IN
UMBRA EUROPEI - ROMANIA: PRETUIESTE-TI LIBERTATEA!
Decembrie
1, 2024
NOTA: Repostam un articol din 2016.
De Ziua Romaniei de obicei scriem un comentariu
special in care-i amintim sa-si pretuiasca libertatea. Romanii au fost
deprivati de libertate in marea majoritate a istoriei lor si si-au dobindit-o
din nou, cu vietile a mii de oameni inocenti, in decembrie 1989. Libertatea e o
valoare fundamentala pe care o pretuim si promovam. Fara ea nu am putea publica
nici macar comentariile noastre saptaminale. Si pentru ca iubim libertatea, e
bine sa ne amintim si sa nu uitam de ce ne-a scapat Dumnezeu, si cum a fost pe
vremea comunismului cind nu aveam libertate. Pledoaria pentru libertate pe care
o facem astazi o lansam din perspectiva unei cartii publicate despre Romania in
2016 de Robert D. Kaplan, In Europe's Shadow - Two Cold Wars and a Third-Year
Journey Through Romania and Beyond. ("In umbra Europei - doua razboaie
reci si o calatorie de treizeci de ani prin Romania si dincolo")
Kaplan e jurnalist israelit cu dubla cetatenie -
israelita si americana. Iubeste Romania si, spre deosebire de multi straini
care au scris ori incearca sa scrie despre Romania, noi romanii si istoria
noastra, Kaplan da dovada de o intelegere mai putin superficiala a acestor
subiecte. Intelege mai bine ca majoritatea strainilor care scriu despre noi si
istoria noastra cine suntem, cum gandim si care a fost rolul istoriei si
geografiei in formarea civilizatiei si gandirii noastre ca romani. In acest
sens, il punem pe Kaplan in aceasi categorie de cercetatori si istorici straini
care au scris despre Romania, cu acuratete si de buna credinta, cum ar fi
Profesorul Dennis Deletant de la Georgetown University din Washington, DC,
Profesorul R.W. Seton-Watson al anilor 30 al veacului trecut, si canadianul H.
Gordon Skilling. Seton-Watson a publicat A History of the Roumanians: From
Roman Times to the Completion of Unity ("O istorie a romanilor - din
vremurile romane pina la desavarsirea unirii") (1934); iar Skilling, The
Governments of Communist East Europe ("Guvernele Europei de est
comuniste"), original publicata in 1966 si republicata in 1971.
Nascut in 1952 Kaplan a facut armata in Israel in anii
60 si 70, iar la terminarea serviciului militar in 1981 nu stia ce profesie sa
imbratiseze. Radacinile familiei lui proveneau din Europa de Est, o regiune a
lumii care prezenta putin interes pe vremea aceea pentru Israel, Occident, ori
jurnalistii occidentali. Cortina de fier odata cazuta in 1945 dupa conferinta
de la Ialta a marile puteri ale vremii de atunci - Uniunea Sovietica, SUA si
Marea Britanie- Europa de Est a devenit inaccesibila jurnalistilor occidentali.
Orientul Mijlociu le era de mai mare si imediat interes, la fel ca evenimentele
majore care se petreceau pe vremea aceea in Israel, Egipt, Iordania, cit si
razboaiele dintre arabi si israeliti. Putini erau jurnalistii interesati in
Europa de Est, si mai ales in Romania. Kaplan, insa, a fost diferit. Cauta o
perspectiva diferita, o zona a lumii diferita si o situatie geopolitica
diferita despre care sa scrie. Toate astea le-a gasit in Europa de Est.
Iugoslavia
1971, Romania 1973
In 1971, la doar 19 ani, Kaplan a facut prima
calatorie prin Europa de Est, in Iugoslavia. Doi ani mai tarziu a facut un
turneu mai lung de citeva saptamini in Europa de Est, trecind prin Polonia,
Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria si Romania. Romania l-a fermecat cel mai mult.
Istoria si diversitatea etnica, lingvistica si culturala a Romaniei l-au
captivat, inclusiv istoria evreilor din Romania. Putin se scria la vremea accea
in Occident despre tarile est europene ori Romania. Jurnalistii occidentali ajungeau
in Europa de Est doar dupa ce erau
selectati indeaproape de guvernele comuniste, multi dintre ei invitati
la evenimente oficiale si folositi pentru propaganda. Jurnalistii se temeau, la
intoarcerea in Occident, sa scrie articole aspre la adresa guvernelor comuniste
de teama sa nu li se interzica intrarea in aceste tari cu alte prilejuri.
Printre ziarele pe care Kaplan le critica pentru asta e si New York Times, ziar
pentru care a scris de fapt, in anii mai tarzii ai vietii lui. Unul din
lucrurile care l-a frapat pe Kaplan pe parcursul calatoriei lui in Europa de
Est in 1973 a fost diferenta in nivelul de trai si libertate dintre Ungaria si
Romania, Romania fiind vazuta ca fiind cu mult in urma. De fapt, deja in 1973
Kaplan si-a formulat opinia ca Romania lui Ceausescu era cea mai tiranica tara
din lagarul comunist din vremea lui, dupa Coreea de Nord si Albania.
In 1981, Kaplan nu avea diploma universitara in
jurnalism si nici macar studii de jurnalism. Dupa terminarea serviciului
militar, intr-o zi, in 1981, a dat, intr-o librarie din Tel Aviv, peste cartea
lui H. Gordon Skilling, The Governments of Communist East Europe
("Guvernele Europei de est comuniste") (1966). Proptit de un perete,
Kaplan a rasfoit, pe nerasuflate, mai toata
cartea. Rasfoind-o, pasiunea lui pentru Europa de Est si, in special,
Romania, s-a reaprins. Instantaneu, a decis sa se intoarca in Europa de Est, in
Romania.
Noiembrie
1981 - Bucuresti
In Noiembrie 1981 Kaplan intra in Romania cu pasaport
american si sta 10 zile. Toate le-a petrecut la Bucuresti, deplasarea in
provincie fiindu-i interzisa. Au fost 10 zile memorabile care i-au schimbat
viata. Recomandam fiecarui roman care iubeste libertatea sa citeasca cel putin
acest capitol al cartii lui Kaplan in care descrie situatia tragica a Romaniei
de atunci, vazuta prin ochii unui om liber, dar strain. E capitolul 1,
intitulat "Bucharest 1981" ("Bucuresti 1981"). Kaplan descrie
un Bucuresti gri si innourat in timpul zilei, unul infasurat in intunerec
noaptea, fara multe lumini electrice, cu haite de caini vagabonzi, un Otopeni
mic si murdar, insalubru, intunecat, cu putina limina electrica. Tramvaie
invechite, oameni ingramaditi in tramvaie si autobuze, imbracati in haine
ponosite si de culori inchise, imbatriniti inainte de vreme, suspiciosi unii de
altii, fara rabdare, certareti, cu caciuli uriase pe cap. Era frig. Zece zile
Kaplan nu a vazut soarele la Bucuresti si citeva zile a plouat. Venea de la
caldura si cerul insorit al Marii Mediterane la un Bucuresti rece si intunecat.
Mancarea lipsea. Magazinele erau goale. A stat la Hotelul Muntenia la $25 pe
zi. Hotelul era insalubru, electricitatea se intreruprea intermitent, era rece
in camera, telefonul nu functiona. Dar unde sa dai telefon, se intreba el? Apa
calda nu prea era. Privelistea de la fereastra era ingrozitoare: copacii erau
lipsiti de frunze si oamenii ingarboviti de frig si saracie. Atmosfera era
deprimanta. La asta se adauga depresia inspirata lui de arhitectura de tip
sovietic care se observa la Bucuresti atunci si care se observa si astazi.
Kaplan a iesit pe bulevard sa caute de mancare, fara
sa afle nimic. Cumva ajunge la Caru' cu Bere, pe care il descrie ca fiind
intr-o stare jalnica. Peste tot vedea cozi imense de oameni in fata magazinelor
asteptindu-si rindul sa cumpere o bucata de paine si o sticla de lapte. A
vizitat ambasada americana care la vremea aceea era pe Strada Arghezi, in
spatele Hotelului Intercontinental. Acolo a aflat detalii despre situatia
politica din Romania de la vremea accea. Ceausescu darima satele in numele asa numitei
politici de sistematizare. La fel si bisericile din Bucuresti. Securitatea era
peste tot. Kaplan scrie ca mai la fiecare colt de strada vedea oameni care
aratau la fel - negriciosi la fata, tunsi scurt, imbracati in costum si cu o
umbrela in mina. Cei de la ambasada iau dat de inteles ca acesti oameni erau
securistii regimului tiranic a lui Ceausescu. Indignat, Kaplan intreaba de ce
occidentalii nu publica nimic despre situatia politica din Romania. Raspunsul a
fost usor de anticipat - de teama de a nu li se interzice vize de intrare in
Romania.
Intors la hotel, Kaplan porneste televizorul in alb si
negru. Dar l-a pronit prea devreme pentru ca pe vremea aceea programele de
televiziune incepeau doar seara. L-a vazut pe Ceausescu tinind cuvintari,
buletinul meteo, iar apoi muzica si dansuri populare. Norocos, la citeva zile
dupa sosirea in Bucuresti, Kaplan vede o demonstratie pe Bulevardul Magheru la
care participau 50.000 de oameni, toti scandind si purtind lozinci de tipul
"Traiasca C-E-A-U-S-E-S-C-U!" Multi dintre participanti purtau haine
taranesti, Kaplan intelegind ca acestia erau tarani adusi de Ceausescu din
provincie.
Romania
2013
Kaplan nu s-a mai intors in Romania decit in 2013.
Incercarile lui de a reveni in Romania inainte de decembrie 1989 au esuat,
guvernul comunist interzicind-i vize de intrare. In 2013 sta mai mult in Romania si viziteaza si
Republica Moldova. In Romania trece prin Bucuresti, Constanta, Scornicesti
(unde viziteaza Casa memoriala a lui Ceausescu tinuta de rudeniile lui),
Onesti, Iasi (unde viziteaza cimitirul evreiesc si sinagoga evreiasca), Cluj,
Targu Mures, Oradea, Brasov, Sibiu, Sighetul Marmatiei si alte locuri.
Obiectivul lui este sa descrie diversitatea etnica, lingvistica si culturala a
Romaniei asa cum ea se manifesta in aceste orase. Peste tot se intilneste cu
intelectuali si lideri politici, atit in Capitala cit si in provincie. Pune
intrebari, poarta discutii, vrea sa simta pulsul Romaniei privind NATO, Uniunea
Europeana, Rusia lui Putin, presiunea demografica musulmana, mutatiile
geopolotice din zona Europei si Asiei.
Se intilneste cu Basescu, pe care Kaplan il numeste
obsedat de Zona Pontica, adica tarile limitrofe Marii Negre care, credea dl
Basescu, vor determina viitorul strategic si de securitate al Europei. Kaplan
poarta discutii si cu dl Ponta, dl Patapievici, Tismaneanu, Iliescu, dl Geoana,
profesori universitari, intelectuali, scriitori, atit din Bucuresti cit si din
marile orase ale Romaniei pe care le-a vizitat. Impresiile lui sunt ca, cel
putin din perspectiva clasei politice si intelectuale a Romaniei, Romania e
ancorata in Europa, vrea distantarea de Rusia lui Putin, si ca Romania e o tara
libera, toleranta care, cel putin in ultimul sfert de secol, nu a cazut in
extreme politice si unde pericolul populismului e relativ scazut. Kaplan e
impresionat de tineretul Romaniei, pe care ii pune la acelasi nivel de
sofisticatie, inteligenta si educatie cu tinerii Occidentali. Si da, de data
asta gaseste belsug de paine in Romania si se intoarca la Caru' cu Bere pentru
o masa copioasa. Numeste Caru' cu Bere unul din cele mai elegante restaurante
in care a fost, un restaurant de tip "world class".
Kaplan, insa, isi face timp sa inteleaga si sufletul
romanesc. Poarta discutii cu preoti si calugari in varsta care au supravietuit
comunismul, iar discutiile cu dl Neagu Djuvara sunt cu totul interesante.
Kaplan nu uita nici de Cioran, Eliade si Eminescu, pe cei dinainte acuzindu-i
de antisemitism. Miscarea Legionara a anilor 20 e si ea unul din punctele de
interes pentru Kaplan. Comentarii interesante sunt facute la adresa lui
Antonescu, prins intre un Hitler grandoman si un Stalin avid dupa teritorii. Antonescu
a cautat sa faca ce a fost bine pentru Romania in conjuncturile politice de
atunci, scrie Kaplan. Dar nu uita sa mentioneze nici politica lui privind
evreii. Pe hortisti ii critica aspru pentru trimiterea evreilor la Auschwitz.
Cu acest scop Kaplan merge la Sighetu Marmatiei sa viziteze sinagoga evreiasca
si mica comunitate de evrei care inca locuieste acolo. Dar nu uita sa
aminteasca ca in Sighet a fost una din cele mai necrutatoare puscarii comuniste
pentru romanii care s-au opus comunismului, un penetenciar pe care-l viziteaza.
Asa trece, incetul cu incetul, rasfoirea celor 230 de
pagini ale cartii lui Kaplan. Kaplan scrie cu respect despre istoria romanilor
si le puncteaza meritele. Selecteaza domnitori romani ale caror domnii au avut
impact international. Pe Brancoveanu il da ca exemplu al tenacitatii cu care
romanii s-au luptat sa-si pastreze romanitatea si credinta ortodoxa. Curajul
lui Brancoveanu il face pe Kaplan sa exclame ca mizeria istoriei la romani vine
si trece dar ortodoxia lor va dainui vesnic. (Pagina 87) Observa deasemenea ca,
spre deosebire de vecinii nostri de la sudul Dunarii, in Tarile Romanesti
romanii nu s-au convertit la islam. Importanta domniei lui Stefan cel Mare
pentru Europa ca obstacol expansiunii musulmane in Europa e si ea discutata.
Viata si campaniile militare ale lui Mihai Viteazu sunt descrise din aceasi
perspectiva. Iar despre Iancu de Hunedoara, care in 1456 i-a batut pe turci la
Belgrad, afirma ca a incetinit navala musulmana inspre inima Europei pentru
aproape un secol, dand astfel ragaz europenilor sa-si fortifice frontierele din
est. Kaplan aminteste ca, in timp ce Ungaria a devenit pasalic turcesc, nici
Transilvania, nici Muntenia si nici Moldova nu au avut aceasta soarta.
Concluziile
lui Kaplan
Concluziile lui Kaplan privind Romania merita
cunoscute. Sunt interesante pentru ca vin din partea unui strain, dar sunt si
pline de acuratete.Pentru el, Romania e unica din mai multe puncte de vedere. In 100 de ani,
intre 1914 si 2014, Romania a trecut prin doua razboaie mondiale, a crescut in
teritoriu si a pierdut teritoriu, a trecut la democratie, fascism, comunism si
totalitarism, iar apoi, dupa 1989 incoace, iarasi la democratie. Romania nu a
avut ragaz. Nu a beneficiat de luxul de care s-au bucurat natiile occidentale
de a-si dezvolva o gandire si doctrina proprie a democratiei. Intr-un sens,
Kaplan pledeaza cu romanii sa aibe nitica rabdare. Romanii nu pot cladi, din
punct de vedere al democratiei si a statului de drept, intr-un sfert de secol,
cit britanicii au cladit din 1214 incoace cind au adoptat Magna Carta, ori
americanii din 1776 cind au devenit independenti si, spre deosebire de Romania,
nu au fost calcati de nimeni in picioare.
Romanii au motive sa fie mandri de tara lor. Si mai
ales generatia tinara care pare a fi atit de ambivalenta, ori chiar
instrainata, de tara in care s-au nascut. Romanii au facut o contributie enorma
la civilizatia Europei. Daca ei nu au dat Europei un Beethoven ori un Goethe,
au dat sute de mii de suflete romanesti care au murit pentru apararea si
pastrarea civilizatiei crestine si europene. Doar in cele doua razboaie
mondiale romanii au jertfit sute de mii de vieti pentru salvarea civilizatiei
europene de imperialismul austro-german, comunism si nazism. Doar la Marasesti
au murit 27.000 de romani tineri. Dupa 23 august 1944 Romania a mobilizat
impotriva Germaniei naziste 538.000 de soldati, a patra armata din lume ca
marime, dupa Uniunea Sovietica, Marea Britanie si SUA. Tot la un soldat italian
care a murit in razboiul impotriva Germaniei naziste au murit 25 de romani.
Contributia francezilor la infrangerea Germaniei Naziste a fost minima iar a
scandinavilor inexistenta. La fel a Belgiei, Olandei, Danemarcii,
Luxemburgului, Elvetiei, Spaniei si Portugaliei. In timp ce sute de mii de
romani au murit in al doilea razboi mondial pentru democratie si civilizatia
europeana nici un scandinav nu si-a dat viata pentru ele.
Trist, insa, dupa atita jertfa si pierdere, noi
romanii am cazut din nou in bratele lui Stalin, am pierdut 20% din teritoriul
tarii, iar comunismul impus de sovietici a cauzat moartea a inca peste 800.000
de romani nevinovati in lagarele de concentrare si inchisorile comuniste din
Romania si Siberia. Putem zice, deci, ca intre 1914 si 1989, adica pe parcursul
a 75 de ani, peste un milion de romani au murit pentru libertate, democratie,
valori crestine si pastrarea civilizatiei europene crestine. Acesta e un
subiect despre care jurnalistii occidentali nu scriu. Dar noi nu trebuie sa
uitam. Romanii, in special tinerii, au cu se mandri.
Cartea lui Kaplan merita citita. Nu e perfecta. Din
perspectiva noastra ca romani, are si deficiente. Uneori citesti pagini intregi
si cauti sa intelegi a cui istorie Kaplan o scrie, a romanilor ori a
germanilor, evreilor, sarbilor ori ungurilor din Romania. Cu toate acestea,
spunem un bun venit cartii lui Kaplan. Cartea lui e una din acele carti rare
care se scriu despre Romania in engleza si la intervaluri relativ mari de timp.
Dar astfel de carti sunt bune, chiar daca rare, pentru ca amintesc lumii ca inca
existam, iar noua romanilor, ca trebuie sa ne pretuim libertatea! Iar daca
Dumnezeu le-a spus everilor sa nu se intoarca in Egipt, noi spunem romanilor sa
nu se intoarca la comunism.
ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro
