverage of choice.

The dog drinks water from his burgundy dish

He sits beside and commences a speech

“I asked for wine, not water.”

Abrupt beginning to a chosen form of concluding.

We tackled the annihilation of the you-know-who-

In the last piece; so it need not be covered here

The dog is not a prophet it is a symbol

With flapping ears

It makes faces,

go on, try the little pouch.

Liliana Popa

(re) Aşteptându-l pe Godot

În grădină personajele glisează

Într-o eroare logică

Pe pietre, printre esenţe, aparenţe,

Marionete, iluzii, deziluzii.

Aşteptându-l pe Godot...

Cel ascuns după paravan

Amestecă florile cu esenţele

Marionetele cu adevărurile

Şi frunzele de pe cărare,

După care pleacă dansând farandola

în Piaţa Mare.

A uitat de Godot...

O să angajez un bufon,

Cum se întâmpla la casele mari.

Aşa m-a sfătuit Godot....

Şi pentru că Estragon şi-a abandonat

Ghetele la marginea drumului,

La cădrea nopţii

O să plec desculţă prin pădure

Şi o să adorm în braţele copacului...

Jos mişună tâlhari.

Eu am întâlnire cu Godot.

Celor de sub copac

Godot nu le va mai apărea nici măcar în vis..

Vişan Dragoş‎

Ce ar fi fost viața timpului fără aburii din paie și fără saltelele cu adâncituri

.

Viața timpului întrupat pe-o țărână

cândva de un domn ridicat

la cub sfânt

The Three Young Gentlemen

cu chipuri de îngeri

de la stejarul Mamvri

s-ar fi oprit brusc

în iubiri de brotaci ai Hebronului

n-ar fi trecut anostă

proba australiană cu foc

a salamandrelor de munte

de la bun început

dacă nu apăreau ca izbăviri

Anele Dochiile surorile noastre jertfite

apoi seraficele Juliete Beatrice și Laure

și Guinevere și Ioana D'Arc și regina Maria

și Isolda și Ella și-Otilia și donna Alba Ypsilanti

și Anna Pavlova și Isadora Duncan și Gala Dali

și Martha Bibescu și Veronica - iubiri mai de soi

Odată mușcat mărul cunoașterii

nu ni s-a dăruit din start nimic

din pierduta din fire Iubire

nu s-a dat bon

la intrarea pe sol

la un show prin... nămol

peșteri palate ori bordeie cu paie

și nici garanție că toate perechile

vor face și ele ceva... memorabil

Cum este și cu această seară -

Ballantine's Day

pentru unii de pomină

iar pentru alții ticsită

de prostii regretabile

Marile vitejii din raiul ratat - cucerirea Evei

printr-o vijelie atât de visată de orice bărbat -

precum și tortura nepriceperii minții

de-a seduce prin farmec pe câte-un amant

continuă acasă ca și prin sălile cluburilor

în hoteluri deteriorându-se

saltelele... prenupțiale

(de mai există prolog

dacă nu se reped imediat

unul în altul

pe jos în baie

pe-un pat)

Aufie Zophy

Far away...

Somewhere far away,

in another galaxy,

there is a little star

that started to shine

several years ago.

Its light is traveling

at a dazzling speed

towards our planet

with a message of love

a message of kindness.

Less, much less now

than a light year away

that lovely little light

from that tiny star

will reach us soon.

Once it reaches,

no heart 'll remain shut;

all the beauty and love

will enter freely

into all humanity

Oh, little star

let your light come

and keep on shining

for a world, a planet

that needs you oh so much.

Corina Dașoveanu

nu-i așa

că și ție îți trebuie o greșeală de ieri?

una adolescent de nebună,

neiertată,

nepăsătoare de timp.

e atât de azi,

încât aș repeta-o,

ca și când nu i-aș ști decât motivul.

nu-i așa

că și tu ți-ai arunca inima

înapoi

ca pe un bumerang?

și-o ierți dinainte.

Gavin Lake

State

People are dying everyday because of the money system,

They can't afford to eat,

Many can just afford to feed themselves and nothing else,

They need to see the world God created for them but the ones who make the laws feel they have claimed this world for themselves,

We can't do anything,

We can't afford to live,

If we all pulled our weight we could live without the system and everyone could live their dreams,

This place wasn't created for people to yield this ugly power over us,

We were put here to be free to see and do anything we choose without the bound of work and money,

No time, no amenities, no life,

It's easy to see how hate festers in a life where everyone is desperate and in the constant fear of whether or not they can support themselves and their families,

Scapegoats are chosen, hate is exacted and the loving spirit we are born with is slowly choked over time, pain and repression,

If we all helped eachother even strangers we wouldn't have to pay someone to do it and we could end the money system,

No more bills, no more debt, no more pain,

At the moment we can only do what we can afford to do and for most of us that is very little,

Many drink and take drugs to escape the pain of having nothing to do and nowhere to go that fulfills them,

We are al\l guilty of random outrages at our repression,

What has happened to us?

Too many of us are being told what to do and that is repression in it's self,

School, work, law, money, rules, regulations, authorities it's all designed to break us and make us plyed and plyable until we are no longer ourselves but broken spirited shrews who's pain manifests in strange dark ways,

This is how a person becomes dark, darker and darker still,

When they are repressed,

We are poets, we are writers, we are artists, we are musicians and lovers,

Creativity has no bounds,

Creativity is love,

And when we love we write, speak, eminate, exact and put foward the truth,

And the truth says no to those who lie and tell us we need to do what others tell us to do,

The truth in songs, poems, art and any other outlet is love,

It's the difference between the bollocks we hear on the radio to the real true art about what is really going on inside and outside of people,

The truth is love and love is the truth,

It is the foundation of life,

God created this place with everything he knew that was the truth and created it with all he felt that was love,

If we all love eachother and only speak the truth to eachother we can live a life without pain,

Noone will be bound and noone will ever suffer again,

This is the life intended for us to live and the life we need to attain,

We owe it to everyone and everything and we need it to happen before life on earth is choked to death,

Because this place is dying,

The Earth can't take much more pollution and the people can't take much more pain,

Give up on the tired art that had come before you and paint your masterpieces that the whole world can learn from and you will make bonds that will last forever and see a world that flourishes in lifes fragile and poignant hands,

You owe it to all there is and all there will ever be and wholly to yourselves,

Stand for those have little or nothing and look out for those who's lives are frayed because if we don't the Earth will continue to hurt and descend and we will see what is still beautiful here die,

We can have a life without pain but it will take all of us,

It needs to start today,

It needs to start now.

Gabriel Dinu

Ea

Ea era atât de frumoasă

și aproape de-o vârstă

cu moartea mea.

Era atât de frumoasă

încât ar fi putut

fi cel mai bun motiv

pentru Kurt Cobain

de a nu săruta

țeava puștii sale de vânătoare

înainte de a apăsa pe trăgaci.

Ea era atat de frumoasă

încât l-ar fi putut determina

pe Jim Morrison

să se certe și-acum

cu milițienii planetei.

Ea era atât de frumoasă

încât sunt absolut sigur

că era chiar ea, moartea mea.Și dansa...

și dansa...

Wanda Decca

There must be words that I’m missing

There must be meanings that eludes me

There must be a happier place

A felt emotion

A spark of joy

I never met or lived

I know it’s there, but cannot find if

I know I made all the wrong choices and now I’m paying for them all

I cannot rewind or fast forward

The play mode is too slow and painful

And my tango is silent

and lonely

I’m all by myself to fight the demons of a life

not lived or known how love felt...

Surprise

Sorin Poclitaru

Mai veche, asa

Velăntain

Aș spune eu vreo două, dar m-abțin,

Mă vor urî, probabil, niște slute

Ce riscă să rămână ne...văzute,

Cu tot cu-nalt prea sfântul Valentin.

Voi, chiar pe bune, ziceți că-i ok,

Pupici incălecați pe inimioare

Și alți pupici, plus un pupic mai mare,

Plus un pupoi din fifti șeids of Gray?

Unde te-ntorci, doar roz și bucurie,

De parcă brusc, bărbații n-ar fi reci

Și unul n-ar mai merge la un meci

Și unul n-ar călca prin berărie.

Femei cu CNP-ul expirat

Își amintesc și-acuma de tangoul

Pe care l-au dansat atunci, cu boul

Ulterior luat și de bărbat.

Și ce frumoase erau ele-odată,

Când l-au văzut, întâi și-ntâi, pe el,

Un Don Juan finuț și frumușel,

Nu ca acum, păros ca o primată.

Și leneș, gras, suferitor de glandă,

Cu înclinații clare de drojdier,

Sudat cu fundul de recamier

Și mâna dreaptă pe telecomandă.

Cu burți imense și cu reumatism

Și-n loc de părul ondulat, chelie,

Ce nu pot să recite-o poezie

Și sunt total lipsiți de romantism.

Ah, viață-ngrozitoare, ah, destin,

Puteam să fim prințese sau regine

Dacă-n junețe n-am fi fost cretine,

Lua-te-ar naiba, sfinte Valentin!

  

Kay Ryan

Still Start

As if engine

parts could be

wrenched out

at random and

the car would

still start and

sound even,

hearts can go

with chambers

broken open.

Streche Nicolae Florentin

Iubirea-i un templu - Mario Biondi

"Nu mai pot face nimic,

mă gândesc la tine îndelung.

Cu cât văd că nu ești reală,

cu cât mai mult cred că simt

că trebuie să ajung la tine

și sa te țin aproape într-o zi, cumva.

Iar când visele mele de iubire devin realitate,

ah, Doamne ...

nu contează cum și ce trebuie ca să se împlinească,

nu mi-e teamă că iubirea nu mă va izbândi,

dacă crezi în ea...

Dragostea este un templu,

nu o lua ca pe o certitudine,

și când se întâmplă,

este timpul să-ți scrii povestea.

Am încercat să încalc toate regulile

si toate sunt prea grele, prea curând,

dar e timpul să fiu aproape de tine.

Iubito, te îndepărtezi de mine,

nu voi pierde vreodată șansa de a ajunge la tine,

ar fi mai bine să aduci această ploaie la timp.

Tu și eu...

Dragostea este un templu,

nu o lua ca pe o certitudine,

și când se întâmplă,

este timpul să-ți scrii povestea.

Să-ți scrii povestea, chiar acum..."o not remember me

A

Audre Lorde

“Movement Song”

Do not remember me Do nndnn

as disaster

nor as the keeper of secrets

I am a fellow rider in the cattle cars

watching

you move slowly out of my bed

saying we cannot waste time

only ourselves.

s disaster

nor as the keeper of secrets

I am a fellow rider in the cattle cars

watching

you move slowly out of my bed

saying we cannot waste time

only ourselves.

Which poems did we miss? Let us know your favorite anti-love poems in the comments below.

Antipoezie pentru antipoet

Ce credeti despre poezia mea?

Tu jalnicule! Tu, cel care ma scrii

Opreşte-te... gata! Tristule!

E târziu

Du-te şi te culcă!

În patul tău mic cu ferestre mici

Nu mai scrie... n-ai cui, n-ai de ce, nu ştii cum

Poate n-ai ştiut niciodată

Poate de asta te-au lăsat toate

Poate de asta te-a uzat singuratatea

Şi sălbăticia

Copilule topor

Nu mai scrie!

Nici pentru lupoaice

Nici pentru păduri

Nici pentru marele zâmbet al marii femei blonde

E târziu, vechi prieten poet

Du-te şi te odihneşte

Te aşteaptă liniştea

Şi tăcerea

Prietenii tăi vechi

Du-te în peştera ta omule-poet-sălbatic

Fă-ţi un foc dintr-un lemn mai vechi

Înfundă-ţi capu'-n-tre' urechi

Şi dormi. Sau mori. Idiotule!

Şi ţi-am mai zis de atâtea ori

Tot eu, tot ţie, tot pe aceleaşi foi

Nu mai iubi, nu mai gândi

Nu mai fă nimic din ceea ce fac alţii

Fii tu special, omule-poet-sălbatic!

Tu cu mutra ta de vis uitat

Tu cu sufletul tău de carton

Tu cu gândurile tale cretine de care şi-au bătut joc trei generaţii

De părinţi

De copii

Si de amante - prostituate

Tu, omule-poet-salbatic

Aproape om

Aproape poet

Salbatic totuşi

Tu, întregule cu capul sfărâmat în bucăţi

Un Forrest Gump de gumă

Du-te şi te culcă!

Nu ma mai scrie...

Nu te mai amăgi că într-o oarecare zi

Una din ele toate va citi aceste versuri

Şi va zambi

Dar de râs vor râde. Toate şi toţi

De la preşedinţi de asociaţii

La girafe şi dinozaurii-copii

Tu, prostule... Tu, omule-poet-sălbatic

Gata... e târziu. Şi noapte. Şi ai început să putrezeşti

În carapacea ta de hârtie uzată

Gata vechi prieten. Eşti singur... şi uitat

Ca un actor de pe o scenă uitată

Dintr-un teatru uitat

Dintr-un oraş uitat!

Pierdutule!

Obişnuieşte-te cu destinul tău

Asa cum şi el s-a obisnuit cu tine

Şi ca într-o afacere păguboasă

Poartă-l în spate ca pe o cruce de stejar

De care te vor atârna in zori

Ai să îmi lipseşti tu, omule-poet-sălbatic

Tu, piratule cu picioarele de aluminiu

Căci te-am iubit chiar dacă nu am fost

Decât o simplă poezie pe care

N-au citit-o şi n-au înteles-o

Decat proştii!

Adio, frate

Adio, omule-poet-sălbatic

Copil-topor

Bărbatule-omletă

Du-te şi te culca.

E târziu.

E prea târziu.

E mult prea târziu

Pentru tine.

George Anca

poate logofătul Dudescu

poate logofătul Rudeanu

poate primul pe dreapta

tocmai că stânga nu se vede

cine are cine n-are ce are

era să stăm de vorbă nu de rând

nu deschid nici doliul lui Alexianu

ai ţopăi în altă epocă la târgul iosafatic

ar vrea el din orient neîncotro

discută culoarea galbenă prin China

după Antarctida căruntului

bătaia în unicate jucaţi turci copii

noroc cu soarele egal deszăpezirii

îţi intră ea apa solstiţiului în încălţări

nu numai fetele îşi urăsc mama şi invers

cum se pun unele în locul altora

ce rău a ajuns fantezia de familie

misionarism matinal numai în cuplu

a doamna de Recamier prima pagină

ia mâna ţi s-or fi adâncit ochii

vorbeşti singur de măseaua-măselariţă

nu-ţi lăsa gândul în rutina dimineţii

femeile astea spulberă crăciunul ca nimic

afacere moşită mai încet după irozi

păsări încreştinate prin poştă din Japonia

în loc de cale scrie coko aici la

nu deschide aşa nici plicul vine dosarul

numai în front poate nu mă întorc la perete

pe stânga ai şi făcut-o ca Oltul pe neve

mi-e foame rareori în zilele nemâncate

se strâng obişnuinţele postului de fum

petreceţi cine n-are şi d-alea şi d-alea

puneai măsura uneia la cealaltă rele

ia certificatele de deces pomana asigurată

unul câte unul ia nu crăpaţi toţi că vă ia

ştiu intelectualizezi melodrama mâine

o să copiezi invitaţia ciuntită era coadă

e şi mică biblioteca ai lăsat buletinul la poartă

ţi-era dor de poezie mai nouă de neunde

mai reciţi ce n-ai ştiut nu vei şti

april scrie sus ai mai avut ochi odată

ce să fi paralizat şi ăsta cu vulturii

curge apa tot pauliană scoasă glossă o să

parnasianism contrazis de improvizaţie conversa-

ţională nu încăpea cum ocoleşti poanta

de ce termin pachetul de ţigări mai de vreme

s-au scuturat ele şi zilele numără 

aripile sunt în hârtie sorry ca-n bus

anul trecut se desţeseau nu ştiu cum

cam cum nici nu-ţi mai aduci aminte

cazul de flori ofilite schimbat pe aripi

tot stânga-dreapta filologizate alaltăieri

scârţâie uşa ca fosta maşină de panglică

ia pe Dudescu în tramvai nene presezi păsări

mai e un pachet nedeschis la noi acasă

adică nu pe stradă veţi mai citi uscatul

remediem lecturi obsoletate revolut coko

iar tragi cu ochiul pe calea picurării

am răspuns la boundaries elements Beijing

amuţit dincolo de turta de ceară şi gen

dacă mai poţi avea încredere obscurităţii de milă

şi va reînvia Dudescu inutil prin tramvai

soarele l-a văzut şi el blănurile lui copertă

ai întrerupt lumina nu şi trezia ascultai

nu-ţi aduce aminte pagina western dialogată

femeii întrebând înlănţuitul eşti tânăr ori bătrân

noaptea o aşteptaseră şi ele se replicase din ritual

tu ce puşcărie ce trotuoar pe unde umbli

dacă aş şti n-aş mai fi nici aici

drămuit-ai furnici albe în gheaţă degeaba

tot da tot degeaba le-am drămuit

de lumină ţi-era cald de cald ţi-era lumină

vecinii scriau din vest în dor de ţara luminoasă

n-am înapoiat nici pustiul garnisit de metri

lumea a cam golit biblioteca strânge-te

sărbătorile astea şi alea şi poate

*

şi te gândeşti ca prostu’ cum

ninge pe ruine una roză

cămilă prin Jaipur ne fum

zahăr în locul ei pe drum

cearta o noapte de ciroză

şi viscolita-ne scleroză

vin vinovat de cum băum

în teasc de trestii zahăr brum

nisip din Rajasthan o doză

lopeţile scrântesc oium

zahăr nisip zăpezi pe drum

adio freamăt şi kenoză

*

voi citi atunci case citeşte case şi firme

firme de unde o erau din barieră la obor

numai firme la Ionel la Purcel numai la-uri

firma de ciment din Rio numai pentru curier

povestea rachetistului fără rachete aero

Jonas cu preferinţa de război a aviaţiei proprii

mă aflam într-un avion în drum spre Brazilia

credeam că vom coborî la capăt apă dintr-o stâncă

am citit promoroaca arborilor nu şi a săbiei

aproape o semilună neagră între albeaţă şi nea

sinergetice cărări spre valea de dincolo

vârcanul de la podul lui Crâşmaru cel de la ulmul lui Stroe

al lui Elefterie al lui Piţoiu vârcolul lui Rat

valea albă bună curmezişă rea rece roşie scurtă

strâmtă verde vânătă ogaşu’ cu galbeni

mascul muscal străgheaţa strălumină

râpa galbină roşie vânătă râul alb

piatra albă arsă galbină întoarsă limpezită

‘ngăurită roasă piscul vânăt râul

*

ce soare dom’ profesor de ziua dumneavoastră

citeaţi protomemorii prin hidrogenul şcolii

juca de-a albatroşii lumina la fereastră

sporite ramuri zării ciracii în fotolii

aţi râs la glossa vremii cu lumea dar din dar

zăpada răsfoind-o alchimic printre folii

prima ninsoare fie a mieilor afar’

pretimpurie toată suflarea din suflare

un ciucure pe frunte un nour pe gheţar

laboratorul mâine străbunilor ce soare

ce codru fără umbră la vară-n ploi sfinţit

iubit de paparude în dans unduitoare

optzeci de ani îmi pare pe lume c-am trăit

ondinele aceleaşi în mări de sânziene

şoptindu-se poveste de sine înmiit

în bolgie răcoarea a înverzit poiene

poemele poeşii Euridice soră

cu Beatrice poarte tristeţile perene

durerea săruri-săruri retortele adoră

un algoritm şi nunta părinţilor din veac

plivită pantomima de îngeri lângă horă

crisalizate miruri culese de sărac

pe ziduri scrişi haiducii altare rostogol

şi nimeni să mai tacă ori paginile tac

Atlantis Machu-Pichu Stonehenge Nan-Matol

plimbare prin imperii la Sanchi doar o stupa

n-a împroşcat carbidul te duci cu capul gol

când înapoi Tismana maternă se întrupă

iar înainte păsări măiestre îşi destramă

înfrigurate pene prin coamele de lupă

a fost odată nenea Costache-acas’ la mamă

arcade mai degrabă de bârne cuib de barză

cioplise la Craiova oglinzii doar o ramă

Plopşor poftit la masă ceru zeamă de varză

se duse însuşi floarea a da-o la o parte

pietroiul de deasupra mai mâinile să-i arză

era sărutul spune Paleolog prin arte

o fată era luna de vârcolaci mâncată

sculptată era fata şi luna fără moarte

când a fugit aiurea de neastâmpăr toată

pe soclu se umbrise Arghezi aleluia

a înstrunat cu versul finalei de cantată

boierul se muiase-n trăsură cu duduia

prin oase bătea vântul la fel şi în oraş

pridvoarele deasupra pământul seamă nu ia

rombul de lemn turnat în rombul de fontă l-aş

din Gorj în Petroşani şi întors pune să crească

metalul până-n cerul sfârşindu-se şi laş

pasul bătut de apă spălând de aur mască

un Olt de var verande vădite brâncovene

din susul culei maldăr de grijă gorunească

de-a presărat cu zahăr Champs-Elisee-ul nene

Dudescu-Titulescu iertaţi-i suferinzi

în ocnă a ne stinge umflându-ne în pene

de-am convorbit în dodii în ani bătrâni şi hinzi

la uşă-n Neniţescu mai an la loc Arald

scuzându-ne de goluri uitându-ne la grinzi

poetul nu chimistul nu Swedenborg un scald

protonul frate veşnic şi omonimo-tizu’

chimistul şi poetul în autentic fald

fereastra da-n grădină prin Cambridge pe Polizu

bărbate busturi praful de suflet s-a desprins

aştepţi spre suflerie cu Mariane de visu

mutaţi sub crengi ochioase Dinar Bangor cuprins

aprins de necuprinsul ireversibil foc

dezexcitat sistemul nebistabil în ins

departe d-echilibru termodinamic joc

topindu-mă în apă ca sarea în bucate

necoerent în spaţiu high-light de litiu-n loc

ton de interferenţă ecou-foton mă bate

de sine transparenţă duc până peste cap

ai pietrei umeri poartă fiinţe matemate

amplificată lume de stimulatul hap

călăbăceala minus disipative stanţe

şi catastrofe idem pe sinergetic nap

ondine-le surâs-au sălbaticei iactanţe

optzeci şi cinci şi încă pe-atâtea la ferestre

ca ziua ăstorlalţii să ni se mai deşanţe

ce soare şi ce sare pământului maestre

sonete cristaline prin fulgi de-a doua zi

reacţii lămurite la şoaptele rupestre

baladele călare doinind murgule di

privighetori pe coastă lumină în fereastră

pe literele cărţii un reactiv a fi

ce soare dom’ profesor de ziua dumneavoastră

*

trena de spirite

abia clipa săgeată

luminoasă

*

părinte şi persoana am auzit-o plânsă

mi-am decupat din vocea întoarsei amintiri

imacularea ultim prin sânge fiul însă

frazată predicării filocalia miri

paulinismul negru sub umbra ciorănească

dând buna-cuviinţă cu basme mir la miri

albită rufa bărbii pe funia de frescă

altarele mobile fugite din argint

te uiţi şi taci pe seară în aură livrescă

de aur rotocoale fractalii în preprint

ceruţi inteligenţei cu artificii hibe

nici o lumină lumii neîntreruptă-n hint

a împrimăvărare tăcerea te exhibe

n-ai vers apui aluzii din visul peste thriller

de suicid cu zimbru în zumzetul a liebe

familiare şineri prin tren cu freulein Miller

din Delhi nicăierea sanscrit compus cu ora

poetul ex moi-meme cu fata unui dealer

mormântul şi comoara ori fratele şi sora

târziu în astă seară la enterteiners voga

pe când ne erau una Sodoma şi Gomora

în goană la Cernica prin codri ca de Goga

pe fluiere pedepse cu buzele de stuf

presopunctura morţii de noaptea până yoga

atâta tantră stângă încarcerată buf

te uită la alese nededublate tandre

bătaia-n procreaţii prin crizele de puf

citeşte pietricica dacă se-nchid meandre

construcţia s-o strânge oricărui prim sistem

iniţial de-a nunta făcutei salamandre

mahagândirea suptă trei zile golul ghem 

metalul ghintuindu-l primite stele-n van

ochiul şi tot miracol privirilor blestem

nici singur nici iubire de linge paravan

bărbatul face rochii suspect nu ţi se pare

regie de-a copiii patern mahanirvan

ne domină din gene credinţa de-a călare

necăutată vine închiderea oricând

cuvântul de pe buze încremeni în ziare

fursec de păcăleală a foamei fumegând

mai mâine biscuiţii poimâine parastas

reproşul burţii ample prin pieile de rând

jigniţi latin studenţii slăvirilor la pas

baronul brici pe scară zece minute ciao

pre ţigăneşti carelii apoi pe toţi i-a ras

versificam de mila-mi la cancerul cacao

părinte jumătate neantul pentru gangster

mulţamuri cui ucide că spaima-ar aduna-o

de-a dura oboseala fărâmelor de hamster

ateliere godin maeştrilor de leac

la pâinea aruncată regretelor falanster

rimându-ne te-o place şi taică-său de-i plac

sculpturile în templu cu iepe în ascuns

delasă-te olarul învârtă vârcolac

strâmtatul spectru undei pedeapsa nu s-a uns

mai fără de sinteză sentinţele golane

monomanii tradu a la Rosalinda tuns

doar ne-a trecut grădina prin plug de două anne

n-am recitit o seară din trecerea nimic

Bangor se luminase Liege tristeţi tristane

fiinţele infolii lingoului peltic

metalurgii în aur fierturi pe negândite

stagneze numai racul calic după un clic

puţinele noroaie miresele mărite

la clopotul albindei însingurări de sâni

atâta plânge Sita prin nevăzute site

adulmecam extreme unindu-şi de bătrâni

copilelor paloarea răspunsă printre dicţii

că mama lor şi-a noastră ne duce la fântâni

a doua zi cu visul scăpat la prunci adicţii

de-am dispărut în sfaturi vocalelor umor

nepronunţându-şi zarva alergice construcţii

dai colorant cu pâine de viaţă dătător

februarie sau anul măsori delirul contra

din Oxford numai boul baladei băutor

de-ai pomenit cu undiţi o undiţă la Londra

şi respirai cu teamă a nu mai respira

pe câte zile vorba de peste om e fronda

cu scrisul de o moarte neomenească da

vom potrivi prin ciocuri negaţii de la stele

şi liniştirea rostul la rosturi mai aşa

ai pălmui pământul cu deltele prea grele

n-a plâns din sălcii forma precum bujor spre scrum

de-a sângerat lucerna din sexul mamei mele

să nu mă uit la tine ce-ţi povestesc de-acum

ciocanul se lovise de meteor bărbos

bătrânul vine-n vise prin iarba de parfum

căţeaua zgâriase podeaua cu folos

din bale şi salivă scăldase viu ori mort

prin arc intra turbarea la nedeschisul os

scroafa ucide puiul ireversibil sort

mistreţ o dată puştii bătrâne solitar

cine te vede-n codru din frunzele de cort

la fel ţigări pendulă poet ca-n Malabar

bătându-le pe masă-n vâltoarea unui scob

o şipcă s-a adaos exact ucis un zar

răsară crăpătura mai zăbovind un bob

la cearta gură-nchisă de a rosti talak

o dată şi vecinul ţi se dăduse zob

cu nervul şi respectul Hyam ce mulţi o plac

virgină mai frumoasă la orhidee zero

ne apucase două la primul Chase de hac

chirurg de-a măcelarul biblioteca Nero

cafeaua fără zahăr psihoestesilica

chir gâşte norii gârâi neverosimil vero

pătate aripi alburi pe ducă ziulica

ciorapi şi unghii smulse în joacă de căţel

prefit trei generaţii prin Scoţia nimica

ba la Buzău cu limba îndrăgostită-n el

de-o mai trăi nepoata a dat-o pe franceză

provincii şi pruncie fără Aristotel

cacaoa nu trezeşte nici val de săbii treze

a fosta scoţiană agostonatei curbe

de agoston solistul gata să remizeze

plăcută ne-ar fi zonă şi tânără şi urbe

la o plimbare beată cu visul fete-fete

udaţi de bale ochii ci numai să nu turbe

coliva după-amiază ţigărilor încete

v-aţi îmbrăcat în verde aduceţi nechezol

se joacă Lăpuşneanu cu nu pe îndelete

butoaiele de-a dura diogenat guignol

muzeul ziduri groase ne ardem în regie

retras rial o lună matricolei ocol

maşinii cu trei cifre şoferul râde mie

arabei tale sute teroare mielul blând

înzăpezind mizerii de nedescris fetie

breb la hotar angoasă pe invers planning rând

motivului de-a somnul plinit presus de pat

gen moartea dinaintea pulpanei de comând

înşfacă zilnic strânsul noroiului pupat

discuţia la unu se-mprimăvără ploaie

andante springereala pianele asat

la debit hoarda-mpinsă prin sporul de noroaie

te-ajut să publici mâine reversibilitate

planificate plângeri eternul peste droaie

metalurgii citite lămâilor tăiate

Jean-Claude Chauray din partea Sylvetei Israel

curentul vieţii france cu electricitate

sustrasă scrumiera ce nori frumoşi ma belle

mergeai prin senter stărui cer de pământ cerşit

spre tălpi misionare netrase prin inel

prin buzunare noaptea cum parcă ne-am iubit

citite-n glumă altfel pe bune diamante

Grouchy bătut de Leakey umbriţi în antracit

culori antropoduble unideterminante

de-a coreziduale-ntre grupe congruente

gest mare şi iubire treimilor lui Dante

rămasă dimineaţă zadarnicei Florenţe

egal de liberi drepţii de spate omofani

până la femininul fascicol de tangenţe

pandemic retrovirus dezvăluind golani

ninsoarea după ploaie cu fulgi de liposome

ferească-te frigarea de mieii zei bălani

prin ocnă lemn de balsa fir blond băutei some

cinci ani zburase-n holul bârfit pe sub consiliu

la gemene tiparuri greşeli autonome

de-a secol teze grija ţigării de acriliu

fractalizează ţăndări visate lotus mut

sub o copită alta ursache nautiliu

ein mechanisches Modell fur des Aether sărut

prin zaua de şerpoaică închisă auriu

petrecerea de-a gata pervazului cusut

neantul empatetic frustrat şi ţie viu

regale-n accidenţe cap răsturnat somn mort

trist nici măcar cadavru renăscător sicriu

în ţară ţevi de apă sub nesudatul cort

o zi un grad de soare chaldeic iarăşi cerc

creştin sabat saturnul domn astrul la raport

din infinit colacul pe transfinitul berc

coroana scufundată în barbă Arhimede

filtrându-şi pâinea ţevii incestului anderc

hermetizeză-ţi duse însângerări de vede

prietenilor morii nemăcinaţi califi

trezitul val de fraze în sâmbăta cu lede

emoţionologiei hiat de apocrifi

strigoi pe creier zgomot pas de vis

ochi despuiaţi limbajelor de-a stiffi

străbunii chip de masă în ramă paradis

cu dedesubt de Maxwell de unde sentiment

armurile stelate cu fixul neprezis

te lasă în pereche căţelul penitent

uitându-se mişcării pe valea şi mai miere

păcui canin mormântul o dată la Dervent

o zi incendiată pe cartea de-o muiere

şi noi un breb finite oricâte elemente

cu Brelbia la vrăbii cât cioara nu te cere

ficat diagonala spre inimă invente

de unde moarea sură citirii biotec

biotechbologia surorii de placente

munţii de peste linii cu munţii de-i întrec

eritrocitul trântor aseyual malarii

prin ţeapa şivaită-ntre coarne de berbec

sariul sari răsară arsura prin rosarii

sub ochelari cu bustul we own the chromosome

hipogonade-n finiş de şoricioaică arii

oranj luceafăr Venus umbrită hematom

atmanic fir de zare în părul orizon

de inimă ocolul sinucigaşul gnom

ai răsfoi jurnalul necazului alone

pronaosul la rasul gămanului cartof

vâslaşii aşchii ziduri croiesc aton în slon

nucleii cozii viduri deliberate grof

părinţi fractali pe foaie citească-şi fibre lucii

Hypatias optează o gender non for prof

de două ori acide plointe sfinte Lucii

memorii holografe pe piepturi ne răstigne

ziua de azi la mulţi ani până de ziua crucii

activă calitate pe franţuzeşti insigne

de frontiere fulgul cu miei şi babe-n larg

al crizei zahăr pieptul femeilor resigne

culturi în interfeţe de gene şatra marg

în şapeştrei nămeţi de ziua asta ţine-i

ce povesteam urechea pe fir cu voci de sparg

doar mângâiere luncii de leagănul Pelinei

de-ai adaptat-o gheţii regia la amici

duminică topirea la pozele colinei

ficaţii de ruină femeile arici

clasificate viduri sintaxa avatar

citit epidemie născânzilor colici

sanscrita de zăpadă cât mai aveţi habar

copiilor nisipuri deşertic a le cerne

desimea în torente memoria arar

compozitor de studii purificând aşterne

personae două-n două-ntre timpuri de sezon

covorul matinalii cu primăvara perne

ne-am adunat în glume de dragoste simplon

greceşte mijlocia din răsărit apus

ţinteşte amazoana la loc pe Amazon

citeşte şi o floare plecându-se nespus

tanagra zburătoare ţestoasa şi mai şi

prelungul minus roatei închipuind un plus

pospaiul peste zero cu orele târzii

vom asculta balene în arsul porţelan

întoarce-te din flăcări pe sus cum te iubii

cuminte puritate frig danful puritan

arare brazde neaua nea maitre te delaşi

a duce lupta firul te costă şi un ban

târzie ora râdeţi din gâfâiţii paşi

vânt fiert răceala încă apoi femei pe rând

uitându-şi de atenţii puind de copilaşi

a-mi fi produs mesajul prin recitări nici gând

spre weekend la nea leul cu şase ore iuţi

la tir sportiv pe vremuri regleze-se nicicând

înaltă şi de sunet ingineriţa nu-ţi 

mai trece de vacanţă familie pe-aici

a doua Niagară îţi vine s-o săruţi

prea tânără vioară o săptămână bici

divorţul pe-ntrebarea pe când plecăm că d-aia

fugeaţi prin Himalaya să prindeţi licurici

te duci la Sighişoara prin premoniţii gaia

ca niciodată fulgii îţi răvăşesc alura

la douîşpe jumate la informaţii droaia

diminutivul radix consume-ne datura

s-o încheia pe ştire de câine ţol cu ţol

la dezbinare singuri nedându-te de-a dura

cu mucenici în cană moldoveneşti pe gol

abonamente morţii cu parastase rase

te las la lotuşi frate fiinţă de nămol

prin opturi zeamă soare de angoase

dinţi lăudaţi în vârfuri printre sfieli de nucă

ţi-oi aminti cum blugii şi cracii cine-i coase

la texte tropicale privirea se hurducă

o ceaţă înnăscută primească-te închis

vădită teoremă esenţial nălucă

ia miel din frig în coarne berbecului ucis

uitarea dezunită o corectezi în pripă

expresii pe coclaur zdrobite paradis

mai ai danteşti petreceri memoriei o pipă

pe mâine generaţii cu apărări din har

la fel învârtitură că-n urmă ne-naripă

nimic din retro-afară de-al doamnelor mărar

acum-acum în zburdă la-ntoarcere nimic

de-o rouă bucuroasă şi gazdă şi barbar

aţi înţeles aluzii mai mult de-o groază zic

la roata cu strigarea lăsatului de sec

lăsata mai amară pe ou de borangic

trezie mâţe zambii brânduşile-n Cioflec

clasoare timbre rare de-a geografia-n piaţă

şoşeaua ocolită să nu te mai petrec

pe cine părăsi-vei de-un veac fără de faţă

traducere din ritmul schimbat nu din intenţii

furnică şi tot albă cadavrul de paiaţă

o tuse în Faenza gonind adolescenţii

îngăduie-te pură vâltorilor de stress

cum comandai la cizme de-ai osândit galenţii

tejgheaua netezită de spiritul ales

pe ziduri vânătaie de mucegai te papi

alaskă viforâtă pe cont subînţeles

economii de cheaguri blajinilor casapi

ascunşi în cape capul tăind la rime râme

să nu doară ficatul buldozerat de capi

pământul urcă-n morţii de gropi au să dărâme

deasupra nu e aer surâsul mamei hore

ce-or mai fi vânturat-o flăcăii mii fărâme

ce spune soacra invers îndreptăţitei nore

de ne-auzirăm sobra prin gard îmbrăţişare

răcita voce vremii a prânzului de ore

rutinei ruginite iluzii columbare

ne scrie piatra acră pe frunză vin venin

cu iscălite dâre de sânge peste gheare

ne-apropiem şi astăzi a cununii puţin

ce cărţi se nimeriră taifasului pe roţi

cu nervi din spiţa spartă tradusă rozmarin

râdea pe apucate în deal drepţi arbori toţi

erotic plecăciunea amurgul mai fecund

se depunea-ntre trunchiul râvnit de sanculoţi

aşa şi ura scursă cu ochii sincer prund

pe sinceră colină aştepţi de mai devreme

parcă bătuse vântul din muntele Triund

la fel mă-ntorc plecării de vatră nu mai geme

cât arde porţelanul căldura mi-o mai lasă

rămasul pe peroane uitatul de blesteme

genunchii ţin de caldul femeii pe terasă

mai micul mai aproape mai marele afiş

îngheaţă primăvara renaşte chiparoasă

ungurizată bere în pantaloni mă chiş

spusese ia nu bere pe roată scara coadă

în jos femei băute cu ochii de măcriş

ocazia de-a latul infernului grămadă

citit de Botticelli prim paradis căzut

cutremurat Baconschi ţinându-l să nu cadă

am veştile pe invers minciuna m-a văzut

aluziei scăpare copiii sănătoşi

dansând după Vivaldi perdeaua-n geamul mut

să-mi sun octogenarii portoricani şi boşi

la votka negăsită vinarsul albanez

în zi de marţi ce bun eşti şi rău cu ochii scoşi

fereastra cu Ploieştii de animale bez

nici fata nici bărbatul deseară telefon

frumoasă este viaţa juram că secondez

majusculă tristeţe la pneumonii afon

plonjând opalescenţe culori în Jugendstil

altfel pe deal în Stuttgart muzeul în amvon

poate ţi-ai tras decorul la mal de păr de phil

cu focile în nasul iubitului prea tuns

dactilo empromptu-ul acreţii în acril

dactilice întreguri fractalii în ascuns

îi vrei în două fraze spre-o carte la vedere

doar haos armonia în norul ce ne-a uns

de-acum în două ore cocorul de ne-o cere

din vultur gheara plină de solz imaginar

mă vei trimite zării din două emisfere

din Teheran se-ntoarse pe două feţe zar

aceleaşi două fete o mamă şi un tată

războiul în ştampilă cu dus-întors ogar

Hafiz târziu primirii pe inimă ne bată

uitaţi de Eminescu precum şi despărţie

retuşul pe cel galben sub sticlă-nturbănată

ferice despletise fumatul o tingire

a soldier doar a soldier of the great war şi tot

pe trunchi lui Burke efigii steag alb în definire

că delfinariu spelul aşijderi asimptot

fractalizări terţine pe frig nezburător

muşcat comodităţii nerăbdătorul bot

fereşte-te Fereshte de neîntorsul zor

aşteaptă Marte mâine vederea mi se iartă

strivindu-ne cu ochiul plătitul turnător

volante introduceri balenelor de artă

Puvis între liane de Jugendstill şi azi

Toncescu-n unde vorba abisului despartă

de creierii de fete frumos baudelairiazi

cu anotimp şi pulberi de pubertăţi fractali

mai ning de miei berbecii vorbiţi cât să mi-i scazi

răspuns ba dimineaţă căţei imponderali

până le vine rândul uciderii de tot

prin hominizi lectura topindu-i mareşali

pe frig în nespălare traducere înot

cărbunele visându-şi zăpada zăpăcind

neutră legătura remediul netot

remedia cu anii de-o să se mai întind’

speranţă şapte zile duminica minoră

căldurile spre frunză fantgovii la govind

Govinda şi Govinda pe govii le onoră

sărită-n dragobete în zbieretul de mia

trezindu-se răsară marqueziană floră

prefere-se-nzilirii ori Shiva ori chimia

fluentă troglodire pe spate tatuaj

cu fierul despielindu-şi de balegi chiţimia

cum aer siluete a marţian garaj

respiră comparaţii cum stăm şi ne-nvârtim

dacă pământ mai iute când soare în viraj

plus galaxia roată jur-împrejur de mim

de-acolo te oprisei spre paşii către ore

bine merci părusei la florile de nim

nimeni de-a fumul încă ruşinii de bujor e

cicoarea agitată ochioasei aventuri

pe sulf galactic geană pluralizând Gomore

ce ai în suflet raze cum nemintos înduri

putoarea gurii moarte de frate în oglindă

postum sărută dâra căţelei în călduri

mai câinele auto primita ciorbă ghindă

pădurea Baciu arsă la vizite şi rest

copii huliţi de rasa copitei să se prindă

iubindu-mi nervi cu moarte târziu s-o mai detest

fiorul de cu noapte ţipasem de-a neant

ochi pentru ochi o gură de foc frânată gest

trăind pe jumătate frumoasă de amant

frumosul pe o noapte decapitat în zori

pe vremuri focul veşnic iubi un diamant

la margine urdia din două părţi pe sfori

chip hipnagogic mustre-şi alfagenia dus

genetic vis postmortem visatele duhori

mai ca autopsia şi maica lui pe sus

ţigări pe nici o oră anatheme alcool

beţia sau popia troiţa a dispus

izvod tiparnic mâna păcat cu capul gol

postneoisihastul umil nebogomil

i-am scris cu verb din taberi şi fără de ocol

despuetor născutul în ziua asta ni-l

desparte după veacuri o dăruire hună

ia-ţi pravila de soră şi pravul de copil

vă vizitez la godin pe înserare bună

rămânem conversaţii băiatului din vest

apoi iertată fie fecioara pe sub lună

aproape luni trecutul nici vedic nici avest

rimantă învoială în târgul spart la cap

ai obosit de vreme cu ţeasta peste ţest

aniversarea astmei în sumă alt harap

trei patru şapte zero cinci cu cinci

şi-n amintirea bărbii tăiate cu potcap

poate-am citit arama în loc de caterinci

rupeam împreunarea dansatului căţel

subconştient grăsimea topind în cântec inci

depresie oceanul culcându-se la fel

pe ascultarea plânsă al cui atâta sfor

fantasma copertată orbirii în inel

abunde bunde cuşma în dreptul de trişor

al cui e dezacordul înnumără-i mătănii

mirarea dosădită postindu-se color

acestea-şi sună cheia pe-alătura jigănii

înamorate jelii priveitori de blând

sorbirea mai poftită decât golitul cănii

vreodată turmentarea aluziilor bând

chemare auzită zadarnic s-o mai vinzi

te vei ierta şi astăzi altarului pe rând

curg litere traduse din zvon de tamarinzi

puţine exemplare pământul şoaptei tras

cu duhul despuierii sub ţiitoare grinzi

din multele cuvinte ce sunete-au rămas

cad sunete cuvinte auzi cum nu mai cad 

plângându-se neştirii în ochi de gol taifas

sintagme comportate migrantului răsad

deducţie cu scripte semnând un hematom

m-a întristat o filă îngălbenitul iad

ineptă leafă semeni precestuire n-om

împărtăşi cu drepţii femeilor în vrii

curate zece zile de poimâine fantom

servici la opt jumate cofetării pustii

trei ani director doamne studenţii în pierzanii

savanţii neuronici malând psihologii

plimbări de primăvară stopată vină stranii

vizitatori că bine ori serioşi întrebi

organon trizomie cianotică duşmanii

Bangui e casa noastră ginecologi efebi

la masa arătată probabil mă aşez

m-o albăstri perdeaua ţâştindu-se la brebi

lumina ce se stinge în numele de miez

Remi Ionescu scrie hidromamalian

Cesare marathianul martirul huhurez

prin arderi incunabul dosindu-ţi de mai an

întoarce limitaţii stereofonic delf

lipsească-ne şi pâinea topitului maidan

jurase bibliotecă autograful elf

la graniţa trupească băşica uneori

bulboana întreruptă fractalului de self

napoi limba română intoxic diclotori

mejdinelor aceleaşi noi terminaţi baboii

surâsul academic murindu-l indolori

de două zile sila de sufletele ploii

zvârlit din tropic ţurţur mai toţi se huruiră

amestec în finalul ori ciocul ghionoii

sanscrită îngânarea sărată în sariră

am râgâit laxarea a relaxare bufă

primişi iar o adresă pe faţă şi pe şiră

fixaţii tot presufi te manuscrii a rufă

antetul de pe urmă frumos iar nu urât

gen ugliness omisă memoriei de trufă

azi mierii albul mielei cu milă ocărât

din teze românească petrecere-n puteri

la curte ajunsesem şi nu m-am omorât

învii atrocităţii de-a literei muieri

măsea întunecată isterice pulsaţii

vreo vorbă mai de doamne ajută decât ieri

blegită clanţa intru târziei generaţii

un an zi o născare cu sutele de-o genă

postiţi reîncarnării surorile şi fraţii

articolul absenţei amendament migrenă

turţ îndoit refuzul vodcarului aseară

neauzit nici plânsul oceanic de balenă

răsari ademenirii transcriere curvară

ucideri separate de moartea tuturor

ascunderilor proaptă cui se incinerară

agenda poate osul nici eu nici câine or

pe streşini sângerându-mi topirea în târziu

scrisoarea nebuniei pe gât poemelor

îşi vinde viaţa broaştei şi lanţul şivaviu

văd ochi de soare brumei o rupie un punct

şi nu le numărasei galactic vizitiu

prin patruşapte mia tarifului defunct

şi zalele păstrate concesii clasa-ntâi

lecturilor cu guildul pe unde râuri sunt

pe unde sunt de Gange oceane căpătâi

mai vrem şi oameni d-ăştia părere Viorica

un bind şi gata plata pe golul nemângâi

un dog german cu cancer infarctul de-a pisica

plămânii cernobâlii istoric de stilou

tăiat cu muşchii sânul şi ciclul pe nimica

nu sufăr de ce sufăr făr’ fir de iarbă nou

merci de subiecte pachet de biscuiţi

să fi trecut-o ora averii mierii bou

îndoapă-le nenică flămânde la lihniţi

picioare depărtate handicapat arzoi

nici caii de Sântoader de coadă neciupiţi

neregretată încă iluzia-n urzoi

scuarul antitetic bălăbănire ipso

hârtie două tone albine buduroi

suflare ce-ţi bârfeşte coliba vocii gips o

vibram fără strunjire nici vizită nocturn

televizorul vostru melodiat Calipso

la Sighişoara ară ceasornicul în turn

ţărâna primăvara zvântată la Zagreb

mi-aduc aminte forme pe urmă nu mă urn

şi criticul chirilic şi Ionel nebeb

scurtata de şantaje dantura coafurii

prin roţi incinerându-ţi îndrăgostitul gheb

aritmice calende înjunghie-ţi condurii

din prima zi de moarte a mamă te iubii

leu chinezesc sub farduri nipone şi injurii

banalizează fraza cântaţilor de vii

îl împuşcase câine îl jupuia bocanc

tabelele din Texas cărbunii sindrofii

cutremur şi azi-noapte haideţi fugind la şanc

în loc de închinare-nchisoare-a scris geogul

acelaşi gen şi număr fără de nici un banc

arabul dus la bancă sutarul nemairogu-l

telefonasem terror pe invers la chimie

n-are decât cu cornul să-mpungă inorogul

în faguri garanţia peste o oră mie

în treisprezece două te-abaţi cu Blandiana

apoi ori de-ale noastre ori doruri de ordie

rimează operatic înconjurându-ţi geana

de tânăr scrumul pipei în fum ne începum

epuizate cercuri pe după Ramayana

durum pe-un drum room-rumă fecioarelor oium

la moară prea matură curând insinuasei

gătit pe englezeşte got it lipseşte groom

dintre terţine liber pe colţ strada Frumoasei

poliomielită scurtă bătaie din picior

şi câinii tot pe tâmplă prin somnurile casei

nu voi citi de-acuma nici unui muritor

norocul îndoirii de-a dreptul păturit

să dezbrăcăm noroiul părinte Nicanor

merci de bibliotecă vicarului cănit

la ziduri plăsmuirea în psalmii plânşi degeaba

aproape blondul crucii de-a ritul fără mit

vorbirea papagală negaţiei taraba

cerşeşti în clătinare pe cruce un sărut

plătitul pe lumină abia-şi sfinţise graba

ai cumpărat din tonuri balenic megadut

ia uite domnu’ afli şi lucruri pe aşa

Grigore-Alexandrescu spital nu s-a ştiut

de nebunii primare neantului în şa

năutului netotul cu pravila de sus

duminica frânt postul a cincia cina cea

înaltă atmosferă de loc în ce v-am spus

îmi ceri etnologia răspunzi amendamente

ne-am aplecat în sine hazardului sus-pus

litanie nonsensul ademenitei mente

înfăţişare bhangul haşişul nebăut

răsară-ne deasupra-ale fumului amprente

şi gaz şi galaxie picteze-ne scorbut

un croitor un dinte frumosul pentru mort

ce-o fi în mintea urmei românul acolut

sau lut astâmpăr slutul şi darul dă-i-l ort

soţia nu-i acasă părinte palme crucii

indologista creşte călătorii de-un sort

harababura soră de-a sărăciei lucii

plecasem cu ştampila scrisoarea m-a retras

din neoficiala traducere şi ducii

intrat în turba ţoalei familia acas’

sfârşitul fix din toana oricărui început

noroaiele-nsorite pe melodii la ras

incipii mai cu lipii Philippi ca pe Prut

nici o idee vieţii ocol epistolar

rupt pictor matematic din turmă şi mamut

versificând căderea nedijmuită-n har

zâmbească-mi fericiţii cu amănuntul cord

de zarurile morţii de suflet de tâlhar

puţini amici pe punte de sine invers bord

orizontala nulă smintiri meridiane

priveşte ceasul rece cu acul către nord

mi-e dor de certuri de-astea ori vorbe transilvane

de vânătoare puşca un singur agronom

primul secundul contra-şi uitări mozambicane

din Africa şi sida răpuse primul rom

îmi povesteai pe cifre pariul azi Arghezi

croiala bărbătească ferăstrunid rizom

pe apă şi pe vale ajungi maicii Terezii

ofrandă neprimită călugări nici atât

sinonimii de ore alb-negre date piezii

bâlci simetrii noetic persan bazar urât

de-a frumuseţea noră măreţe urâţenii

pe cine dai parale pe cine dai în gât

jurasem elocvenţei anexe de ţipenii

familială gioie de joi azi vineri stop

ferestrele nici vara noi iarna-n sloi de genii

znamenii de bani gata nu falsul protopop

istorii papagalul anglind până la meci

banca de investiţii până mă şi îngrop

nu are cine are nici timp nici şaptezeci

octogenari terţine împart sub trei decade

Balzac la supărare vârsta femeii treci

aniversat la oase de noapte mă decade

pretenţia cumintei demult poliomielite

ad vitam generalul prin sâni de baricade

neînţeleasă zarvă sperieturi pripite

înecul de incendii citit poemul ars

and you and I are growing old wash and dry artrite

ogoarelor călare bărbi înverzind în ars

parolă de putere vorbită clasa-a şaptea

de-o masculinizare tăiată-n veşnic fars

de la decesul babei fac de serviciu noaptea

transportul podidirii-n zi fără obiect

mai lasă-te mai lasă de-acum te va inapt te-a

şantaj ocult ocaua zdrobindu-se abject

cum n-ai murit şi pofta-ţi pieri poveşti la fel

de unde analizei amorul din respect

corn rupt demisii gineri disimetrii betel

din totdeauna dragă în discontinuu trist

corecţii de distrugeri cancerizat penel

rimare englezească american cu mist

rereading Henry Taylor cu Pleşu după Noe

dom’ Balaban o vorbă halatul de chimist

aşa se face zloatei faţada cu Ahoe

lemn adă postitorul străinilor străini

feriţi-vă de dânşii de-or invada nu-i voie

nici urmă din vechime o carne să înspini

oricum prezenţa goală blestemă dinapoi

ori dinainte-n Springer de astrofuhreri fini

dimensiuni fractale iuţi entropii cu noi

Lyapunov exponenţii-şi kernenergie nova

Acta Leopoldina status solidi-n foi

transcrisă mai întreagă luni zloată supernova

nu mă adun tonalei absenţe de oranj

particula-ntremării fereastra-mi deie n-o va

e-nchisă pe toţi dracii fumul închis echange

pe plicuri legumite mâncarea-ţi de cartofi

crescându-te stejară în Himalaia banj

m-oi deochea cu haos desculţilor pantofi

pe fluiere mocirle sezoanelor de dar

coloana înţepată de bust în ochii grofi

lăsat-a sec de sânge ogorul lui Agar

sămânţa predispusă apocalipsei vechi

înşiruie-te câine cu ceaiul pe afar’

din vis mirosul gurii-l borăşti trezit perechi

te-mpinge năclăirea neauzitei unde

îţi strigă sora strechea copilă în urechi

latinităţi traduse obrazelor imunde

de-a orient păsarea tristeţii genă lung

romantic mâzga-n preajmă ficatului abunde

de două ore-acasă prin zloată n-o s-ajung

clasifică taclaua pe două zile-avans

nici opere complete nu le-aş citi de Jung

rămân la albitură pe-afară contradans

şahul ţintarul dame jucate băţ în baltă

mă clătinam depozit de schimb iaurtul trans

alleluya cafeaua Diana linguri saltă

in tanti gusti gioia cu joia de ziar

hai să trăieşti păcate pe lumea ta cealaltă

ieri o ţigară gata bătaia lungă n-ar

ascunde sărbătorii luminile ecran

explozii verticale spirala de anar

mi-e greu la mal ţigane nemaisanscritoman

s-o duce-n Argentina prietenul lui Shiva

incasul politehnic apoi centrafrican

se însorise prânzul aveţi lichidul şi va

fracţiona înotul un pictor lunii mai

la loc înscăunarea semnată şi misiva

centurii nu centauri-centuri mai mult de hai

boleşniţe cu îngeri potopul personaje

cu animale ritmuri nu te mai îndurai

gânditu-s-au epode ba epicul etaje

rudenia de sânge retrasă-n conversaţii

poetului tăcerea nepotului miraje

pe unde mi-oi petrece nesmiorcăindu-mi fraţii

panseuri recitite prosteşte tinereţii

apocalipse haos originar în saţii

uitarea dimpreună cu zânele şi feţii

prezenţa în aldine nimic şi totuşi tot

pe azi ori căutate găsite-or Perieţii

copiii de pe coastă sfârşiţii de un cot

de s-ar întoarce coasei de grotă iarăşi castă

tot coasta coasă castă al sângelui înot

legată inflamarea după sodom pe creastă

cred pe ţintar cutiei cu piesele de şah 

am cam jucat de-a noaptea pierdutul la canastă

de-atunci nici cotizaţii pe nudurile-n crah

din Transilvania vei aduce documente

plecate cu domnia-ţi tomată fagomah

dovezile de hornuri răcite sub amprente

programul doi de-alături din faţă o copită

cu scris mai la vedere tăierilor curente

ascunderi ireale canibalisme sită

alergi orizontala fiorduri înverzind

să-ţi vadă ochii somnul pulsându-se orbită

pe schelă turtureaua eseuri se întind

o carte necitită mi-eşti domnule pe cale

rimând nu Beckett Borges Cioran ci Rosalind

că şezi şi cugeţi bade nu numai şed ce hal e

năuce bazaconii fudulă fala stoarcă

Aristotel nescrisul secretul în taclale

şase femei instructor în zbor sondată ţarcă

în linii se aprins-au autopsii cu plată

postumă avionul ori muribundul parcă

în ultim ceas turnându-şi femeile a tată

sineite ori lessness ori losigkeit ori shunya

în dodii farfarale de-mbătrâneam odată

maşina Forester prima din India-ne dunya

ermetic oul iernii codificat dactilo

hiaturi desfiinţate prin zero centru funia

lecturi te întorsesei trezirea grea Urmilo

basant Mahabharata solarele cu carul

londonizate pierderi în copii dolce stilo

amnare scăpărate durându-se amarul

amoarte neschiţată vedere poidomane

după amiază plugul pământului ne aru-l

maşina căzătoare cereştilor ciolane

înapoiată pasta respinse ţigarete

aş cumpăra o sticlă şampaniei şnapane

zidirea descusută năucă de perete

de oase osii cărnii nedormitând mai an

plăteşte telefonul vorbirilor în cete

de-ai prefera alinuri departe de liman

deja trecut şi nu ştii mai bine te-ai întoarce

vaccinul aripi coastei de câine scoţian

ieşi drace din sintaxă şi tremură-ntre parce

a nu mă vinde mere până le cumpăr ger de

subţiri degerătoare a degetelor arce

poveşti în ceartă cum nu uitat pluralul verde

niponul Newton sute vreo trei de la tratate

fractalul cu fractala protonul tot se pierde

a doua zi de seara acord că maiestate

ce mă iei astfel parcă de-a vizita relax

înseninaţii picuri micuţului meu frate

lăsată shanti-n pace şi junghiurile-n pax

pe urmă-n vatră dodii păstrate bătrâneţii

semn de mustaţă rampa cu minimaxul lax

mi-e dor de toţi uitaţii perechi întreţineţi-i

suplinitoare-n centru copii de vidii caste

schimbându-şi rock pe rocă spart capul cântăreţii

lianţi în prima oră la pauză adaste

convorbitorul zorii trecuţi prin uşa vedei

cu namaste pe bune înaripate coaste

bătrânei mai orfane de fii şi mame crede-i

şi testament şi taxe chitanţele pomană

la morgă cere-n ceruri reci braţul Andromedei

aveam lecturi cu spicul de friguri caravană

în umăr drept o lance cămaşa patruştrei

mai nevăzută morţii reînviata rană

pe lume nici un lucru accentuat de-ai mei

cu moartea după mamă cu moartea după tată

strepezitoare seceri prin roua de costrei

puţine păsări poze pe aripi niciodată

litanii persiflate prieteneşte norii

cenuşa glosă mâine-n mansarda îngrecată

fărămituri pe stofă purtată fără glorii

s-ar văicări brădişul de broaşte gol de tine

şi se mărită luntrea cântându-i roata morii

expresia de sine audio terţine

nici dragoste nici milă prezenţă la o parte

ce oameni disponibili la răul ce ne ţine

panseuri nevoite imagini var pe cvarte

tăindu-se a plută salvat nu baţi monsoon

pe tropicul cu tâmpla mişcându-ţi-i departe

intrat gol puşcă-n baie ieşit îngheţat tun

schimbat la săptămână pe vânt iradiere

tuşeşti vinovăţia fumatului tutun

văzusem ieri pe Rică agale-n bariere

ce-ar fi însurătoarea-i la gară-n bibliotecă

pe maică-sa întreab-o în taină şi tăcere

c-am nimerit şi fata nu sughiţase secă-

tuită-n tomuri lanţul pe scări femei tăiate

altfel indiferentă solemnă şi aztecă

de foame nu se moare de moarte pe luate

a foame reprimarea şi după separaţii

debarce-şi studenţimea pascale cazemate

ghişeu deschis la floare ori seraliştii ia-ţi-i

scandalul caprei pastor la pastorale oaia

năimind-o apatiei departe sunt Galaţii

Celan în tren ruine la maya Mogoşoaia

sufix brahman la urmă metafora lui Sergiu

înţepenită grupă pe ploaie rupă-şi droaia

rupa sanscrit dezisă instrumental sinergiu

păi da mascul maşină şi ce-ţi mai trebui’ sex

te bucură cartele cvasiprivirgilergiu

de privilegii prive privindu-te convex

corceli dioptrizate molar indolorard

cum scârţâite osii buşite inconex

Blackburn călătoritul mormintelor la gard

leucemie deasă pe ceaţa anecdotă

ce atoniţi de-o seamă cu nordul longobard

la curte el cu Ela escrocii se denotă

probabil revedere din gară-n Cişmigiu

culcată-n căluşeii temeiurilor iotă

calcită colorată a reflecta de viu

volcanic rocks from Etna salut Valle del Bove

obsidian Lipari basaltic matrix ştiu

Catania cu stofa malteză fete move

absenţe din căminul scrisorii-n Humuleşti

a spaimă cu tandreţe de nimeni gypsum pove

povară gypsoidă egipţian huleşti

vagonul plin şi talii sariului comun

popite muşuroaie preoteselor pe cleşti

o singură ţigară pe omul cel mai bun

sintetic ness scumpite comenzile de bos

aureolă-n ace silvanul transgorun

Acicastello scrie-l Sciascia pe dos

ce serioasă piesă directorul de şcoală

în visul smarandiei florite os cu os

eoliene istmuri flueze din greşeală

a declara mesaje din grindină pe sol

secret ningându-şi zarzări orarele de smoală

sperjură-ţi supărare şi super anatol

balcanizează-ţi dealul drăgaicelor rusalii

golf în proţap iubirii cu ţaţa mototol

n-am sufletele-n minte de-a-notul pruncei Galii

strivite coerenţe întoarcă-se preoteasa

şi cracii-i tot spre ostrov cuminece hamalii

halatele sub varuri inflaţie aleasa

cafea pe invitaţii rărite fără una

refierte zaţuri mesteci cu umbra ei şi coasa

în dumnezeu aramă entuziastă runa

din Edgar Poe în muza duină şi tradu

mai de familii zeii pe apă gen Varuna

apleacă-te corpuscul pe undă şi te du

pe Marioara-n gară închipui-o a iarnă

te-ai dus la-nmormântare de ieri şi până-acu

să plece cine pică rămână cine toarnă

împleticeală dreaptă lalelele pestriţe

urzeşte propoziţii prin pâlnia de goarnă

îmbrăţişate fire la tragerea de iţe

dureri de cap regrete la despărţiri de morţi

îmi pare bine pentru cei ce aşteaptă-n viţe

fii fără grijă nici tu însinguratei sorţi

frăţii de sânge lepezi de două ori pe zi

nu v-o veni citirea cu şerpii de pe porţi

încolăcească-şi harul blestemul cronic şi

neblestemată încă petală către târg

ţi-ai zis cu primăvara a nu mai numai fi

ofensele pr lustră aprinderea în pârg

la peşteri estompate gâtlejul se înfundă

istorii flauşării indispensabil sârg

ascultă gelozia din fir a păr cu fundă

o vrabie cu hruba pe vârful piuit

fereastra îndomnească potriva-ne iucundă

sărac şi anul ăsta pe când m-am ramolit

tot vinului de Hios băut cu patimi joia

tomistă ante-tâmpa astâmpărul roit

ischiemic diferenţa deceniului pe voia

senzaţiei la table hotelului strateg

neamuzată scuză afină către Goya

smuls pe culoar femeii fârtate mă aleg

credinţa zugrăveşte icoanele-n biserici

citat din Eminescu să nu mă ardeţi neg

verb masculin prefere berbecii hemisferici 

din una-n alta strige-şi a strigă vraja amne

ziind cerneală spală în flacără ori clerici

bătrânul cu articol uitat în supersoamne

trezită nemişcării mai mult că eu mă mişc

înotul nu privirea priveliştii nudoamne

cu doamna Bossert standing Faruqi şi-al său ishk

în versuri mai de-a dura ea mână după gât

la ani cu Avicenna albisem în morişc’

miros de concentrare ciolanul orb atât

bastonului bătrâna cerşise unde e

crezut-am Eminescu spunându-i-l oricât

cu dorobanţii soră cerşindu-se nu ne

borăsc orăşenisme că pluta i-a adus

cu doi copii un cuplu bagajele separă

voce de puşti şi Chaplin bunic şi tată nu-s

de Paşti în somnul vieţii a infidelitate

cu matinală ţaţa trăiască-se în plus

marama gata-n Londra sfânt mai îndepărtate

albeţile de zarzăr pe valle Julia

distracţia pe stânga surorii nefârtate

mă îmbrăcasem veştii cu uliul ulia

spălaţii ori albaştri de Turkestan nu scrii

ramolismentul Faust de-a Cleobulii ia

întoarcă-se văratic trăsnitul din tării

dator cu două palme femeii ochi nepoţi

deschişi a conversaţii şi veşnic cicorii

pe cupa de familii pământule pe roţi

puţină apă seara amurg tumori învie

învârtitoare veşted pisania cu hoţi

albine cum trezit-au surorii iasomie

s-asemăna puterii shakti prin naşteri brune

în rugăciune goana fiinţelor fii fie

retorizând memorii din politehnici du-ne

salcâmi şi tei un weekend pe dedesubt la loc

în teatru multă lume de-a moartea-n stricăciune

abstracţie limanul subţire la mijloc

folclorică absenţă din zborul pe nimic

vapoarele tulpina ţâşnindu-şi-o pe doc

răcoarea însorită imperiilor rik

pe învăţate soarba porcară musulman

creştini prin ac în fire urzite borangic

norocul ploii grele bătrânei de turban

ne-am risipit copiii eu tată din adulţi

păreai la colţ ajunsă în timp aerian

când voi traduce ritmul bisericii asculţi

zidarii din povestea deschiderii de veac

de se grăbesc la cruce că nu te mai insulţi

răceală răguşită magnoliei pe plac

famelice ardenţe prin zdrenţe cu demenţe

femeile cu apa murgoii fără lac

zvârlugi anghile mrene de-a săbii sapienţe

bătrâna dar de cai la grea coasă nu îmbie

ne descheiasem roma ţiganei petulenţe

îţi aminteşti pătratul închis copilărie

o uşă lebezi două tot plânge măritata

cu lacrima pe undă peştoaica aurie

iubească-şi-o pe mama şi şi mai mult pe tata

ne-o prinde migrenoasă urechea starea vremii

ratare literară cultură cu lopata

cum rupse Eva foaia dia ţigan atemi

bătaie într-a opta ping-pong plictis de mai

vă fotografiarăţi de buletin ghiudemii

transcrie în trei zile trei luni terţine-m-ai

vădească-se albirea în reflorări cocoane

în val de secărică al spicelor alai

mă voi uita la rimă acum sub avioane

de ploaie peste tomuri albastru submarin

muson unstrop timp seins ascundere în stane

nescrierii cu cercul nu ieşi din cer senin

ca azi cum niciodată visatei verişoare

citindu-ţi timpul vântul cu picuri de venin

devenitor fiindul curriculum culoare

vederea dintre rase suflarea adunând

asemănări pe weekend mişcărilor scalare

extrase lăturalnic a limbi tăiate rând

murind filosofie mâncarea de furnici

cu transa netrezită cetăţii când şi când

deci sufletul cu pricini femeii de servici

i-l copereai revistă postumităţi cu foi

mai netăiate umbrei dus cucul de pe-aici

paralizată mamă bătrână fără voi

cu părul încă negru la şaptezeci de ani

pomeni furate tatăl şi lupii plini de oi

prin tinereţe şira alergăturii hani

mustăţile la plete clavicule sub pod

ziua terţinei albe plătindu-ţi orice bani

departe de trisecol peregrinat anod

de frica frumuseţii urârea de la sine

tăierea dumneatale ritmându-se din cod

fereşte-te ferească divinul de mai bine

particulelor frigul furnicilor un tom

ci blocului istoric cruci neoflorentine

semn mens imensă iasmă anomul hrisostom

icoana măr şi ceapă ardeiul alcool

alege-te din racii adâncului bonom

înseamnă ce-ţi convine de ordonanţă gol

de-a compoziţii smulgeri de-andoasele căderii

cuvintelor jucate palavră pe parol

ţăranca vârstnic paşii de-şi îngropase verii

i i-am călcat cu sorry noroiului din piaţă

pierise de femeie blestemul în puzderii

ţi-am povestit balansul ironică iubeaţă

te-ai repezit la hrană prin hanul lui Manuc

tot repetând frumoasă frumoasă dimineaţă

Nanak în joacă zile mai însorite-apuc

de trei şi linii frânte în palma de învins

vrei bulbi tai cupa florii şi tăietorul nuc

cum greul existenţei păstrăvi puţini a prins

brodat pe nelucrate atinsul piept de-o mamă

răspântia cu vinul tăriilor prelins

aeronave Dasein de două ori panamă

lectura pastorală naturii pân’ pe Rin

de limbă lungă stinse magnolii te reclamă

sari scripta cari carate carâtelor sub crin

staţia îţi răspunde c-un pumn în ochi oricui

nu zice soare ziua cezurii cu amin

terţinele marcele musca bătută cui

cu mundum regun numeri fârtat cu umerii

numeri regunt muze metehne domnului

matheme săturate de sine prin tării

morale ecuaţii mişcările urmezi

văruitoare vreme pe-uluci de primării

ba peste săptămână vreo două mâine trezi

munţi de pe mund treimea terţinelor roşcate

cum că mă las de formă ci mi-e finalul bez

o replică aşteaptă abstractelor carate

întoarce foaia cale de-un sunet ecuat

trup creangă fără frunze în sfere reci uscate

pe frunte bindi radix cărării de-am urmat

cu ochii vermionul în părul miresiu

punându-şi foc Ravana în sud şi Durga-n lat

în gâtul gol al caprei de sânge să mai fiu

arătătorul roşu pe frunte cu amprente

prin sacrificatorul părinte peste fiu

v-am povestit răspunsul înlăcrimatei rente

copila-n garnizoană la puja taie cap

de jertfă de nu drumul în datini aparente

terţinele nescrise tradusul sparadrap

traseele abstracte browniene gloate

casape gravitaţii în labe de casap

te laşi prin ploi balaur mâncat pe apucate

sângele trupul pâinea călătorii în Thimpu

dragon benignitate prin Piatra Neamţ-Corlate

vorbeşti cu doamna Ghimpu nu simţi când trece timpu’

materie de rimă epigramat Ploieşti

doi optzeci doi etajul şi camera nu pimpu’

ţi-e mâna parfumată de floarea ce-o striveşti

monseniorul scris-a statuia vertical

jalonieri cu steagul plutirii fără peşti

cocrocii leat potcoavei de crabi fără de mal

oceanul pentru peşteri rachetele-n greşeală

aglutinează scheii genezei de shimal

devoră-se vulgară de adoraţii goală

a dumneavoastră glosă tradusă pe butuci

nedezminţindu-vă de târâtă mântuială

repetă-te soprană ulcelelor pe ciuci

tăiate vocii neguri încreierând scandal

n-a zis decât trăiască nu vii şi nu te duci

s-o termina ţigara şi restul muc mural

telefonate probe pe loc deloc suspect

învârtecuşul luneci pământului local

timpane timpuria ondină-n dialect

vibreze siluetei mixată în pareză

la opt şi jumătate juvetele senect

aluzia mişelă nevastă-sa franceză

poftitele damblale maşini şi maşinuţe

nu mai răspunde index bufetul maioneză

întârziate cute albuşului să cruţe

stropşita fluturare înghesuită-n rit

paralelismul roţii plecatelor căruţe

vom discuta pe negru portretul narcisit

efigia ganeshă orbind prin rozuri grase

prin găuri peste găuri uitatul găurit

alene tulburarea tahicardii pontoase

deschisă însoririi şi poarta-n cimitir

cum suferi tu de lobozi în sânge şi Cristoase

păcatele prezate tulpinilor de ştir

adastă pălămida la titineasă dus

de pe această lume pârât a musafir

duşmanului cu minte pe urdu lati nu-s

Latinus lati bâte în bastonade nocte

înfuriat în Oxford calmat către Toulouse

în Pasărea te-ntoarce beţiei maicii şoc te

înconjură coroană coafurii egipţiene

pathanii ori pândarii pândind insecte cocte

a te grăbi în oră la fugă şi alene

de arătare gestul absenţa conversată

întreabă-ne de-azi-noapte să vină că e bene

coanele mari ţăranca a secului lăsată

peste cireşe-n piaţă la patruzeci un kil

privească-se maşinii din rufe de salată

hortensiilor ceasul de-acum până la tril

bujori cu albi în locul putrid ci castelan

că inginer organic de calaican copil

aripa scoicii Vishnu sub coji de nuc tavan

dulceaţa lânii capra împunselor burice

întoarsele icoane columnelor colan

pe lamele de clopot Valparaiso ici e

la gusturi moi de molii aromelor polace

o yoga subsportivă şi roşii primamice

de v-am băut Drobeta cum India vă place

ruseşte mistic altfel Esaulovei fiu

prinţesa din tabloul restaurat de pace

repovestite replici cu Bhagavan albiu

alcoolic orb în groapă către Kashmiri Gate

balenele cântânde tapiseriei chiu

fagot lungit Marcela scurtată în Kuweit

piciorul cu păunii comerţul de trezvie

confuzia tandreţei rimate Gatsby great

îţi dai părere munţii pe sută şi pe mie

cu titluri rădăcină a paradisului

a paradisurilor tulpini rădăcinicie

adio sănătate bonjour Parisului

Marquez pierdut cu veacul chimista din Buzău

Zabet doar îndrumarul neinterzisului

stejarii de-a pictura tuberculosul hău

însingurându-ţi eul la liber presupus

întreabă-te mai bine de cum ar fi mai rău 

un nou Attilla Josef ţi l-am citit pe sus

tradus din româneşte în româneşte Nero

tu baţi vântule baţi tu povestea de nespus

condamnă-mă tăcere nalandică ori sper-o

tăiat inginereşte fuiorul de fuior

octogenar ca versul în Ostrov ca Prospero

cu tantra biblioteca retrasului condor

aşteaptă-ţi transformarea neaşezat în ţinte

perdeaua tril de vază parol îndurător

de-atâta ţărmuire de-a frunzelor plointe

cu liniştea urării pe jumătate fum

tăindu-te alarmă pe ornicele sfinte

dar drag de niciodată zadarnic îl mai vrum

nostalgic utilajul pe lacurile mici

stop liber după tine cu dragoste asum

cavalcadate sume încetinind furnici

pont aeroelastic eter cu Augustin

reţelele din vârfuri fuginzilor arici

nedăruitul verde la sân cu antic spin

reverse-te în râset lăsat în somn bunic

consoane pe colina cântată rozmarin

te-a dat afară zacă plimbările în spic

înfiorate bice accentele pe şa

cu feţele mongole pe bibliile şic

aşteaptă aninarea de sete la cişmea

deşteaptă alinare de îngeri morţii semn

de ţi-ar întoarce valea vorbirea mai aşa

însângerate cuie prin crucile de lemn

ce foc te vizita-va compară-te cenuşă

ai delirat cu somnul pe viaţă mai solemn

pe când de voie vedic visai de auruşă

zeiţa Usha-n uşa pridvorului cu zorii

nemaitraduse doamne nici înţelepţi din guşă

iubite-n invizibil apoi înfietorii

sfârşitului de viaţă să nu te mai întriste

bătrâna revedere prin vede iluzorii

întinde-te de-a latul uitărilor cubiste

călca-te-ar vaca neagră întoarce-te împuns

alternativa vriei de-noapte-n zile criste

povestea de alături ascult-o îndeajuns

cu aventura schiţei de sine ignorantă

pictatul casnic mirul pe frunte nemaiuns

asocieri călare galop de Rosinantă

copilărească anul adolescenţei vide

vederile pubere pe-a pulberilor pantă

de-ar deranja la index ar fi şi Euclide

cum de nu ţi se pare prin voaluri printre ţepi

engiurile mâine sămânţă de coride

cu drag în serii mişte şi jnepenii pe Jepi

sosise balerina pe umăr cântăreţ

ci soacră-sa ca focul sfârşeşte ce începi

mai bună deci absenţa mondenităţii jeţ

anglistă preferinţa trei ore safari

unu la unu iarna în cântec precupeţ

Brmen apoi Hanovra albastru roşu gri

a cere film fractalii în Gottingen vedem

după concediu doamnă prin cerul de leşii

sahityană rană cu bunătate prem

iubirea frumuseţii urâte de frumoşi

din plasa urâciunii stomacului anthem

prisos de conversaţii cap spart cu ochii scoşi

ramolismente brio înşiri mai des plictis

neintrodus vacanţei trecute fără boşi

aşteptător uscării trezindu-te din vis

atunci împărăţisei materia pierdută

nonsensului de ziua în somn reparadis

cutare cută nume de electrocucută

te rezemai benignă apoi pe scara largă

şi azi trei maci Saturnul inelele-şi strămută

ampicilina nopţii ţigăncile pe targă

tarabele proscrise de flori la nevedere

certaţi-vă tradiţii interogaţi visargă

aerosoli tristeţe nu te uita artere

fumează covârşirea stagnării de nevoie

revolta e pe gratis şi fără de muiere

ţi-aş mângâia fereastra de miercure spre joie

nuntirea de poimâine s-o noroci la loc

priveşte semnătura la blitzul ce pe noi e

rar din greşeală sparge paharul stins în foc

aseară cu durere ai plâns cu ploaia nunţii

ai ilustrat Bhutanul copiilor la joc

într-o îngândurare cu mai degrabă munţii

moşnegii de arginturi mai amuţind în hoţ

mă desenasei horei tiranii şi cărunţii

aeroportul schitul în Timphu aur moţ

minerul biblioteca la galerii cu ceaşcă

pridvor de-a tricolorul pe reparate soţ

aprinde cea din urmă ţigară fără gaşcă

picat din afectarea de dodii pe cuvânt

pe unde nu te caut nici lume nici o pleaşcă

te strig şi eşti strigare mai nedepepământ

decât boltirea dusă în gurile de leu

brodate orb o vreme văzute legământ

poetul mai mult umeri din spate şi plebeu

pe dinainte moda pe-aproape sufixaţii

ne întâlnim la culme eşti tu nu mai sunt eu

pe conversaţii rupte printre reverberaţii

nici câinele să latre azi lângă frigider

te urmăresc din linii mă înconjori din spaţii

femeie albăstrie iar raze cer te cer

întreabă-mă cu versul răspunde-mă prin smalţ

ţi-ai dezbrăca emailuri prin marmori din Ajmer

nedesenând ondine pe unde mă înalţ

rotondelor de umbre cu buza pe aproape

curelele proscrise neasurzindu-l valţ

mi-e îndurată barca alergică pe ape

ciuperca de otravă ai săruta-o-ntâi

ce n-ai fost niciodată răpind copiii în cape

m-aveam cântat de păsări în somn la căpătâi

năvezi de somn pe viermii cu borangic postum

tranşeului oglindă vioară pe tămâi

soldaţii te înfrângă în sunete aum

mutate-n proză rânduri acasă nunţii nove

neghina-n grâul nostru mamaia scoate fum

preferă iasomia sanscritei roze bove

în alb azi-dimineaţă cu tine în buchet

la mine de-a studenţii zburatul vârf în nove

o pagină reptilei cu tatuaj poet

sau ce mă desenasei fără copil pe gol

fumatu-le-am pe toate pe bune şi pe-ncet

bunic şi tată mamă bunică în atol

rotindu-se rarău ori irenică-nlăvire

învăluindă lava bătrânului eol

cântar-ar neplătite pe lire de psaltire

acordeoane-n viscol dublate paragon

diagonala mută desimii de lovire

paragonare dublă viscol acordeon