MARIAN ILIE - Plângi în sinea ta, române

Plângi în sinea ta, române

 

 

~*~

 

Plângi, în sinea ta, române

Că nimic nu-ți mai rămâne

Dintr-o țară ca o floare

Și-un popor între popoare...

Ai fost bun investitor

Și-ai rămas pe veci dator

Tot scrutând în geana zării

Să-ți vină investitorii...

Au venit, te-au fraierit

Și mi te-au lăsat falit

Că inșii, trecându-ți pragul

N-or să-ți lase ție cheagul...

 

Frățioare, Șopâlița

Ți-a citit bine chichița

Că viseai să fii bogat

Dezlegându-te de Stat!!

Nu te-ai prins că ce visezi

E galopul pe cai verzi

Ce-ți nechează pe pereți

- Cum de poți, frate, s-accepți

Că Statul, stăpân la tine

N-ar ști administra bine

Și-ți stau fain pe rădăcini

Investitorii străini?

Cum să crezi că nu ai spor

Fiind tu investitor

Când, la câtă bogăție

Ți-a lăsat Dumnezeu ție

Ai trăi ca un nabab

Dintr-un califat arab?

 

Te-ai aventurat cu frații

Fără sânge-n instalații

Și-amăgit cu liru-liru

C-o să-ți iasă chilipirul

N-ai luat o para chioară

Ai trimis fier vechi afară

Și copiii i-ai trimis...

Ăsta nu-i, mă, paradis -

Or să-ți vină înapoi

Ca să plece la război...!

 

Acum eu ce să-ți mai zic

Plângi în sinea ta un pic

Și bagă-ți mințile-n cap -

Scoate capul din proțap!

 

~*~

MI