Mi-ai dat
motto
Mi-ai dat înmugurita ta iubire,
S-o port cu mine-n lunga veșnicie.
~*~
Mi-ai dat ce nu se dă decât odată,
Iubira ta dintâi, adevărată,
Cu vise și speranțele curate,
Cu simțurile toate-n fiorate.
Cu-atâtea calde, vii îmbrățișări ,
Cu fără număr încă sărutări,
Cu jurăminte dragi abia șoptite
Și cu doriți ce-ar vrea, fie-mplinite.
În taina unui gând le-am pus pe toate,
Să-mi fie amintiri înlăcrimate,
Când s-o-mbruma a vieții mele cale,
Când toate or lua-v-o-ncet la vale,
Când totu-n jur îmi fi-va larg pustiu,
Când viața va avea un gust sălciu,
Când crângul nostru fi-va o pădure,
Când în rărișul ei un rug de mure
Aminte ne-o aduce că odată,
Am fost cândva în vremea de-altădată,
Doi tinerei în raiul cel lumesc,
Topinind clipite de,
Dumnezeiesc.
*
Mi-ai dat ce nu se dă decât odată,
Tot arsul din iubirea-ți preacurată,
Aminte să o țin cât voi trăi,
Și-n ceruri încă, lungile vecii.
*
Eu am să-ți dau o clipă de vecie,
Punându-te-ntr-un vers, de poezie,
Să nemurăști icoană de altare,
Că tu ai fost iubirea mea cea mare.
Și-așa împreunați în tainic gând,
Vom trece toate veacuri, rând
la rând.
~*~
Mircea Dorin Istrate
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu