sâmbătă, 26 iulie 2025

Ben Todica - Salvarea Civilizației începe cu cea a Neamului

 



Salvarea Civilizației începe cu cea a Neamului

O cultură care se respectă pe sine poate supraviețui doar dacă alege viața.


Reverendul John Izvernariu mă atenționa într-o discuție că folosesc în amintirile copilăriei, în dialog cu domnia sa, numele satanei, cum ar fi, de exemplu: „Unde naiba ai fost?”, „Ce dracu’ faci?”, „Mâncate-ar michiduță de neascultător, împelițaților, ghiavolilor” sau „Ești plină fă de draci!”, așa cum scria marele nostru povestitor Ion Creangă - un mare inițiat în știința sacră, cum îl numea scriitorul Adrian Botez într-una din cărțile sale. I-am răspuns că acesta era limbajul copiilor străzilor noastre, de printre blocurile comuniste, printre care și pe unde alergam și ne jucam în timpul liber. Asta vrea să spună Reverendul: că Diavolul ne lucra intens pe noi, tinerele vlăstare comuniste, care, prin chiuituri de bucurie și puterea cuvintelor, ne îngropam singuri în infern. Și, ca urmare a necunoașterii (din cauza ignoranței noastre), nu înțelegeam efectele negative prin care răul ne înlănțuia sufletele și conștiința. Privind mai cu atenție fenomenul, am descoperit că, de fapt, specia umană sau, mai bine zis, civilizația noastră este condiționată și programată de sistem să funcționeze așa.

Aprofundând Biblia și literatura religioasă, am realizat că acestea nu sunt decât un fel de regulamente de funcționare, un fel de instrucțiuni de folosire a omului pe pământ, iar acest manual a fost redactat de poporul evreu. Ei ne-au civilizat, de fapt, prin cele 10 porunci produse de Moise - după multă frământare și rugăciuni pe muntele Sinai. În timp ce robii scoși din Egipt spre pământul promis petreceau și chefuiau, Moise le-a strigat, prezentând tăblițele, întrebându-i dacă sunt de acord cu cele 10 porunci, aplicabile fără excepție tuturor claselor sociale. Toți au căzut de acord, scrie în noua sa carte jurnalista britanică Melania Philips, susținând recent într-o conferință la Ierusalim, sus și tare că Israelul e singura speranță de salvare a Vestului creștin. Că Vestul se sinucide cultural, în timp ce Israelul își conservă viața, valoarea și identitatea. Jurnalista lansează un semnal de alarmă atât pentru evrei, cât și pentru ne-evrei: „Occidentul moare. Dar Israelul alege viața.” În acest discurs, ea mai explorează:

1.              Prăbușirea morală a elitelor occidentale după 7 octombrie.

2.              De ce antisemitismul este în creștere în Occident.

3.              Cum a abandonat Occidentul rațiunea, adevărul și pe Dumnezeu.

4.              Rolul iudaismului în modelarea științei, libertății și democrației.

5.De ce identitatea națională a Israelului oferă Occidentului un plan pentru supraviețuire.

Acesta nu este doar un discurs. Este un avertisment civilizațional - și un plan cultural. Melania Philips își împarte lucrarea în trei capitole:
a) Starea Occidentului și provocările sale.
b) Momentul evreiesc: oportunități și responsabilități.
c) Rolul iudaismului în civilizația și supraviețuirea occidentală.

Apoi continuă: „Întâi menționez că Vestul, simțindu-se vinovat de Holocaust, a forțat Israelul să intre sau să producă un mai mare Holocaust, care să umbrească pe cel al lor.” Și explică: „Germania a fost vârful civilizației creștine atunci și se face vinovată de genocid față de evrei. Evreii vin acum, sau sunt forțați, ca să salveze Vestul, prin a lua în cârcă Holocaustul care îi demoralizează.” (Ar fi posibil ca și America să fie salvată de folosirea armei nucleare dacă Israelul va fi forțat să o folosească împotriva Iranului), iar atunci America se va bate cu pumnul în piept că nu sunt ei singurii iresponsabili care au folosit-o. Melania prezintă la conferința din Ierusalim trei motive care îi fac pe evrei salvatorii civilizației: 1. De ce iudaismul este esențial Vestului? Când Vestul vorbește despre civilizație, nu îi menționează pe evrei, ci pe greci. Ei cred că valorile lor le sunt tipărite în ADN. Adevărul este că valorile adevărate ale Vestului se trag din Biblia evreiască, cum ar fi: respect pentru viața omului, responsabilitate pentru faptele sale, compasiune și iubire pentru aproapele, justiție și respect pentru lege, libertate politică și egalitate în societate etc. Aceste principii, care ne sunt atât de dragi nouă celor din Vest, seculare sau religioase, nu vin de la greci și nici nu sunt scrise în ADN-ul nostru, ca specie, și nici de la Univers. Gândiți-vă la violența asiaticilor, a grecilor, a musulmanilor etc. — nu vine de la ei, ci toate aceste concepte provin din Biblia evreiască. Codul moral evreiesc e revoluționar! Un pionierat pentru umanitate! Codul moral, justiția, bunătatea și bunăvoința toate stau la baza societății vestice civilizate, a umanității și a civilizației moderne.

Dacă noi suntem obsedați de Grecia antică, trebuie să înțelegem că sistemul lor politic, al marilor orașe de atunci, era bazat pe virtuți, principii filozofice și avere. Pe calități și talente. Nu aveau conceptul de promovare a interesului individual. În contrast, principiul codului mozaic a creat comunități bazate pe îndatoriri și responsabilități direcționate moral, cu respect pentru fiecare ființă umană - omul considerat făcut, creat după chipul și asemănarea cu Dumnezeu. Dă la o parte imaginea lui Dumnezeu și automat dispare respectul pentru aproapele.

Generația politică de azi nu vrea să recunoască sursa respectului pentru om, pentru că îi consideră pe „cei ce cred” - IDIOȚI sau IMBECILI.

Oricum, respectul pentru aproape vine de la evrei.

Toate principiile necesare democrației de azi se trag din Biblia evreiască. Israelienii antici au inventat aceste reguli, dintre care două sunt cele mai importante: 1.Guvern limitat (Regele să fie constrâns să nu ia decizii absolute). 2. Conducătorul absolut a fost proclamat Dumnezeu. Și, Legea (pe care toți trebuie să o respectăm în societate), lege care trebuie aprobată de popor (a fost și în codul mozaic).

Când Moise s-a coborât de pe muntele Sinai cu tablelele, strigând mulțimii pe care o conducea spre Țara Promisă: „Aici sunt cele 10 porunci, aceasta e legea dăruită pentru toți! Sunteți de acord să o respectați?” Multimea a răspuns în cor: „Da! O vom respecta!” Și prin aceste legi toți avem drepturi egale. Suntem tratați ca egali. Această revoluție a unit toate triburile disperate din împrejurimi. În secolul XVIII, când englezii au proclamat constituția regală, au înființat democrația parlamentară engleză, bazată total pe Biblia evreiască. Au înființat parlamentul și au limitat puterea regelui, introducând votul public, iar aceste principii au fost apoi exportate în America, unde sunt și azi. Toate bazate și recunoscute din principiile Bibliei israeliene.

De unde ne vine știința?

Grecii antici explicau natura și legile ei ca pe niște principii abstracte. Știința Vestului s-a născut din ideea că Universul e rațional, lucru oferit nouă în Geneză, în Biblie, care ne spune că universul are un creator rațional, că fără interesul cuiva universul nu putea deveni rațional și atunci ar fi dispărut și motivul existenței. Și ca urmare și adevărul din legile naturii care o operează: observațiile, analizele, introducerile și recuperările - toate acestea acumulate la un loc au devenit știința. Deci știința aparține Vestului. Atunci, pe lângă ea aparține Vestului și progresul, industrializarea, educația, modernitatea (care a apărut imediat după era medievală), fără de care nu am fi civilizați. De-a lungul istoriei, țări și popoare au dispărut, însă evreii au supraviețuit, în ciuda faptului că au pierdut zeci de milioane de suflete prin exterminări, persecuții, calamități naturale, războaie și asimilări etc.

O concluzie

Evreul promovează continuu perpetuarea speciei sale, întărindu-și valorile și importanța existenței sale pe pământ. Prezentul trebuie să se conecteze cu trecutul în scopul de a avea un viitor și face asta prin transmiterea ideilor existenței sale printr-o poveste, educând prin ea poporul ca pe o sacră îndatorire adusă neamului, formând o rețea de legături, promovând obiceiurile și tradițiile evreilor prin memorare și serbare a culturii, prin premiere și arhivare a momentelor.

Orice națiune care își plânge eroii are garanția renașterii lor. Venerarea tradițiilor din trecut spre viitor înseamnă dăinuire. Cimentează urmași în eternitate. E o legătură sacră, un nod între generații care ține legătura dintre părinți și copii, formând comunități puternice. Familii puternice, cu mulți copii, crescuți în tradiții și obiceiuri strămoșești. (Ceaușescu a introdus o astfel de lege ca toți să avem câte 3-4 copii și să trăim sărbătorind în tradiție și folclor. Și nici măcar nu eram un sistem religios. Știa el ceva, dar nu i-a reușit, că au avut grijă ateiștii, colegii lui, să-l execute.)

De ce Israelul va supraviețui, iar Vestul nu?

În Israel, numărul noilor născuți e cheia succesului, pe când în Vest nimeni nu mai vrea copii (au avut grijă globaliștii să-i aranjeze prin politicile lor). Evreii își iubesc istoria, pe când Vestul o ignoră (asta m-a șocat când am ajuns în Vest să descopăr că elevii lor nu studiază istoria și geografia la școală — se duc în jos, mi-am zis prin anii ’80, iar azi, în 2025, realizez că am avut dreptate). Guvernele trebuie să facă cunoscut popoarelor lor că: dacă vreți să supraviețuiți, trebuie să vă iubiți neamul, națiunea și să o valorificați pentru ceea ce este.

Când oamenii spun că era mai bine pe vremea strămoșilor, nu fac o simplă nostalgie, ci își exprimă dorința profundă de stabilitate, identitate și continuitate. Iar aceste valori se construiesc în familii unite, în comunități strânse și în respect pentru tradiții și credințe. Atunci când o națiune își pierde aceste repere, ea devine vulnerabilă, iar identitatea i se diluează.

Occidentul a uitat aceste adevăruri fundamentale. S-a îndepărtat de rădăcinile sale, iar consecințele nu au întârziat să apară: crize sociale, prăbușirea valorilor morale, scăderea natalității, conflicte culturale și o lipsă tot mai mare de sens. În schimb, Israelul, cu toate provocările cu care se confruntă, își păstrează viu spiritul național și valorile care l-au menținut de-a lungul mileniilor.

Apel

De aceea, dacă vrem să salvăm civilizația noastră, trebuie să ne întoarcem la surse, să redescoperim ceea ce ne-a făcut puternici: respectul pentru viață, responsabilitatea morală, legea egală pentru toți și credința într-un scop superior. Nu este vorba doar despre religie, ci despre o civilizație construită pe aceste temelii.

Este un apel către toți cei care mai cred că o lume fără valori solide și identitate clară poate supraviețui. Nu există supraviețuire fără rădăcini. Iar rădăcinile noastre sunt adânc înfipte în istorie, în credință și în tradiție.

Să nu uităm că salvarea civilizației începe cu salvarea neamului. Dacă neamul moare, nu mai există  civilizație.


          Planeta este vie datorită mulțimii de viețuitoare născute din ea, aflate în relație constantă și armonioasă cu Gaia – Mama Terra. Ideea de a interveni în structura și densitatea populației, sub pretextul că suntem „prea mulți” și că afectăm bunăstarea globală, este complet nejustificată.

O omenire de 8 (OPT) miliarde, aflată într-o legătură vie și profundă cu pământul, trăiește în sinergie cu planeta. Suntem născuți din ea, modelați de ea, și orice încercare de reducere drastică a populației nu va duce decât la o criză ecologică globală – o transformare biologică cu totul diferită de ceea ce cunoaștem astăzi.

Nu avem dreptul să distrugem fluxul natural al vieții și evoluția sa firească.

Evreii există pentru că sunt mândri de cultura lor – o respectă, o valorifică, o sacralizează. Asta îi face puternici.
          Ei ar trebui să le spună Vestului și altor civilizații că lupta împotriva islamismului radical nu este doar o moștenire a lor, ci o luptă comună a Vestului pentru regăsirea propriei identități. Vestul a început să îmbrățișeze o cultură a renunțării și a autoanulării.

Națiunea este temelia păstrării valorilor culturale, prin prioritatea educației (ceea ce în România s-a diminuat în ultimii 35 de ani) și prin forța instituției fundamentale: FAMILIA.

Războiul actual poate deschide un drum spre reconstrucția arhitecturală a regiunii și o reorientare a politicii globale într-o direcție pozitivă. Israelul are potențialul de a contribui la reconstrucția valorilor occidentale.

Atacul din 7 octombrie asupra Israelului poate fi văzut nu doar ca un atac împotriva unui stat, ci ca un atac simbolic al Vestului împotriva propriilor fundamente. Iar reacția Vestului arată că încă percepe acest conflict doar ca pe o problemă evreiască, nu una existențială.

Vestul se atacă pe sine.

Civilizația occidentală poate fi salvată doar dacă salvează Națiunea Israeliană.
          Primul pas este educarea maselor spre a înțelege și a prețui cultura evreiască.
          O cultură care se respectă pe sine poate supraviețui doar dacă alege viața.
          Cea care se rușinează de sine, dispare din istorie.

Români!
          Nu renunțați la sarmale, la cântecele și jocurile populare, la doine și strigături, la horă și poezie, la sacrul Creangă și la Eminescu, la Decebal și la bravul Mihai Viteazul.
          Nu renunțați la limba cea străbună, căci ea este sfântă, născută din strămoși, ea vindecă, binecuvântează pământul și duce mai departe Neamul.

Fiți mândri de tradiție și de plai!

Așa cum spunea, la început, Reverendul John: "Iubiți-vă Cuvântul Ales, din Frumos pentru Frumos, și prin Iubire de Aproapele!"

 

 

                                                                         Ben Todică












Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu