IS
THE UK FINISHED? SAU CAPITULAREA DEMOGRAFICA A MARII BRITANII
Iulie
17, 2025
Conform unui articol din 28 iunie din Spectator Marea
Britanie va înceta să fie majoritar britanică în 2063, doar în câțiva zeci de
ani, și deci foarte probabil pe durata vieții unora dintre cei care citesc
aceste rânduri. Ceea ce ne face să întrebam: is the UK finished? Este Marea
Britanie terminată? A capitulat Marea Britanie din punct de vedere demografic?
Compoziția etnică a insulelor britanice se schimbă rapid, iar britanicii încep
să dezbată subiectul „what does it mean to be british / ce înseamnă sa fii
britanic”? [Link: https://www.spectator.co.uk/.../demographics-is-the-new.../]
Mai deține definiția „britanic/ă” un component rasial? O dimensiune istorică? O
dimensiune a apartenenței unei comunități de aceeași limbă, tradiție,
geografie, cultură și religie? Sociologii și intelectualii britanici ezită să
răspundă afirmativ acestor întrebări de teama de a nu fi etichetați drept
„extremiști”, „rasiști” sau „incompatibili” cu gândirea progresistă și
post-modernă.
Mii de ani Marea Britanie a fost populată de ființe
umane aparținătoare rasei albe. La început exclusiv, dar în ultimii zeci de ani
doar parțial, până când, pe la mijlocul acestui secol, ea va deveni minoritară.
Odată atins acest prag, până la sfârșitul secolului, populația britanică va
deveni un procent demografic neglijabil și va fi imposibil ca în Marea Britanie
compoziția etnică să revină acolo unde a fost acum 100 de ani.
Experienta
demografica franceza
Ce se întâmplă? Când francezul Camus (despre care am
scris luna trecută) a devizat „the great demographic replacement theory”
(„teoria marii substituiri demografice”) a fost dat în judecată pentru „hate
speech / incitare la ură”. Poți, la fel ca și comuniștii, să amendezi sau să
trimiți în lagăre de penitență oameni pentru ideile lor, dar nu poți evita
realitatea care mai devreme sau mai târziu se va implementa ca urmare a ideilor
interzise.
Comentariile acestea sunt relevante și pentru România.
Din diferite motive și circumstanțe istorice România a fost păzită de mutațiile
demografice care caracterizează Occidentul. Noi nu am avut colonii. Dar
intrarea în UE a deschis poarta și în România spre demararea unui proces de
mutații demografice pe care le putem tot mai puțin stăpâni ori preveni.
Migrația masivă în Occident afecteaza si Romania. Acum
că a intrat în Schengen România va deveni un și mai puternic magnet pentru
migranți. Politicile României care au cauzat migrarea masivă a românilor în
Occident cauzează și ele un deficit demografic și, deci, necesitatea importării
de mână de lucru, la fel ca Germania anilor 50 și 60. Forța de muncă aparține
unor civilizații total diferite, religii total diferite, grupuri etnice total
diferite de cele europene. Ne putem deci aștepta ca, dacă nu adoptăm politici
profilactice, ceea ce vedem azi în Marea Britanie să vedem în România într-o
sută de ani. Poate și mai devreme.
Capitularea
demografică a Marii Britanii
Iata câteva paragrafe în română din articolul
britanic, urmând ca cei interesați să-l poată citi, în întregime și în engleză
aici: https://www.spectator.co.uk/.../demographics-is-the-new.../
Titlul articolului este Demografia este noua linie de
demarcație în dreapta politică (Spectator 28 iunie 2025)
***
Este un moment de rău augur pentru o conferință despre
starea națiunii. În fiecare săptămână, țărmurile pe care le-am apărat împotriva
lui Hitler, Napoleon și Armada Spaniola sunt încălcate de sute de bărbați
străini, în timp ce solicitanții de azil reprezintă „o proporție semnificativă”
dintre cei anchetați în prezent pentru abuzul sexual asupra copiilor britanici.
La începutul acestei luni, au existat zile de revolte violente anti-imigrație
în Ballymena. Cei cinci independenți din Gaza aleși anul trecut au marcat
ascensiunea sumbră a sectarismului electoral în Marea Britanie, o tendință care
este menită să se accelereze. Academicienii și persoanele din interiorul
guvernului, disperați de starea Marii Britanii, se îngrijorează de războiul
civil iminent pe criterii etnice.
„Acum și Anglia”, o conferință de o zi găzduită de
Roger Scruton Legacy Foundation săptămâna aceasta la Westminster, a fost
prezentată ca „explorarea națiunii, culturii și identității într-o perioadă de
schimbare și reînnoire”. În realitate, „o perioadă de declin și criză” ar fi
fost probabil mai potrivită. La rădăcina fiecărei probleme se află imigrația
masivă, nesolicitata, și schimbarea demografică care a rezultat. Cifrele sunt
sumbre. Conform tendințelor actuale, se așteaptă ca britanicii albi să fie o minoritate
în Marea Britanie până în 2063, potrivit unui studiu recent realizat de
profesorul Matt Goodwin; cifra este chiar mai devreme pentru Anglia. Centrul
pentru Controlul Migrației prevede că, dacă nimic nu se schimbă, până în 2035,
un sfert din populația Angliei va fi născută în străinătate, iar o treime din
populație va fi migrantă de prima sau a doua generație. Mai puțin de unul din
patru copii din școlile din Greater London sunt britanici albi.
Aceasta este esența problemei: diviziunea în mare
măsură generațională, care devine din ce în ce mai vizibilă în dreapta politica
britanică. Există mulți care preferă să ignore etnia, strămoșii și demografia
pe motiv că astfel de subiecte sunt atât irelevante, cât și dezgustătoare;
există chiar și unii care insistă, împotriva tuturor dovezilor disponibile, că
multiculturalismul a fost un succes. Pe de altă parte, există cei care nu se
scuză să creadă că englezii sunt un grup etnic, că Anglia este casa noastră și
că, cu cât societatea noastră devine mai diversă, cu atât va fi mai puțin
fericită.
Asemenea sentimente ar fi fost de bun simț pentru
majoritatea oamenilor de-a lungul istoriei omenirii. Este normal și natural să
te identifici cu propriul grup etnic. De asemenea, este normal și natural ca un
popor să se înțeleagă pe sine însuși ca popor. Totuși, în ultimii 60 de ani, pe
măsură ce barierele morale woke s-au extins în întreaga noastră cultură, astfel
de sentimente au devenit profund tabu. Dacă acest tabu este încălcat acum, nu
este prea devreme.
A
atins Marea Britanie punctul final?
Cum a ajuns Marea Britanie aici și ce poate învăța
România din experiența britanică? De-a lungul istoriei lor, britanicii nu au
fost doar o forță spre bine și progres civilizațional. Au fost și un laborator
al istoriei în care s-au plămădit idei distructive, precum ateismul,
evoluționismul, avortul, controlul populației, hedonismul și nihilismul. Au
fost idei cu care britanicii s-au mândrit și care i-au făcut aroganți. Au spart
tradiția creștină multimilenară a Europei făcând loc acestor idei distructive.
Dacă britanicii au răspândit creștinismul într-o parte mare a globului, peste
tot ducând cu ei The King James Bible, tot ei au răspândit și semănat ideile
care mai târziu au dus la posibila eradicare a însăși existenței rasei
britanice.
Acum 190 de ani, în 1835, Darwin era în Chile și
Galapagos, creionându-și teoria evoluționistă care la rândul ei a fost o
tentație și argument adițional pentru ateismul incipient al acelor vremuri.
Astfel, britanicii au început să-și piardă identitatea britanică. Și-au pierdut
religia creștină, astăzi procentul britanicilor care se identifică a fi
creștini fiind de doar 46%, o scădere drastică de la 59% în 2011. Și-au pierdut
și confesiunea anglicană care mai există doar în nume și în simbol, adică biserici
goale. Tradițional, a fi britanic însemna a fi anglican. [Link:
https://www.state.gov/.../2022-report-on.../united-kingdom/] Fără religie
viitorul nu are niciun sens. De ce să trăiești dacă nu ai un țel ultim pentru
viitor? Lipsa de convingeri religioase înseamnă și lipsă de respect pentru
viață și perpetuarea ei. Recent, Marea Britanie a legalizat avortul până la
naștere și eutanasia. Marii influncers ai culturii morții contemporane aparțin
culturii britanice și celor înrudite ei: Peter Singer și Philip Nitschke.
[Link: https://thefederalist.com/.../england-codifies-a-culture.../]
Consecințele demografice sunt de netăgăduit. Conform
articolului din Spectator, în 2063 britanicii vor deveni o minoritate în țara
lor. În 2035, un sfert din populația Marii Britanii va fi născută în afara ei.
Iar în prezent mai puțin de unul din patru copii în școlile din aria
metropolitană Londra aparțin rasei albe. În prezent, creșterea demografică
între britanicii de rasă albă este ZERO. [Link:
https://www.theatlantic.com/.../birth-rate.../683333/] Britanicii nu mai produc
generații viitoare.
Declinul demografic al Marii Britanii rezultă și în
declinul ei militar, Royal Navy, Royal Army și Royal Airforce fiind doar
himere.
Lectii
pentru Romania
Înlocuirea demografică nu este un fenomen nou.
Egiptenii din vremea lui Moise și-au pierdut identitatea etnică după Faraonul
Neco (cel pomenit în Ieremia). Și la egipteni procesul a fost similar, cauzat
de hedonism, lipsă de interes în virtute și valori. Detalii interesante în
acest sens pot fi citite în scrierile lui Herodot.Rețeta, însă, este aceeași în
fiecare țară care a trecut printr-un fenomen similar.
Cauza fundamentală a marii provocări, în Marea
Britanie și peste tot în Occident, este lipsa de interes a celor care vin să se
integreze, să adopte identitatea celor care îi primesc. Obiectivul lor este
tocmai invers, cei care vin insistă să își imprime și impune identitatea lor în
țara unde au fost primiți. Un exemplu recent este cazul unei familii de
palestinieni din America a căror copii refuză să salute steagul american la
școală, așa cum fac restul copiilor americani ca semn al loialității lor față
de țara în care locuiesc. Familia a dat în judecată școala și cu siguranță va
pierde.
Loialitatea față de țara care te-a adoptat nu se
negociază. Este o condiție indispensabilă pentru a fi primit și acceptat ca
cetățean.
Încotro, România? La recentele alegeri, „extremiștii”
au atenționat România privind pericolele unei „marii înlocuiri demografice” la
noi în țară, dacă nu în viitorul imediat (ca în Marea Britanie), atunci în
viitorul mai îndepărtat. Suntem confruntați cu o gândire pe dos, cu susul în
jos, pentru că a fi „extremist” înseamnă a accepta înlocuirea demografică, iar
a fi normal înseamnă a afirma dreptul colectiv la păstrarea identității
naționale colective. România a ales progresismul, ceea ce înseamnă, inevitabil
(mai devreme sau mai târziu), și înlocuirea demografică.
ARTICOLUL
16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI
Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor
Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si
femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia,
au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie
elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din
partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile.
Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le
pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi.
Pretuiti-le!
ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu