sâmbătă, 30 septembrie 2017

Petre Pandrea (1904-1968) si Iulian Vlad (1931-2017)





Petre Pandrea (1904-1968) si Iulian Vlad (1931-2017),
olteni cu o educatie militara si o cariera exceptinala, primul post mortem membru al Academiei Romane, al doilea general-colonel, ultimul sef al Securitatii statului, au fost victime ale tranzitiei de la capitalism la socialism si invers, de la Romania Mare la RPR, RSR, Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, Pactul de la Varsovia, apoi, integrarea in Uniunea Europeana si Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
Personalitati puternice, reprezentati de frunte a generatiilor lor, au suportat toate persecutiile, puscaria, cu stoicism, cu seninatatea manadarinilor dupa Pandrea, inerente tranzitiei din sfera de interese a Occidentului in cea a Orientului si invers, cum a formulat cronicarul Miron Costin „Nu sunt vremile sub cârma omului, ci bietul om sub cârma vremii“. In legatura cu evenimentele din decembrie 1989, gen. Vlad a confirmat acuma cateva luni ca: ”Teroriștii de la revoluție nu au existat, ci doar un plan de rupere a țării. A existat un plan dibolic care nu a pornit dintr-o minte idioată.”
Iulian Vlad, a murit astazi, la varsta de 86 de ani.
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
Generalul Iulian Vlad, erou sau trădător?
Evenimentele din decembrie 1989 de la Timişoara şi Bucureşti fac parte din înţelegerea dintre ruşi şi americani în legătură cu terminarea paşnică a Războiului Rece dintre creştinii occidentali şi ortodocşi, la renunţarea Moscovei la Cortina de Fier, la Lagărul est- european, la credo marxist leninist, care urmărea mântuirea celor ce muncesc prin depăşirea luptei de clasă şi raiul pe pământ!
Cei care au planificat, organizat şi s-au implicat în Revoluţie plecau de la premisa că Armata şi Securitatea nu se agreau şi având arme vor trage în legitimă apărare, provocaţi de revoluţionarii în civil, dar bine pregătiţi și înarmaţi, apoi în confuzia quasi normală, inerentă, dar mai ales indusă cu premeditare de agenţi anonimi se vor înregistra cam 1.500 morţi pe judet, în total pe ţară 60.000. Genocid!
Nicolae şi Elena Ceauşescu nu înţelegeau sau nu acceptau aceste realităţi, aşa că au fost lichidaţi după un proces sumar, de tip stalinist. Ministrul Apărării Vasile Milea s-a sinucis la începutul operaţiunii, iar ministrul, şeful Departamentului Securităţii Statului, general- colonelul Iulian Vlad, a ordonat imediat depunerea armelor şi muniţiei la rastel.
Poziţiile erau clare, Frontul Salvării Naţionale, a celor buni, care n-au întinat idealurile comuniste, iar de partea cealalaltă securiştii- terorişti, cei care trag din toate poziţiile, şi sunt până astăzi de negăsit. Lupta dintre progresiştii internaţionalişti Ion Iliescu, Petre Roman, Silviu Brucan şi cei naționalişti moldo-valahi s-a încheiat cu victoria clară a moscoviţilor.
Războiul civil dintre Armată şi Securitate însă n-a avut loc. Ordinul gen. Vlad a încurcat avântul revoluţionar, dar s-a inventat subit sintagma securist = terorist la Televiziune şi populaţia a fost mobilizată să participe la vânătoare şi vigilenţă împotriva celor care în mod paradoxal s-au dezarmat de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni.
Logica evenimentelor este implacabilă şi verificată în trecut. După dezastrul din Rusia, un grup de generali s-a hotărât să-i lichideze pe Adolf Hitler şi pe Heinrich Himmler, care erau aşteptaţi să facă o vizită pe front. Hitler vine însă singur, aşa că se amână acţiunea, pentru că generalii se temeau că Himmler declanşează un război civil între SS şi Armată. Astăzi ştim că Himmler voia să ia locul lui Hitler după ce acesta s-a sinucis, tot aşa cum ştim că gen. Vlad n-a intenţionat nici o clipă să-l înlocuiască pe Ceauşescu.
1989 era mai mult în joc decât schimbarea Domnului la Bucureşti, era euforia celor care doreau refacerea unităţii ortodocşilor cu occidentalii. Depăşirea Marii Schisme din 1054. Ea însă n-a avut loc şi totul a rămas ca în trecut, aşa că tot elanul se dovedeşte a fi fost ceva penibil, de care se jenează acum cam toată lumea, atât în est cât şi în vest.
În ce măsură conştientiza gen. Vlad pe 17 decembrie 1989 că totul este numai o farsă, în afara luptei pentru putere a curentului moscovit din rândul moldo-valahilor şi al celor 1.000 de morţi, este greu de ştiut. Sigur este faptul că el nu s-a comportat cum dorea kominternistul Brucan şi a fost degadat şi condamnat la 25 de ani de închisoare.
Gen. Vlad n-a acceptat lanţurile grele ale duhovniciei şi soborniciei moscovite, nici obedienţa faţă de a treia Romă, ceea ce l-a costat în final 4 ani de puşcărie. Pentru că l-a trădat pe Brucan. Pe de altă parte, a împiedicat un război civil. Pentru asta e un erou al neamului.
Bucuresti 2017









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu