POVESTEA UNUI SCHECI...
Un recent
material publicat pe Youtube mi-a trezit un număr de amintiri... Vreau să
mărturisesc că am fost de mic atras de activități literar-artistice... La adresa
la care am locuit de la 5 la 14 ani, pe Aleea Palatului, în fosta gradină a
Palatului Regal, transformată de comuniști în parc public, după o zi-lumină de
fotbal, existau un fel de şezători
improvizate la care participau copii de diverse vârste, inclusiv din cartiere
învecinate, şi care includeau recitări de poezii vesele, parodii ale lui Florin
Iordăchescu, de dinainte de război (după
Bolintineanu, Coşbuc etc.), versiuni golăneşti ale unor poezii clasice
(e.g. „La ţaţa vine un şcolar...” ), cântece golăneşti („Trei Cowboi înţoliţi
la fix”, „Don Alfons de Brabanel”, „Bembix Moris este-o bandă din Chicago...”,
„Sunt golan pe patul morţii” etc), ca şi
mici scenete comice (ca aceea cu colonelul de pompieri căruia i-a luat foc
casa), sau patriotice (ca „Traian şi Decebal” , bazată, fără să o ştim atunci,
pe poezia interbelică a lui Ioan Neniţescu, intitulată „Moartea lui Decebal”).
Toate aceste manfestări interpretative reprezentau o expresie de folclor liber
citadin a acelor vremuri...
În liceu la
Sf. Sava am fost un membru activ și la Cenaclul Literar și la Cercul de
Teatru... Punctul de cotitură în viață l-a reprezentat absolvirea liceului și
alegerea facultății... Deși Teatrul era pe lista mea scurtă, cum am mai spus-o,
frica de serviciul militar a fost mai puternică decât dragostea pentru
Teatru... Iar Filologia (Franceză) la care mă pregătisem 2 ani am dat-o pe pe
Secția de Comerțul Exterior a ASE,
promovată entuziast la liceu de un funcționar din Serviciul Personal al
Ministerului Comerțului Exterior...
Și totuși
virusul literar-artistic a persistat... În facultate am făcut parte din echipa
de teatru a ASE... Am câștigat un premiu la un concurs la Casa Studenților
Grigore Preoteasa cu Noaptea de Mai de Topârceanu, pentru care am primit un
voucher de 150 de lei pentru Magazinul Victoria, din care mi-am luat o
valiză... (Nu mai știu dacă am luat-o și în... Australia...)
În Melbourne
m-am aflat mereu printre animatorii unor acțiuni cultural artistice. După
inițierea, alături de un grup de (...pe atunci) tineri intelectuali, a unui program românesc radio care funcționează
și astăzi, am inițiat două programe artistice cu actori și instrumentiști
profesioniști, cât și de amatori talentați și mai ales, entuziaști: Centenarul morții lui Mihai Eminescu și un
spectacol de Varietăți de Primăvară...
La
sărbătorirea zilei de Sf. Ion din ianuarie 1989 cu un alt Ion (pozitiv, desigur)
am inițiat un mic program artistic la care am compus și prezentat un scheci
umoristic pe marginea unui vis. Masa și programul artistic au avut loc în Sala
de Conferințe a Catedralei Saint James, cea mai veche catedrală din Melbourne.
Pentru program am scris o parodie după un discurs al lui Nea Nicu la o Adunare
de Județ, interpretat de un membru al comunității, de meserie șofer, care-l
imita foarte bine pe Prea-Ciuruitul... Din păcate nu am avut nici-o înregistrare
audio sau video a celor două momente.. Programul românesc al Stației SBS a
prezentat momentul Ceaușescu, dar am distrus din neglijență caseta cu
înregistrarea...
În anii
următori am contemplat ideea de a prezenta scheciul umoristic la vreo două baluri comunitare, dar m-am
autocenzurat, realizând că nu ar fi nici-un cadru adecvat, nici-o audiență
potrivită.....
Am scris pe
Facebook, la reviste de poezie și la
presa românească centrală, atât poezii originale și traduceri, cât și balade
umoristice, epigrame și limerikuri...
Ideea
prezentării scheciului umoristic am reluat-o, la cca 29 de ani, cu ocazia recentului Revelion, organizat de un
cuplu de absolvenți talentați ai
Institutului de Teatru și Cinematografie din București: Anamaria Beligan și
Valeriu Câmpan. Prima seară, m-am gândit că va fi prea zgomotoasă și
...alcoloasă pentru un moment artistic. Dar a doua zi , la petrecerea cu
"leftovers", cu o audiență mai mică și mai..., liniștită după oboseala
serii precedente, m-am ridicat de la masă și am început să-mi desfășor
numărul... În aer liber, fără izolarea fonică a unui studio sau liniștea unei
camere dinăuntrul casei...
Deși cu un
preaviz foarte scurt , Valeriu Câmpan, un cunoscut Maestru al fotografiei și
filmării video, a avut amabilitatea să filmeze numărul... Un alt specialist IT
a avut frumoasa inițiativă de a-l pune pe Youtube... Surpriză mare!
Mulțam
frumos amândoura!
Rezultatul
acestor eforturi îl puteți vedea la
https://youtu.be/kSsD20jnz2c
Vizionare
plăcută și dacă vă va place m-aș bucura să văd că mai apăsați pe un ...LIKE
Ioan Gionea( Gioni/John/Jean)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu