duminică, 28 ianuarie 2018

Maria Diana Popescu - Scutece şi lapte praf...






Scutece şi lapte praf de la Iohannis şi de la S.R.I.
Maria Diana Popescu
Duminică, 28 Ianuarie 2018 15:48

Cînd credeam că vom rămîne îngropaţi pînă la brîu în manipulare şi sărăcie, cînd credeam că nu vom mai scăpa de furia şi lehamitea cauzate de mega-corupţie, de răfuielile demagogilor şi de toată banda rulantă a noxelor puterii, hop, minune! S-a fisurat tavanul puterii şi au curs în Guvern alţi guzgani care ne vor ronţăi de vii. Ţară mică şi circ grandios! Cam aşa trăim în România lozincilor lui Iohannis, Dragnea şi Tăriceanu! Cu frica şi sărăcia la uşă, că nu se mai potrivesc puţinii bani ai românilor cu preţurile mereu umflate de netrebnicii din guvernele-omidă. S-au creat, în schimb, fotolii în plus în Guvern şi în Parlament, a crescut numărul ministerelor, al miniştrilor, vice-premierilor, secretarilor de stat, secretarelor et caetera. Noul guvern, care a primit în dar cîteva scutece şi lapte praf de la Iohannis şi de la S.R.I, va umbla şi el cu cioara vopsită în chip de papagal, şi se va ocupa cu vînturatul banilor publici din buzunarul drept în buzunarul stîng şi, după oportunităţi, în buzunar „la purtător". Corupţia şi ticăloşia vor continua să funcţioneze sub acelaşi brand al puterii. Fireşte, supervizate prin vigilenţa serviciilor secrete. Ăştia nu-s diplomaţi de carieră în slujba poporului, ci nişte ciocoi lacomi! Parcă n-am şti că singura cale de îmbogăţire rapidă în România e să intri în politică! Reţeta e eficientă, mai ales că românii - sclavi docili - sînt cei mai disciplinaţi contribuabili.

Tragedia românilor e că nu au curaj să se descotorosească de tîlharii care au jefuit şi continuă să jefuiască România. Nu mai au curajul să se revolte împotriva traiului scump şi amar, împotriva impostorilor care ţin cu dinţii de Putere de aproape trei decenii. Premierul Tudose a primit un şut în fund pentru că a dorit ca adevărul istoric să fie pus în slujba celor pe care îi reprezintă, trimiţîndu-i la plimbare pe urmaşii lacomi ai fostului rege trădător şi pentru că şi-a exprimat opţiunea de patriot împotriva liderilor maghiari, care incită la ură şi dezbinare şi au fantezii erotice cu Transilvania noastră. Iohannis, ca de obicei, lasă Guvernului cîteva scutece de folos sau nu, şi se duce la Bruxelles, la ordin, bunînţeles, să vorbească pe limba lui păsărească cu Juncker, clovnul periculos al Turnului Babel, despre legile Justiţiei din România. Juncker e prieten cu Soroş, doar au fost pozaţi împreună, şi uite-aşa, se fac ghiveci legile noastre. Se vede de la o poştă că Iohannis a bătut palma cu Dragnea, Guvernul Dăncilă fiind o monedă de schimb improvizată, nu doar pentru moment, ci şi pentru perspectiva prezidenţialelor următoare. „Pesede-alde" nu mai cere suspendarea lui Iohannis, în schimbul numirii Vioricăi şi, uite-aşa, neamţul pîrît şi-a asigurat liniştea şi şansa pentru al doilea mandat. De-acum, excursiile se vor ţine lanţ, bineînţeles, alături de consoartă, înclusiv mult tînjita sa vizită în Tibet, cum amintea cineva deunăzi. O fi vrînd să verifice autenticitatea celor scrise de Heinrich Harrer, trimisul Führerului anilor '40, în celebra sa carte „Șapte ani în Tibet" sau bate şaua celor doi ani rămaşi din actualul mandat plus alţi cinci de prelungire? Om trăi şi om vedea! De fapt, nu m-ar mira ca la candidatura pentru al doilea mandat, alianţa de guvernare să-l susţină pe domnul Iohannis! Ţinînd cont că în 2014 a fost extras din boxa acuzaţilor, ca să poată fi manevrat cu cheiţa de statul paralel! Aşadar, supunerea şi frica păzesc bostănăria preşedintelui, altfel ajunge la mititica pentru fals, uz de fals, condamnat definitiv şi irevocabil de justiţie să înapoieze un bun pe care şi l-a însuşit ilegal, şi pentru altele mult mai grave. Iohannis nu mai are decît sprijinul cîtorva plătiţi de Soroş, haştagii din stradă, şi slugoii lui Cioloş.

Românii s-au obişnuit să îndure fără să se revolte şi să execute ordinele, iar cei care protestează de un an de zile cu „haştahrezist" între urechi sînt fie căţeluşii hrăniţi de mîini străine şi haine, care n-au habar nici de legile justiţiei, nici pentru ce se află în stradă, fie angajaţi şantajaţi de patronii multinaţionalelor cu interese de gaşcă! Dacă ar fi de-ai poporului ar striga lozinci clare: „Pensii şi salarii ca în U.E.", „Nivel de trai demn şi decent", „Jos Codruţa", „Jos Iohannis", „Jos Lazăr", „Jos Isărescu", „Jos Dragnea", „Jos Tăriceanu", „Afară cu milogii fostului rege Mihai care au ocupat Palatul Elisabeta", „Stop trupelor şi armamentului american pe teritoriul României". Dar tămbălăul nu-i altceva decît un EuroMaidan, ediţie revizuită, cosmetizată şi adaptată unor interese străine de Neamul Românesc.

Dar să vedeţi altă minune! Cînd în tricou de atacant, cînd în cel de înaintaş, Codrin Ştefănescu propune, nici mai mult nici mai puţin, înfiinţarea unui Muzeu al Trădării Naţionale. Dacă se va ţine de cuvînt, Iohannis va semna mintenaş proiectul! Iată în ce hal de disperare se află şi acest politician, dacă a ajuns să susţină că „El Fugitivo" Mazăre este nevinovat! „Nevinovăţia" lui însemnînd, pe lîngă alte fapte penale, vînzarea, împreună cu gaşca, chiar şi a unor bucăţi de plajă! Cred că locul potrivit pentru un astfel de muzeu ar fi subsolul D.N.A., care să deschidă filiale la S.R.I., Sibiu, Teleorman, în sufrageria lui Oprea, a lui Coldea. Sau, de ce nu, în cazarma de la Târgovişte. Va fi o încîntare pentru generaţiile viitoare să poată vedea statuile de ceară ale marilor trădători, care au vîndut ţara din interior şi din afară, ale penalilor cu averi uriaşe, obţinute necinstit, ale criminalilor, sforarilor, manipulatorilor, avocaţi ai diavolului din sînul puterii obscure şi ilegitime, care au făcut România praf de-a lungul istoriei. Pentru că România a fost blocată de oligarhi, sistemul politic este unul putred care nu generează soluţi. Românii sărăcesc, munca nu este respectată şi nici plătită cinsit, plătitorul de taxe este adevărata victimă a sistemului, iar statul de drept a devenit un adversar al cetăţeanului contribuabil. Şi trebuie să-l avem printre exemplarele din „muzeul trădării naţioanle" şi pe cetăţeanul Mihai, fost rege neconstituţional al României. Aţi auzit şi aţi văzut că justiţia nu a fost şi nu este deloc independentă, că ofiţerii ai S.R.I. au făcut echipe mixte cu procurorii, în baza unor hotărîri a C.S.A.T. - instituţie pe care o conduce chiar Iohannis, vasal docil Bruxelles-ului, Washingtonului, Ierusalimului şi, Dumnezeu mai ştie cui, ajuns la Cotroceni prin efracţie feisbucistă. Iohannis, această mare ţeapă pentru România, această copie băsistă cu aere nemţeşti, înţolit de Onkle Sam, cu firmane junker-merkeliene şi chipă de împrumut, care pune pe spinarea poporului povara unor contracte extrem de costisitoare, înarmînd România cu armament american potrivit intereselor războinice şi economice ale S.U.A. Acest vasal docil, cu discursurile sale sacadate şi stereotipe susţine Europa cu multe viteze, sub hegemonia germană, susţine ca fiind necesar valul imigraţionist şi destabilizator, afirmînd că resuscitarea identităţii naţionale e un demers învechit şi inutil.

Tot el a ţinut sub tăcere aceste protocoale „neortodoxe", pe care, normal ar fi trebuit să le denunţe. Şi tot el, preşedintele feisbucului vorbeşte de integritate! El, care la preluarea mandatului se afla în plin proces, acuzat de incompatibilitate. Iohannis va avea în muzeu o statuie de ceară uriaşă, pe măsura dispreţului său faţă de popor, a încălcării cu lejeritate a Constituţiei României şi a directivelor europene, care îl obligau să nu vorbească pînă la sentinţa definitivă despre „penalii" din funcţii publice ca şi cum ar fi deja vinovaţi. Tocmai el vorbeşte despre „penali", cînd, în timpul mandatului de primar al Sibiului, avea calitatea de pîrît într-un dosar penal, pe care acum se face că l-a uitat? Tocmai el vorbeşte, cînd o instanţă de judecată a decis definitiv şi irevocabil că una din proprietăţile sale a fost luată în posesie prin fals şi uz de fals, pe baza unor fapte penale închise în sertarul D.N.A., cu cheiţa cu care Iohannis este învîrtit şi dresat să afirme că D.N.A. şi Koveşi sînt eroii care au salvat ţara de corupţi. De corupţii incomozi manevrelor lor, nu de ceilalţi corupţi care omoară sau bagă la răcoare pe cine poftesc. Iohannis se teme de ziua în care va pierde controlul asupra Justiţiei, de ziua în care „statul paralel" nu va mai avea nevoie de el! Şi teama este vizibilă pe chipul său!

http://www.art-emis.ro/editoriale/4625.html     












Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu