SCRISOARE PASTORALĂ - 336

Scrisoare pastorală

Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi

Anul XV(2016), nr. 336(16 –31 Octombrie)

            Dragii mei enoriași!

             Codrule, codruțule…! Ce  mai faci, drăguțule? Te-ai născut din adâncimi de vreme pe aceste locuri, ca să ții de urât și să fii de reazim și de ajutor acestui neam. Și-a legat viața și sufletul de tine și te-a numit întotdeauna, fără a exagera, frate. Din lemnele tale le-a făcut pe toate: casa, grajdul, pătulul, magazia, cotețele, gardul, patul, masa, scaunele, leagănul copilului și postava de pâine, sculele de tot felul, obiectele de bucătărie, prispa și stâlpii sculptați, plugul, carul și căruța. Din lemnele tale a făcut biserica din sat, troița de la hotare și de la răscrucile drumurilor, coșciugul, în care să aștepte fiecare Învierea, au făcut crucea mărturisitoare de pe mormânt. Din ramurile tale au făcut armele cu care și-au apărat viața, familia, pământul și țara, au construit instrumentele de cântat, precum fluierul, vioara, cavalul, buciumul, tulnicul și multe altele, cu care și-au mângâiat sufletul, și-au plâns durerile multe, ori și-au strigat bucuriile puține. O adevărată civilizație a lemnului s-a dezvoltat pe aceste locuri, datorită îngemănării tale cu neamul românesc.

            Din frunzișurile și hățișurile tale, Codrule frate, strămoșii mei și-au cules hrana, fie că a fost vorba de tot felul de fructe, de tot felul de sălbăticiuni hăituite și vânate, ca să-și astâmpere foamea. La poalele și în luminișurile tale și-au crescut turmele de vite, oi, capre, vaci, cai. Din izvoarele tale curate și reci și-au astâmpărat setea, ei și dobitoacele lor. La umbra ta, străbunii mei s-au odihnit, și-au plâns necazurile și nevoile, au vorbit cu Dumnezeu în șoapta rugăciunii. La umbra ta s-au zămislit nestematele cântecului românesc, doinele, baladele, cântecele de dragoste, de dor, de revoltă și de ducă. Cu tine, nu au fost niciodată singuri. Au vorbit cu tine prin glas și prin semne. Când ți-au tăiat câte un lemn ca să-și încălzească bordeiul sau căsuța, să-și construiască ceva, mai întâi s-au închinat, au cerut iertare Creatorului și copacului, l-au sărutat ca-ntr-un ritual sacru și apoi au împlântat securea în trupul lui. 

            Ne-ai fost, Codrule frate, fârtat la vremuri de primejdii și de cumpănă. În văgăunile tale s-au ascuns strămoșii mei, când hoardele barbare le-au măturat pământul, le-au ars holdele, satele și le-au distrus cetățile. Acolo au regăsit ei puterea de a-și lua revanșa, de a-i face pe vrăjmași una cu pământul. Multe sunt baladele, în care copacii tăi s-au prefăcut în ostași viteji și au completat rândurile armatelor voievozilor români. Alături de ei, erau cetele de îngeri coborâte din cer anume ca să dea o mână de ajutor armiei române. Ai fost cetate de neînvins, Codrule frate, și cu tine am reușit să supraviețuim prin veacuri. 

            La sânul tău s-au adunat vitejii neamului, haiducii, și au jurat să facă dreptatea celui năpăstuit de mai marii și de bogații zilei.

            În frunzișurile tale și-au găsit adăpostul mii și mii de cântăreți ai văzduhului, veniți din toate părțile pământului, îndrăgostiți de tine și  de plaiurile noastre și și-au cântat cântecele lor.

           În coroanele tale și-a făcut soarele cuibar, aerul s-a strecurat și curcubeul s-a adăpat.

           Am trecut, frățioare, prin vremuri grele, - și pentru tine și pentru noi - , ca neam. Acum se pare că au venit vremuri de încercare mai  grele ca niciodată! Pe tine te mănâncă zi de zi, pas cu pas, lăcomia străinilor și nepăsarea românilor. Mii de hectare din trupul tău cad neputincioase sub dinții nesătui ai drujbelor, circularelor, fabricilor, combinatelor. Cară vapoarele, trenurile, camioanele de mare tonaj, avioanele chiar, bușteni, cherestea, lemn fasonat și brut. Parcă au pornit un adevărat război împotriva ta. Alții știu să-și apere codrii lor și nu taie din ei nici măcar o rămurea. Noi facem totul una cu pământul. Ne îngrozim, când vedem cum o iau pantele la vale, acoperind casele, satele, drumurile și speranțele. Ne îngrozim, când vedem apele ieșind din vadurile lor și luându-o razna  peste câmpuri, peste holde, peste așezări. Ne îngrozim, când secetele ne pustiesc plaiurile și câmpiile, fiindcă tu nu mai ești ca să pui ordine în văzduh și pe pământ. Ești muribund, frate! Aștepți să-ți întindă o mână de ajutor, să te apere, fratele tău, românul, dar nici el nu mai este cel pe care-l știai tu altădată. Tinerii i-au plecat peste mări și țări să-și câștige pâinea; bătrânii sunt prea neputincioși  ca să se ajute pe ei înșiși. Neamul ni se împuținează precum copacii tăi, cu fiecare zi ce trece. O haită de hămesiți fără scrupule, fără frică de Dumnezeu și de oameni taie-n trupul tău ceas de ceas și nimeni nu-i oprește cât mai este vreme. Nimeni nu mai plantează, nimeni nu mai păzește, nimeni nu mai tratează, dar toți se-nghesuie să defrișeze.

          Cu ani în urmă, cineva, cu glas profetic, spunea: ,,În viitor, nații bogate nu vor fi cele care vor deține aur, ci acelea care vor avea păduri!”

           Codrule, codruțule, cum mai rabzi, drăguțule?! 

*

          Sfaturi părintești. Din cartea Părintelui Arsenie Boca, Cărarea împărăției, mai spicuim un fragment:

,,CUVINTE HOTĂRÂTOARE. Sfânta Scriptură, prin Apostolul Pavel, împarte oamenii în două cete: în trupeşti şi duhovniceşti. ,,Cei ce se ţin de trup poftesc cele trupeşti, iar cei ce se ţin de duh, cele duhovniceşti. Dar pofta cărnii este moarte, deoarece este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, fiindcă nu se supune legii lui Dumnezeu şi nici nu poate. De aceea cei ce sunt în carne, nu pot să placă lui Dumnezeu.”

Cei ce sunt însă ai lui Hristos, trupul şi l-au răstignit împreună cu poftele. ,,Nu suntem datori trupului, ca să vieţuim după trup. Căci, dacă vieţuiţi potrivit trupului, veţi muri; iar dacă ucideţi cu duhul poftele trupului, veţi fi vii. Fiindcă toţi câţi sunt mânaţi de Duhul lui Dumnezeu, ei fiii lui Dumnezeu sunt.” Căci: ,,Voinţa lui Dumnezeu aceasta este: sfinţirea voastră, ca să vă feriţi de desfrânare, ca să ştie fiecare dintre voi să-şi stăpânească vasul său în sfinţenie şi cinste, nu în patima poftelor, cum fac necredincioşii, care nu cunosc pe Dumnezeu. Căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci la sfinţire.”

Pe vremea acestui mare iconom al tainelor lui Dumnezeu, Pavel Apostolul, sufla urgie mare peste creştini. De aceea mulţi erau hotărâţi pentru înfrânarea desăvârşită în căsătorie, ca să fie gata oricând de Sfânta Împărtăşanie şi de mărturisirea muceniciei. Sfântul Pavel, însă, socotind copiii mugurii căsătoriei, n-a îngăduit înfrânarea desăvârşită, decât pentru vremile de post şi rugăciune. Post era - şi este - luni, miercuri şi vineri, iar rugăciune şi Sfânta Împărtăşanie sâmbăta şi duminica. Slăbănogindu-se creştinii, cu trecerea vremii, Sfinţii Părinţi au adăugat pe rând cele patru posturi mari, care sunt post în toate privinţele. De atunci au băgat de seamă Părinţii, că omul fără înfrânare decade, iar fără post nu se poate înfrâna şi, ca urmare, nu mai poate pricepe cele ale vieţii duhovniceşti. Ioil proorocul demult cuvântase: ,,Gătiţi postiri sfinte... Să iasă mirele din cămara lui şi mireasa din iatacul ei!”

Sf. Pavel, socotind însă şi nevoia ceasului de faţă, urgia vremii de atunci, le dă sfatul acesta: ,,Bine e pentru oricine să fie aşa cum se găseşte. Legat eşti cu femeie, nu căuta desfacere. Dezlegat eşti de femeie, nu căuta femeie. Căci de-acum vremea s-a scurtat. Aşa încât cei ce au femei să fie ca şi cum nu ar avea; cei ce cumpără ca şi cum n-ar stăpâni şi cei ce se folosesc de la lumea aceasta, ca şi cum nu s-ar folosi de ea. Căci faţa acestei lumi se trece.”  În zilele urgiei de pe urmă, la acelaşi sfat se va ajunge.

Până atunci, băgăm de seamă, că preoţii vremurilor noastre, cu aceeaşi datorie ca Pavel, nu mai urmăresc desfrânarea ca pe un păcat care dărâmă alcătuirea omenească, în întindere şi în adâncime, ci o lasă să-şi facă de cap. Ei nu mai au îndrăzneala să o măture afară din taina căsătoriei creştine, de aceea se ajunge la sărăcirea şi rătăcirea roadelor ei, copiii. Aşa se întâmplă că: ,,lipsind preotului cunoştinţa legii şi bătrânului sfatul”, cum se tânguia Iezechiil, oamenii orbecăie în mulţi­mea neştiinţei şi a lipsei de sfat, care s-au întins ca o noapte de osândă peste bieţii oameni. Acesta e un somn de primejdie, din amândouă părţile. Căci scrie: ,,Dormind oamenii, a venit vrăjmaşul şi a semănat neghină printre grâu şi s-a dus.”

Deci, nu fără rost atragem luarea-aminte, că neghinele vrăjma­şului vor sălbătăci oile împotriva păstorilor...

Ceea ce se petrece în mic, într-un om, se petrece şi în mare, în omenirea întreagă. Ceea ce se petrece în microbiologie se petrece şi în macrobiologie, în societatea omenească; cu deosebirea că o mică strâmbare dintr-un ins, cu întinderea şi cu lungimea de vreme, poate da între oameni o rătăcire cum nu s-a mai pomenit. De la faptul neînsem­nat că unuia, învestit cu putere, i s-a strâmbat mintea, e cu putinţă să se ajungă la izgonirea a milioane de oameni de sub ascultarea lui Dumnezeu.

Faptul că Iisus a venit la nuntă cu ucenicii Săi, dovedeşte că de la nuntă se începe prima minune dumnezeiască spre bine; de aci se ridică o stavilă împotriva pustiirii firii omeneşti. De aceea se ridică şi nunta din desfrânare la cinstea de taină, între cele şapte, tocmai pentru ca oamenii să se simtă şi să nu mai îngăduie într-însa şerpăria fără­delegilor.

Drept aceea, zice Sfântul Maxim: ,,Nimenea păcătuind, nu poate avea spre apărarea păcatului slăbiciunea trupului. Căci unirea cu Dumnezeu-Cuvântul a întărit toată firea, prin dezlegarea ei de blestem, nemailăsându-ne nici o apărare pentru pornirea cu voie spre patimi. Căci dumnezeirea Cuvântului, fiind totdeauna după Har în cei ce cred în EL, vestejeşte din trup legea păcatului în veacurile de aur ale creştinismului, trăirea în Hristos era mai puternică şi mai întinsă între creştini; aceasta le făcea uşoară lupta cu patimile; în veacul nostru însă, când Dumnezeu a ajuns de râs chiar între creştini, a mai vorbi de luptă cu patimile însemnează să-ţi aprinzi paie în cap. De aceea azi, oricât ne-ar costa îndrăzneala aceasta, trebuie să înduplecăm pe oameni la o viaţă mai curată, - căci de ea atârnă o credinţă mai luminată, şi deci mântuirea. Drept aceea iau în ajutor propria lor mizerie, precum şi înfricoşarea de urmări, ca şi mai mari mizerii. Calea aceasta e treabă de cârpaci, pentru că o trăire în Hristos ne-ar scuti de vorbă. De aceştia, însă, care să trăiască viaţa în Hristos, rar dacă se mai află; trebuie născuţi, altă cale nu rămâne; căci cu ce vine, cum vine, credinţa va ajunge să se strâmbe şi în tot felul să se stingă.

Cunoştinţa mântuirii, de unde odată lumina ca soarele între noroade, azi abia se mai zăreşte, căci gloatele şed în întu­neric  şi în umbra morţii.

 

Cunoştinţa mântuirii trebuie, cu orice preţ, reaprinsă între oameni.”

*

            File de jurnal – 8 dec. 1981(II).  ,,Unchiu-meu, Sandrică, muncitor la șantierul naval din Tr. Severin, mi-a spus, că la ei în întreprindere este mare agitație. Lucrul e paralizat. În mai multe zile, peste trei sferturi din muncitori  au venit la lucru după ora 10 și au plecat acasă la ora 13, motivând că sunt în căutare de pâine. Organele de conducere ale șantierului se fac că nu văd, nu aud. Umblă doar în grupuri prin întreprindere. Zilele trecute a rămas doar directorul general, Pandele, împreună cu un inginer-șef, ca să regleze motorul unei nave, muncitorii refuzând să mai lucreze și părăsind șantierul. Au comenzi mari de vase pentru URSS.  Delegații acestei țări fac serioase probleme șantierului, pretinzând lucrări în plus față de proiectele acceptate în comun la încheierea contractelor. Lucrările respective nefiind plătite, crează tot felul de nemulțumiri. 

          La cozile din Severin se spune că au fost mai multe incidente. Astfel, se vorbește că vreo câțiva milițieni au fost bătuți măr, când au încercat să facă ordine la cozile de pâine. La una din brutăriile orașului, mulțimea a dat năvală și a luat pâine, fără să plătească. La inventarul efectuat după aceea, s-au găsit 20.000 lei lipsă în gestiune. 

           O bătrână, din cauza înghesuielii, s-a sufocat, a căzut jos și a fost călcată în picioare de mulțime. Au scos-o târziu, dar era deja rece. Oriunde auzi discuții, problema alimentației e pe primul loc.”

*

             Doamne, grea cruce mi-ai dat! Doamna Maria Buzilă cântă o frumoasă priceasnă cu acest titlu, pe care o redăm mai jos:

,,Doamne, grea cruce mi-ai  dat,

Mi-ai dat cum am meritat!

Doamne, grea e crucea mea,

Mulțumescu-Ți pentru ea,

Oi duce-o cum oi putea!

Doamne, că m-a grăbit viața,

Doamne, grea e bătrâneața,

Abia văd, abia pășesc,

Abia suflu și grăiesc,

Mă mir, Doamne, că trăiesc!

Vai de mine, om bătrân,

Pe nimic nu sunt stăpân!

Din stejar cu ramuri grele,

Ajunsei hârb și surcele,

Printre răi și timpuri grele!

Nu-Ți cer, Doamne, altă  cruce,

Cum mi-ai dat, așa oi duce!

Oi duce orice povară,

Numai dă-mi moarte ușoară!

Doamne, dă-mi moarte ușoară!

*

            Amărăciuni. A început frigul de mai bine de trei săptămâni. Se spune că la munte a nins și regiunile nordice ale țării așteaptă dintr-o zi în alta plapuma zăpezii. Fiecare s-a pregătit cum a putut de iarnă. Numai Severinul așteaptă o minune. Rețeaua de termoficare nu funcționează. Și-a încetat activitatea termocentrala de la Halânga și totul a înghețat. După cum se prezenta situația pe un post central de televiziune, speranțele de rezolvare sunt minime. Conducerea orașului a încheiat un contract cu o firmă din București. Patroana firmei era o cucoană, care apărea goală, în diferite poziții pe coperțile unor reviste de scandal. Firma avea doi angajați și ca obiect de activitate ,,lucrări aeronautice”. A câștigat licitația pentru încălzirea Severinului, un proiect de două milioane de euro și de atunci…, Dumnezeu cu mila. Municipalitatea nu poate angaja alt executant, decât în momentul în care expiră contractul existent și asta prin februarie  anul viitor. Primarul actual dădea asigurări că va contacta o ,,casă de avocatură”, ca să dea firma în judecată. Nu știa dacă spitalele din municipiu au sau nu căldură din surse proprii. În școli e dezastru. Copiii stau cu mâinile în sân, înfofoliți și tremură. Nici vorbă să mai poată scrie. Unele școli le-au dat un fel de vacanță, altele, cum e și Colegiul ,,Domnul Tudor”, au scurtat orele la 40 minute, recreațiile la 5 minute, au suprimat recreația mare. Totul e un fel de hăi-rup! Of, of, of!

*

            Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Părintele Pr. Gheorghe Vasilescu din Torino(Italia): 893 lei; Domnul Ovidiu Mitran De Keyser din Zoersel(Belgia): 444 lei; Doamna Ionescu Ana-Maria din Câmpina(PH) și Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Argeș(AG): câte 100 lei; Domnul Grădinaru Constantin din Piatra Neamț(NT), Doamna Prof. Univ. Dr. Ana Călin din Galați(GL), Doamna Bora Elisabeta din Tr. Severin și familia Mihăilescu din Tr. Severin: câte 50 lei;

            Domnul Nistor Ion din Malovăț a mai achitat 50 lei pentru contribuția de cult, totalizând până acum 105 lei.

           Le mulțumim cordial tuturor! Dumnezeu să le răsplătească!

*

           În luna octombrie am donat pâine credincioșilor participanți la slujbe, astfel : 2 oct.(Bârda): 165 pâini; 9 oct.(Malovăț): 190 pâini; 14 oct.(Malovăț): 140 pâini; 16 oct.(Bârda): 120 pâini; 23 oct.(Malovăț): 203 pâini; 26 oct.(Bârda): 120 pâini; 30 oct.(Bârda): 140 pâini. Așadar, în luna octombrie să-au donat 1078 pâini. Copiilor prezenți la slujbe li s-au donat și ciocolate.

*

           În urma unui regretabil accident de muncă, enoriașul parohiei noastre, Orodan Claudiu, se află în stare gravă la spitalul din Timișoara. Într-o ședință de urgență, preotul și Consiliul Parohial au hotărât să-i acorde familiei un ajutor de 500 lei.

*

           Consiliul Parohial, în ședința din 30 oct., a hotărât să edităm și să donăm și anul acesta câte o carte tuturor familiilor din parohie și acelor credincioși din afara parohiei, care au donat pentru biserica noastră cel puțin 50 lei  în perioada 1 Dec. 2015 -30 Nov. 2016. Drept urmare, preotul paroh a propus cartea preotului Gh. Paschia, Călăuză patristică, iar Consiliul parohial a fost de acord. Cartea e în pregătire pentru tipar. Sperăm că după 1 Decembrie să începem distribuirea ei.

*

           Capelă în Malovăț. Doi consilieri ai primăriei insistă, de o vreme încoace, să construim o capelă în curtea bisericii, unde să fie depuși morții înainte de înmormântare. Am explicat în repetate rânduri că o asemenea investiție este complet inutilă. Ea ar însemna bugetul parohiei pe mai mulți ani, adică niște biruri puse pe seama enoriașilor parohiei fără nici o justificare. Este în tradiția comunei noastre ca mortul să rămână cele 2-3 zile înainte de înmormântare în casa în care a trăit și pe care, de cele mai multe ori, a și construit-o. În oraș nu este același lucru. Cei mai mulți locuiesc la blocuri și spațiul acolo este foarte redus. În Malovăț, în cei 37 ani de când sunt preot, o singură dată a fost solicitare din partea familiei regretatului Prof. Univ. Ion Popescu. Îl aduceau din București, iar casa părintească era deteriorată, așa că l-au depus în biserică. Ca să construiești și să întreții o clădire 40 de ani cu ,,speranța” că într-o zi o familie se va hotărî să-și depună mortul acolo, este mai mult decât aberant. În Severin sunt parohii bogate, cu spații mari în jur, care ar fi putut să construiască o asemenea clădire și n-au făcut-o. Aș aminti Maioreasa și Grecescu. Capelele existente sunt construite și aparțin primăriei municipale. Așadar,  cât voi fi cu Dvs., nu vă voi adăuga o povară financiară inutilă. Sunt altele prioritățile în comună!

*

            Publicații.   În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Higiena, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6736(28 sept.), p. 5; ,,Scrisoare pastorală” – 335, în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 2016, 30 oct., ediție on-line(https:// ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.com); pe blogul Domnului Ben Todică, directorul secției române a postului de radio din Sydney(Australia),  2016, oct. 31(http://bentodica.blogspot.ro); în ,,Clipa”, SUA, 2016, 31 oct., ediție on-line(http://www.clipa.com); în ,,Armonii culturale”, Adjud, 2016, 1 nov., ediție on-line (http://armoniiculturale.ro); în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 2016, 10 oct., ediție și on-line(http://www.observatorul.com); Doină, Doină, cântec dulce…, pe blogul D-lui Ioan Miclău, scriitor româno-australian din Cringila(Australia), 2016, 9 nov.(https:// ionmiclau.wordpress.com).

*

           Parohia noastră a publicat și vol. III din Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxă Română”(1874-2016)(1.000 pagini), ediția a III-a, realizat de preotul Dvs. și fostul cântăreț. 

            Volumul I al lucrării urmărește să prezinte bazele creștinismului (Secţiunea Biblică), strădaniile Sfinților Părinți și teologi de a aprofunda învățătura creștină (Secţiunea Sistematică: Dogmatica, Morala, Filozofia creştină), cât și mijloacele și strategiile prin care creștinismul s-a putut răspândi în lume(Secţiunea Practică: Dreptul bisericesc, Liturgica, Omiletica,  Catehetica, Pastorala, Muzica, Pedagogia şi Îndrumările misionare sau Sectologia).

          Al doilea volum își propune să prezinte creștinismul în special și religia în general ca fenomen istoric, ce s-a dezvoltat de-a lungul veacurilor în contextul unor realități culturale, sociale, politice și religioase specifice(Secțiunea Istorică: Istoria Bisericii Universale, Bizantinologia şi Istoria literaturii creştine sau Patrologia, Istoria Religiilor). Creștinismul se remarcă drept o religie superioară, cu origine divină, capabilă să-și croiască drum în lume în ciuda tuturor vicistitudinilor celor două milenii ale sale, capabil să devină una din cele mai puternice religii ale lumii, în permanentă expansiune în plan spiritual. Creștinismul conștientizează rolul ce-i revine în lumea contemporană pentru restabilirea păcii dintre indivizi și popoare, se raliază forțelor majore ale lumii menite să participe la rezolvarea problemelor planetare.

           Al treilea volum, – și cel mai dezvoltat -, cuprinde Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Istoria României, Literatură, Folclor, Redacţionale, urmărind să prezinte apariția, răspândirea și dezvoltarea creștinismului la poporul român din epoca apostolică până în vremea noastră.

           Învățătura Mântuitorului Iisus Hristos, profețiile Sale, jertfa Lui și a tuturor martirilor creștini stau la temelia Bisericii și nimeni și nimic nu o va nimici pe dânsa. Acesta este mesajul pe care am dorit să-l transmitem tuturor celor ce vor folosi lucrarea noastră. Dacă vom reuși să le întărim credința, înseamnă că ne-am atins scopul ce ni l-am propus.

           Mulțumim lui Dumnezeu, că am dus la bun sfârșit o lucrare grea și îndelungată, în urma căreia rămân culturii române în general și Bisericii Ortodoxe Române în special, câteva lucrări, pe care le considerăm necesare, precum Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxă Română”(1874-2016), 3 vol.; Bibliografia Revistei ,,Studii Teologice”(1927-2008); Bibliografia Revistei ,,Ortodoxia”(1948-2008) și Bibliografia Revistei ,,Mitropolia Olteniei”(1948-2008), 2 vol.

            O fi mult sau puțin, Dumnezeu știe!  

*

Lucrări în comună. Deși este în funcție doar de câteva luni, Domnul Primar Ion Michescu poate să înscrie în palmaresul realizărilor sale 1,50 km de asfalt în Malovăț și 1,00 km de asfalt în Colibași. Îi dorim succes pe mai departe!

*

Lucrări la cimitir. Prin bunăvoința Domnului Primar Ion Michescu, timp de 2 zile, 20 de beneficiari ai ajutorului social din comună au lucrat la cimitirul din Malovăț și au realizat o curățire exemplară. Mulțumim respectuos! Sperăm că în curând același lucru se va petrece și la Bârda.

 

*

Șmecherii sectare. Vă rog să fiți atenți și să nu cădeți și Dvs. în plasa unor escroci. Cutreieră satele, în special femei, și împart  ,,haine vechi” celor ,,săraci”; fac înscrieri, ca să aducă apoi mâncare caldă ,,săracilor”; fac înscrieri pentru masaje etc. Oamenii de bună credință semnează că au primit o zdreanță, pe care în mod obișnuit o aruncă la tomberon, că au primit un pachet de biscuiți. Pe unii în mângâie, pe alții îi gâdilă, pe alții îi scarpină, numai să semneze. Acele tabele cu semnături sunt folosite apoi ca să susțină solicitarea de a se înființa în  localitatea respectivă o filială a sectei de care aparțin ciocoflenderii și marțafoaicele care vă bat la poartă. Dacă vin și pe la Dvs. și vreți să primiți ceva, treaba Dvs., dar vă rog să nu semnați nimic. Verbal vă pot spune mai multe.

*

Zâmbete. ☺ Un preot fusese în tinerețe, înainte de a se preoți, campion la box. S-a preoțit și a fost repartizat într-un oraș îndepărtat. În primele duminici, nu a venit nimeni la biserică. Îngrijorat, preotul a căutat metode ca să-i determine pe credincioși să participe la slujbă. Până la urmă a găsit una. În timpul săptămânii umbla prin cârciumile din oraș, care erau pline în permanență de clienți, și le propunea  acestora un pariu: ,,- Ne batem, spunea el! Dacă vreunul mă bate pe mine, îi dau o ladă de bere! Dacă eu îl bat pe el, este obligat să vină duminică la biserică, la slujbă!” Când auzeau că e vorba de o ladă de bere, amatorii ședeau la rând să se bată. Pentru fiecare era suficient unul, maximum doi pumni și preotul îl culca la podea. Din momentul acela a avut întotdeauna biserica plină de ,,credincioși”. ☺ ,,- Tată, tu te-ai însurat la biserică sau la primărie?” ,,- La beție, fiul meu!” ☺ ,,- Care mai e situația în România?”  ,,- Mulțumim lui Dumnezeu! De bine de rău, avem pe cine înjura!” ☺ Dacă îți spune cineva, că s-a îmbogățit prin muncă, întreabă-l:
,, - Prin munca cui...?”

*

Filme. Luni, 21 nov., ora 17, în biserica de la Malovăț și luni, 28 nov., ora 17, în biserica de la Bârda, va rula filmul SFÂNTUL CIPRIAN ȘI IUSTINA.

Se merită efortul de-a veni să le vedeți! Vă așteptăm!

*

Botezuri. Cununii. Înmormântări. În ziua de 22 oct. am oficiat Taina Sfântului Botez pentru Rochian Erika-Maria, fiica Domnului Rochian Dumitru – Daniel și a Doamnei Rochian Janira-Liliana din Tr. Severin; în ziua de 29 oct. pentru Mema Andrei-Cătălin, fiul Domnului Mema Cătălin-Claudiu și al Doamnei Mema Loredana din Tr. Severin. Să le trăiască! În ziua de 22 oct. am oficiat Taina Sfintei Cununii pentru Domnul Rochian Dumitru-Daniel și Doamna Mazilu Janira-Liliana din Tr. Severin. Dumnezeu să le ajute! În ziua de 18 oct. am oficiat slujba înmormântării pentru Tănase Dumitru (64 ani) din Malovăț; în ziua de 22 oct. pentru Sfetcu Nicolae(87 ani) din Bârda; în ziua de 28 oct. pentru Șeitan Nicolae(63 ani) din Bârda. Dumnezeu să-i ierte! 

 

*

Program. În luna Noiembrie avem următorul program de slujbe: 5 Nov.(Malovăț-Bârda); 6 Nov.(Malovăț); 8 Nov.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 12 Nov.(Malovăț-Bârda); 13 Nov.(Bârda); 19 Nov.(Malovăț-Bârda); 20 Nov.(Malovăț); 21 Nov.(pomeniri la Malovăț, la ora 13; la Bârda, la ora 14); 26 Nov.(Malovăț-Bârda); 27 Nov.(Bârda); 30  Nov.(Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la școală, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com. 

 Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!    

                                                                                                                                             

Pr. Al. Stănciulescu-Bârd