Adrian
Munteanu – Videosonet 96 – Viața netrăită
Când are de
mărturisit adevăruri esențiale despre viață și devenire, poetul trebuie să fie
atent la învelișul în care le îmbracă, pentru a fi credibil, eficient și pentru
a rămâne în zona expresiei artistice.
Așadar
selecție și cercetare cu instrumente de finețe a simțurilor.
VIAȚA
NETRĂITĂ
Sub
clopotul ce va vesti sfârşitul
Se
încovoaie clipele plăpânde
Zvârlite-n
focul serilor flămânde
Ce
şi-au înfipt în timpul scurs cuţitul.
Cât
mi-am dorit să le atârn osânde
Secundelor
ce şi-au uitat cositul,
Ca
să aducă daruri când peţitul
Miresei
vieţi ne-adună-n zări arzânde.
M-am
nevoit să-mi fac un rost anume,
Să
nu rămân uitat şi gol prin vremi.
Când
ani pribegi se vor topi în spume,
Nu
te-ngrozi, nevolnic să nu gemi,
Nu-ţi
fie teamă când te stingi din lume.
De
viaţa netrăită să te temi!
~*~
Adrian
Munteanu
Videosonet
96 - Viața netrăită
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu