IOAN MICLĂU-GEPIANU - CÂNTAREA INIMII

 

IOAN MICLĂU-GEPIANU: CÂNTAREA INIMII

 

Motto:

”...Cu Tine Doamne, eu încă plâng ades,

Zdrobit de dor și-nlăcrimat,

- Dă-mi, Doamne, fructul sfânt pe vers,

Al dragostei vieții ce mi-ai dat”.

 

 

~*~

 

CÂNTAREA INIMII

( revizuită și adăugităÎ

 

Când gândul mi-l îngenunchez,

Tot Ceru-mi pare o icoană,

Cântarea inimii mi-e crez -

Prin Iisus, ea nu mai e orfană!

 

Eu niciodată n-am fugit

De-o vorbă ce am zis,

Dar niciodată n-am vorbit,

Ce nu este permis;

 

Averile-astea-mi sunt deajuns,

Acestea veșnice rămân,

Și-n veșnicie vor sta sus

Spre reînvierea versului Român.

 

Tu, Doamne, știi de acest Neam,

De-apururea, în an de an,

Noi am trudit în jug și ham,

Dar stat-am drepți ca spicul drept pe lan!

 

Iubirea noastră e aceeași,

Precum ne-ai învățat pe Munte,

Păcatelor să nu ne lași,

Re-învierea Ta, spre Tine ne dea punte!

 

Când gândul mi-l îngenunchez,

Tot Ceru îmi pare o icoană,

Cântarea inimii mi-e crez,

Prin Iisus, ea nu mai e orfană!

 

 

*

MĂRTURISIRE

 

Eu nu știu scrie cuvinte-ncrucișate,

Nici a dori a fi mereu în față

Târâș, obraznic și zilnic pe certate;

Crescut din ghinda bună,

Stau drept precum e bradul,

Căci port în mine sămânța cea română!

Și nu-s și nici n-am fost rasist,

Ci plin de dragoste scriu ce inima-mi dictează,

Urmez iubirea din muntele lui Crist!

Gustând și eu ca fiecare, din bine și nevoi!

Iar lumea este așa cum este…

De-apururi poartă lupte, de-apururi de poveste…

Eu n-am gând să adun în bancă milioane

Și-s fericit când cineva îmi zice, frate Ioane!

 

 

~*~

IOAN MICLAU-GEPIANU