DIN LUMEA
LUI GRIGORE ALEXANDRESCU
~*~
Visarea vulpei
Arhitect din naștere,
Și hipnotizor celebru
Vulpea dormita alene
Sub umbririle de cedru!
Moleșit-avea privirea,
Insă-n cap visarea-i pune,
Un castel în crângul verde,
Cum nu s-a văzut pe lume!
Turnulețe, roof de-alpaca,
Marmore, ieșiri secrete,
Multe cameri pentru păsări,
Cu intrări pe sub perete!
Si cum de la vis la fapte,
Drumu-ți ia multe pingele,
Gândea hoața că nu-i glumă,
Lumea asta s-o înșele!
Dar pe-al sorții drum simbolic,
Iar trecu carul cu pește,
Vulpea ca odinioară,
Moartă-n drum se alungește!
Omul nostru o ridică,
Și de stancă o lovește,
Ca să fie mult mai sigur,
Și de blană și de pește!
Vulpea si Corbul
(Versiune moderna)
Corbul se știa
Ceva având in cioc,
Iar vulpea-l tot trișa,
Doar, doar o fi noroc!
Azi cu talente, târgul
Nu se mai poate face,
Căci s-a trezit nătângul,
Deci, lauda nu-i place!
“Aha, își zise hoața,
Să-i strig că-i drac si zgură,
Iar corbul meu să scoată,
Doar un cuvânt din gură!”
Și-atunci: “Ehei, tu, corb banal,
Ți-am luat boțul din plisc,
Ia vin-o jos la tribunal,
Azi orice vorbă-i risc!
Iar blănița-mi de mi-atingi,
Mă-mbogățești pe viată,
Căci mă-nfășor în mii de chingi,
Și zic că-s ruptă toată!
Dar corbul nici mișca, să-l tai,
Ci stând pe creanga cea de fag,
Își croncănea pe a lui grai,
Vr-un cântec vechi și drag!
Tableta populara!
“Uite, lumea-i la războaie
Ori la falnice construcții,
Pe când in cojoc de oaie,
Lupii aleargă după funcții!
Și se ceartă cu furie,
Pentru a deține-n public,
Cea mai’naltă farfurie,
Necesară pentru picnic!
Întind sfori, cântare șchioape,
Unde au să targuiască
Cei cu pleoapele mioape,
Dornici să se-mbogățească!
Dar nici “lupii”nici “miopii”,
Nu aleargă prea departe,
Căci spre ei și-ndreapta ochii,
Un popor și-un vers din Carte!
~*~
IOAN MICLAU “GEPIANUL”
2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu