Pastila cu otravă
Dr. Nicolae
Balaşa
Art-emis
12 Mai 2026
Despre a fi copil și
politica în izmene
„Copiii nu știu ce e
minciuna, din acest motiv politicienii se adresează oamenilor ca unor copii” - O maximă? Sau, mai degrabă, o speculație
lingvistică! Personal, tind spre varianta a doua, cu mențiunea că văd și
altceva! Dincolo de abuz și șiretenie, politicianului, cu mici excepții, îi
este specific limbajul de lemn, cu o fi și o păți, cu asumarea cu draci uscați
și întinși pe sârmă, la soare... Dumnezeu mai știe cu ce! El, politicianul,
politruc de dugheană, nu poate să se adreseze oamenilor ca unor copii. Ar fi
absurd! Mai ales când se dă drept omul politic de nădejde!... Apoi, nu poate pentru
că, la general, oamenii, fie sunt proști, fie se lasă prostiți. Lipsa
perspectivelor, lipsa culturii, a educației , un fel de a arde gazul degeaba.
Ăstora li se adresează politrucii! Copilul are inocența, dar și
știința/cunoașterea înnăscută de a se proteja instictiv de bădărani, de șacalii
politici, agarici nespălați. Copilul se ferește, nu acceptă, întoarce capul
etc.
Karl Popper, în „Teoria
Cunoașterii”, spune: „cunoașterea modernă denaturează sau acoperă
adevărata cunoaștere”. Pe românește, îl prostește, da, dar rău de tot, dăcă
nu crapă ochii la vremea potrivită.
Omul matur, fără orizont, căzut
în patimile emoționale, de context, se alătură lor, agaricilor din politica de
mahala. E mai ușor. Politicienii adevărați nu defilează, stau în spate, uneori
orchestrează, însă sunt cu ochii în lume și, de cele mai multe ori, pun frână
papagalilor propagandiști, cu siguranță analfabeți funcționali, ce se cred
puterea, ce ar face și ar drege.
Desigur, proștii strânși în turne, acceptă minciuna, acceptă o realitate
falsificată, pentru că și ei își adăugă ceva la acest fals și acolo înțepenesc.
E, asta e! Unii se cred un fel de Caligula, ce ar fi vrut să răsară soarele la
apus, la porunca lor, mai ales când își pun masca aia încrâncenată și postează
în ascultătorul slujbei de înmormântare a poporului. Te apucă plânsul! Dacă
ești prin preajmă și mai ești și întreg la cap, e mai bine să te tot duci
într-o văgăună și să asculți susurul unui izvor. Îți primenești sufletul.
Apoi, cu modernitatea asta, care
dă în clocot (evident, din prostie și neștință), "odată cu internetul și
rețelele sociale, prostul satului a devenit comunicator universal." -
Umberto Eco. Romanul a tradus acest tip de comportament în expresia: „vorbește
și Nea Ion, că e și el om”!. Și, evident, prostul nu e prost destul, dacă
nu face și un rahat în drum!
P.S. - Pentru a te adresa unui copil, trebuie să ai știința de a fi copil.
Restul sunt palavre de margine de șanț.
\
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu