TEATRUL KIERKEGAARD

George Anca

TEATRUL  KIERKEGAARD

cuprins

MATILDA

în jurul prânzului

zăpada de afară

visând mălaiul

aripi coliviile

bogdaproste

Rana

pe lotus

și dependența

orchestra audiază

morți aparemte

anume iarnă

și tu pui

oasele tale

alții aruncă

și-mi pare rău

singuratică puritate

fanatic

din Pacific

capul nears canon

otrava

pe rugăciunea

ce nu e voie

fața mi-o văzui

rar singur

tema Australiei

a trecut Oltul

toți au plecat

apropiate patrii

altor perversiuni

de nu le-or fi

evidența

fii tu

cum oi dormi

ce-oi scrie

with me

cum să protestez

ochii brăilencei

pașii răspântiilor

GAYATRI

Gayatri

nea Tudorică

de câte ori

și-a săpat

tresăltând

cei patru

fratele geamăn

în haine

putere

când s-a întors

teatrul Kierkegaard

clipele

cum dansase

scrisoarea

cam când

aproape

stanțe

azi voi traduce

toți se strâng

așa-zise rânduri

  

MATILDA

în jurul prânzului

în jurul prânzului

adâncim foniatric antena

ontologiei semiotice

Newton nipon ţara

Africa negara

secată Niagara

alt ham frumuseţii

trezită în păstrarea

neadormitei nopţi

zăpada de afară

zăpada de afară pierdu partida

mai ca frunza nu cumva

îţi zice pădure

copii de naufragii

bătându-mă la ping-pong

avocaţi fără divorţuri

or fi povestitori în versuri

pe oarecare psihoză

indusă concentric

nu adevăr nu muzică

rupturi de palpitaţie

sub bombardament

simţi mâna amputată

aşa şi trupul în iad

nu te lasă cerul să înnebuneşti

visând mălaiul

visând mălaiul

rupându-se colinelor

scrisei la cupolă

care pe unde aţi mai fost

hai la picioare rupte

gheaţa să te înfrupte

secvenţe dezvăţate de societate

pe împrimăvărate

câte filme după jurnalele mele

aşteaptă-mă rană

să-ţi duc dorul

mai tânără

aripi coliviile

aripi coliviile

cum filmezi scrisorile

ce s-o alege de cupolă

personaje ori animaţie

eunucii furnicile

filosoful Raymond

nemişcarea cu ventrilog

da ăsta e un personaj

ziceai de cunoaşterea de sine

zăpada s-a autoexclus

ţi-ai întrerupt cerşitul

văzându-mă trist

bogdaproste

bogdaproste să fie lu' tata

înseamnă că mama e vie

spărturi de căruţă

oarece datini

inerţia instinctului

păsări la oglinzi

fără cravată fără dumnezeu

serviţi seminţele

copiii bagă în gură tot

îmi lucrez pledoaria

de cum voi fi asasinat

ca din întâmplare

Rana

Rana e nume gen Gora

tot de bărbat de tăiat

crăpi fără luptă

furnică sub crab

ăsta te condamnă

tu eşti caustica

înmormântarea sau altă

ceremonie ambiguă

n-am legătură între continente

clubul fenomen e

construit pe ruinele bisericii

unei puşcării politice

pe lotus

pe lotus naştere verde

spinare transpirată la pas

cum nu mai ştiam ora

asta ar fi ora astea fetele

se va sta şi-n picioare

unde mi-ai fost personaj

nu mai ieşii din frig

şi picuri tuberculoză

sub mazurcă

melodie în ecou

repede polca

audiendi alt film

şi dependenţa

şi dependenţa mea

de scris în timpul

timpului pe ducă

impecabil da' unde

şozul şpuribus

păi c'ajunge impecabil

hai de m'arestează

portret-sinucidere

auz pe tablouri

stăm de rasă

înjumătăţindu-se

scenariul absenţei

orchestra audiază

orchestra audiază

dorul harului

pădure pe cascadă

păi voi audiaţi

cu scrisul meu

nesalutarea

vă aud vă transcriu

pian numai orchestră

de cuvinte terasate

oasele genunchilor

biserici de nisip

another deal

morţi aparente

morţi aparente ori nu

cât să tot delirăm

premoniţii sumbre

odihna cancelariei

pe trecere de parapante

ca ieri nu mai sunteţi bujori

la împuşcarea femeii per câine

unii stau în picioare

alţii se ridică din comă

după aplauze îmi dau seama

că sunteţi vii

la poeme moarte

anume iarnă

anume iarnă sub toriditate

unde ne prinde aurora

ce ne-am scăpat pelerini

fenomen cupolă penitenciar

de teatru şi lume

ochii zboară de ciori

dissolve to cut to

persoană pe ducă

n-ai merge la concert

cinci într-o rădăcină

brad între sângeri

haita sub ghilotină

şi tu pui

şi tu pui de veveriţă

surdină explozivă

neîntreruptă improvizaţie

lucruri frumoase văzând

aducându-te aminte

în altă viaţă

pe cine omori

scoţându-mă din vulturi

furt de identitate

lumină de fotografie

pe crima improbabilă

afină orgii

oasele tale

oasele tale neroase de tine

la înmormântările sinucigaşilor

ah să interoghezi organişti

nu te mai credeam

al motorinei morar

şchiopătând bătăile morii

ud asfalt ninsoare nudă

pe căruţa car s'audă

haita laie paparudă

spital cu Vasile

arta greco-romană

în ţara dacilor

alţii aruncă

alţii aruncă ancore

voi vă ţineţi de porunci

revolver apropierea

nu am acte nu am nimic

nu cobesc nu augurez

în compania escrocatorilor

carena pronaosului

noiţă văru-meu

Năiţă la şerpi

râu fericirile

sunetelor grefate

pe moleşală

să-mi pară rău

să-mi pară rău şi pentru

serile ce vin cât voi

număra paşii corcoduşului

regretul se va spăsi pe

bun înţelesul aşteptării

puţinilor din milonga

scaunele vor dansa

cu toţi ce-au stat pe ele

goticon Boellemann

vezi tu Madeleine

ce ni se sparse

cumparcita

singuratică puritate

singuratică puritate bărbaţi

în campusuri tânjindu-şi

dispariţia femeia ori credinţa

două orchestre în familie

porturi la oceanul sunetelor

virtuoso transfugo

nimeni flori nimeni

tango vârtejuri de neprins

nici cu înecul

ochită şi cascada

ţi-am spus că doctorul

a fost asasinat

fanatic

fanatic flamingilor

bolgii spulberate

spre orchestra dansatorilor

văd singuratici

alieni de promenadă

cu imitaţia adaos

ne-om auzi instrumente

emigrate în frunze

orchestraţii raţii

rar care mai cântă

din dumnezeire sunete

pe datorie

din Pacific

din Pacific pogorâsei

a ne încartirui

capului dorit durere

pe sine se cântă alto

sunt în pasaj nu se aude

bine mai vorbim mâine

orice e slin pe haină nouă de

pe vechitura de trup

de unde sufixe în engleză

acum căldurii salut simţirea

de nu s-ar răcori în oase

gata fenomenu' şi bandoneonu'

capul nears canon

capul nears canon

timp înger la chip

elena hariga

baiţ pe hârtie

muzica faţa

tainică a timpului

înger căzut crucificare

unu tehnică mixtă

cornii înfloriră

îţi cânta mereu

concertul 1 de Brahms

şi la pianina spitalului

otrava

otrava nu s-a mai băut nici

carmelul nu existase

peste gard la pompieri

atunci femeia surata şi-o

împinse în braţele mele

la ambasador pe citite

aia văduvă curând

iar otrăvitoarea înamorată

pe viaţă de mine însumi

ce lovitură emanantă

şi-n tainurile cordovane

ar vrea ei din Cordova

pe rugăciunea

pe rugăciunea lui Ben

am făcut cruce în faţa cărţilor

da' ne reîntemeiem

când dai în toţi nu dai în unu

când dai în unu dai în toţi

ce de bălăbăneli cu tunu

land Covurlui a câta landă

harem ţărâna şi lavandă

cât ne-a costat secunda an dă

premensa ba ardezia

în Ioanid de-a frezia

şi crez a zis şi crazy a

ce nu e voie

ce nu e voie şi ni se

întâmplă vom încerca să

aflăm cu dispăruţii

ne-am înfrăţit cu coralii

pe aceeaşi călcătură

australă caraulă

restul de concentrare

în deşert întru

a oceanului coamă

un pic şi sora

noastră mai mare

a mă crede cangur

faţa mi-o văzui

faţa mi-o văzui ofilită

până-n Australia abia

tema Pacificului invers

doar florile în casă

cu ele eşti grasă

te uiţi după albastră

puţine umblete fără

Australia plutitoare

deşerturi oceane

cafea la rând

respiră pe gură

anonimat Australiei

rar singur

rar singur austral

sudul continentelor

nordul tot al lor

Sfânta Maria

mi-a îndreptat şalele

în Sfântul Mormânt

vom fi şi eveniment

şi acoperirea lui

a venit dom' doctor

suspans austral

din bronhii ezitarea

rechinilor la film

tema Australiei

tema Australiei filmate

de putem ieşi la iveală

cum ne-am ilustra nelivizi

cum era Maria numai cu un pat

cenuşa unde i-o fi dormind

neamuri necinematografice

ba-mi vei mai aduce mere

cleşti racilor cadavere

mărilor coraliere

fata avea nouă ani ţi-a tăiat buricul

dar în braţe te-a dus Ionel

unchiul de te-a şi năşit

a trecut Oltul

a trecut Oltul câinele s-a

aruncat în apă după el

la 12 visase taicu' la 5 trezirea

găsit viţelul lepădat la 7 luni

lapte muls dus la 3 biserici

vărsat într-o apă curgătoare

ne aduseră copiii direct la Viting

etaj 1 oftalmologie Cociu

diferenţă de Sfânta Maria

m-oi întoarce la telefon

de onomastică de

n-or fi şi început

toţi au plecat

toţi au plecat a rămas soră-mea

să-şi dea doctoratul în glaucom

şi ce i-o mai fi cauterizând

are ce povesti bioritmic

aparţinător telefonabil

în străvechi asistenţe

cu ea aproape mama nealergând

după căruţa care n-o aşteaptă

ce vă închipuiţi că scriu

ca să-mi fac şi eu o idee

ce pacientă din senin

din Sfânta Maria la Sfântul Gheroghe

apropiate patrii

apropiate patrii

plecarea pe toţi banii

premeditarea preferinţă

or sta australienii după mine

ca mine după soră-mea

aproape internată la ochi

ar trebui să ştii de ce mă ucizi

te trezişi şi tu ne avem vizită

ceea ce şi-n Australia

mai şi mergând avioanele

peste retrase văduvele

în umbra copiilor vede-le

altor perversiuni

altor perversiuni vira

ancora surori cu Lavinia

canguri botezându-se

şi eu pozând Australia

nepeisaj ba românesc

ajung şi-mi petrec depresia

măcar şi subiectele de

pământ date de pomană

unele benevolente de

ne tragem din părinţii noştri

de la ţară care plecaţi

nu mai fotografiem

de nu le-or fi

de nu le-or fi necunoscuţi toţi

la opt spre nouă până-n opt

îmi dăduşi drumu' rechin

ce să le spun

ce să le citesc

ce să transcriu

Sârbiţă

mai mic

cu o zi

şi noi copiii lui Dumnezeu

întrecând ziua dintre noi

sub toate depărtările

evidenţa

evidenţa lui Dumnezeu în

biserica sufletului părinţilor noştri

şi acum în Pacificul dumneavoastră

ne ia timpul timpan în serios

ce să-l mai spargi surzenie

se merge în Australia de voie

pentru sănătate ape epurate

şi voi dantelă deşerturilor

care şi hărăzindu-ne zimţi

mai alege crăpătura

chininei printre friguri

trecând prin Australia

fii tu

fii tu pe dealul Alexandru

din Ducipal big-bang

valsându-ţi Matilda

trezeşte-te dinspre Cernica

magnoliu scuturat

pe profanata Cleopatra

iarna antipodului

se mai viză mă mai

făcuşi gladiator

decât cuscrii spanioli

octave tufişului

radare stufişului

cum oi dormi

cum oi dormi tufiş

ca o libertate şi

a sinuciderii în consecinţă

ne cutremurase balada

în Glasgow hai şi

în Melbourne Matilda

ştii de transcriere şube

scriitori djdj cu dingo

şi iadul înapoi

cum nu mai avea sânge

apă îi curgea din trup

spre nunta din Cana

nu mă uit

nu mă uit la voi ridicai

ochii Australiei swagman

confuzie sac mândrie

ia să nu mai stau cu faţa

spre lume ia să mă duc în

Australia ia să scriu de Alexandru

măcar şi de Gheorghe

ucis de virtualitate

şi cât aşteptând

m-aş pune în costum de socru

în faţa australienilor

swag mi-aş Matilda

ce-oi scrie

ce-oi scrie contrazicând pe Lawrence

ce-oi fi şi visat tufişuri

şi tu cu cine vorbeai

şi de drum pe 5 cu flori

bancă primum scrivere

poate mă mai auziseţi

iată scaunele adause

uşa deschisă ce să întrebi

cu mine scriind

jumătăţi de zile oculare

cu soră-mea înainte

Pacificului frăţesc

with me

with me tradus cu aci

rimând pronume englez cu

adverb dialectal românesc

e luni harnici bolnavi

nu se perisează spânzurătoarea

respectul printre antipozi

m-or fi aşteptând neîngropat

oasele spinării

lanseta balenelor

aşa şi veştile proaste

compresate vor plezni

în avion de 5 stele

cum să protestez

cum să protestez neducându-mă

în Australia dă-le roluri meseriaşe

că iubeşti poporul român

părinţii şi verişoara

ne-am uitat la un film

ce săraci eram în tinereţe

copiii în deltă ne-om

continua Australia

în centrul de poezie

pagină de puncte oame

sub norii peste marame

ca să nu moară de foame

ochii brăilencei

ochii brăilencei

pe sus Milarepa

cu soră-mea

până nu mi-o mai fi frig

până-n Austrlia că înapoi

sunt şi înainte de plecare

păsările Bucureştilor

pe ale australilor

de dragul şerpilor

muzica Australiei

pe-a lui Ben

în pinguini împins

paşii răspântiilor

paşii răspântiilor

în aşternutul crucii

picături de muson

păsărilor unison

în locul aparigraha ro

de nu cumva mai pe seară

ne căpătuim refuzul

în călcătura şenilei

răsura arsura

paharelor vărsate

oprire aparigraha

în pustiirea merelor

sac de clopote goale

pe cântar nici animale

abstinenţă femeiască

naşul să trăiască

GAYATRI

Gayatri

Gayatri se incantează pe sine

oi aprinde şi candelele diwali

via Dyonisos prehomeric

tinerele mame sălcetului

frustrarea strămoaşă begetului

nemaiîncetul încetului zetului

rămăsesem lumânare de pe urmă

aprind la vii la şcoală citiţi premianţii

mi-e milă de orga ce-o ascult

de-oi mai ajunge sculpturilor

ţigange dincolo de Gange

asociaţia patrioţilor români

nea Tudorică

nea Tudorică mai zi-mi cavalere

lulea aleluia copacilor mierle

până la dumnezeu cioara

veveriţa leagă apostolii

ne inversăm tinereţea în

acel teatru al coborârii pe role

ai lui Şacote suiau coasta

nu mi-ai spune regie asta

pâlcuri de însinguraţi tasta

eu fiind proteza intrării libere

cât o să mai tragi de mine

pe toate scaunele rezervat puştime

de-acum sunt al sălii interes

exact ca-n teatrele din New York

din ce parte ne comediază Sylvia

cum prima oară aş recidiva

şi lăsat în pace oi mai pleca

mi-am câştigat şederea rea

veniţi aici sosiţilor la gong

sonorităţi subtile să v-alegeţi

unde vedeai tu scenă sus mansarda

era mult fum şi-ai plecat

poate după Ionuţ şi Vasile

te duci la piese necunoscute

de câte ori

de câte ori mă petrecuşi

din turci cu nemţi şi tot la ruşi

ci nu-ţi mai ascultăm peruşi

mai mergem după mere pepeni

în monorimă să te depeni

prin ţepi de rapăn nemaiţepeni

opt canto smeu vult cargoşon

în hindi flutur alkyon

Ovidiu mi-l zbură anon

după o viaţă frică mi-s

realitate fără vis

cum aş ajunge la Paris

și-a săpat

şi-a săpat în ape mormântul lăsând cinstitul şarpe să înoate

pleava mută vânturată în ochii trecătorilor Marcu îl face

porc pe Codru fostul primar spune pilda lui Aaron dă să se

arunce în puţ cu mâinile întinse după norul de pleavă

se răzgândeşte scuipând în ciutură apoi strigă după toţi

să vină să-i cinstească după ce îngenunche şi se închină

la crucile de peste drum dragă Fortunatus ferice mama

se întoarce sufletul de pe unde  a mai umblat nea Ion

hai suflete ia colea eu am scuipat nu veneticii tăi dacă

îi aduci o joardă să-şi bată copiii toată lumea va afla

cât de învăţat ai ajuns încât Dumnezeu n-are s-o judece

după ce a crescut în pădure joarda s-a uscat şi a rupt-o

Codru să fluiere cu ea pe spinare cred şi eu că i-a mai

scăpat din mână să ştii tot şi poftim să nu te apuce frica

25 octombrie 1970

tresăltând

tresăltând într-o singură vină

s-au aşezat pe scaune şi cer de băut

şi domnul dumnezeu a intrat în casă

iar la plecare a mulţumit

şi-a uitat acasă ţigările a luat-o spre

căsoaie din doi podari unul nu fumează

tot va găsi după sobă un pachet neterminat

măcar niscai mucuri fie şi ale trecătorilor

nici rachiu nici ţigări nici peşte

cum e mai rău cum nu scrie nici în istorie

fiul nu a rămas pe pământul copilăriei

îl uit pe fi-mio de când numai istoria e de mine

de ce nu s-o fi ducând mai iute la căsoaie

nici Crist n-a prins peşte pe asemenea ploaie

cei patru

din cei patru necunoscuţi unul avea alură de şef

şeful celor care cer un serviciu şi fură haine

trebuia să meargă la cursul de estetică religioasă

rugat forţat se trezi într-o camionetă pentru haine

geamul ochelarilor două coase nevăzute

o fi fost rănit îşi spuse domnule el să fie Murgu

o prostul ăla  n-a ajuns niciodată la Piteşti

nici profesorul n-a avut drum până acolo

şi în ce hal e îmbrăcat s-a dus costumul lui

tăiat cu una din coasele şefului sau ale celorlalţi

ascunse printre boarfele din camionetă

i-au mai lăsat doar un crac de pantalon

haina o dezbracă şi o aruncă în pădure

tremurând de frig intră în Piteşti la curs

27 octombrie 1970

fratele geamăn

fratele geamăn al lui Dumnezeu ar fi deliberat

în aşa fel încât omul să nu mai ştie pe ce lume se află

coboară într-o vale şi umblă şi pe jos se spânzură

pe deal lăsând în urmă un lucru folositor o frânghie

pe această podea a murit Maria  când aş putea spune

cât m-am tulburat găsească-se cineva cu palme curate

să ne sfărâme o pereche de înălţime ameţitoare femeia

îşi pusese în gând să se taie şi să fie vândută cu litra

murind femeia mai vine şi o zi a sfintei moarte

noi ne cinstim din când în când cu apă curgătoare

pe când funiile căpătă întrebuinţări necreştineşti

am văzut-o dinspre drum cu basma decolorată

mă da afară cât să las loc  şi odăii să-şi dea sufletul

în timp ce peretele ţinea de tot ce-i trebuie

1970

în haine

în haine de modă străveche încât

parcă nimeni n-a îmbrăcat aşa ceva

va mugi în danf de mitraliere arătându-şi

fără ruşine faţa cu două fire în mijloc

denunţatul şi-a luat viaţa în pădure

a fost găsit după zece ani un schelet

vântul îl legăna parcă se mişca dinandins

mergeam să-l întâlnim cu bucurie

calea ne-a întrerupt-o denunţătorul

la ce m-au părăsit puterile înaintea luptei

a învăţat materialitatea întunericului

îmbătrânind îi vom cânta un imn şi lui

s-a arătat în capul dealului era pace

pe cine iubiră boierii morţi daică Parastiţo

putere

putere care hainele amesteci miezuri

femeie dărâmându-te s-o-mpresuri

supus cu nimfe-n somn suptă în lemn

în care zilele ne încheiem

ne uităm ne dezbrăcăm în oraş stăulaş

să nu mai vorbim ne iubim adormim

se însângeră mintea mai sinceră

de la inima dintâi ruptă-n căpătâi

când s-au întors

când s-au întors şi-au văzut

cei din război te ascult

câtă pagubă le-a adus

măcar şi în femei l-au răpus

au venit apoi ceilalţi

l-au dezgropat dezbrăcat

dar în pădure sub craci înalţi

să-l spânzure au întârziat

te înţeleg te ascult mi-e groază

bucură-te de ce-au întârziat

ziua în marea amiază

şi azi parcă încă îl bat

1967

teatrul Kierkegaard

teatrul Kierkegaard bilete nevândute

nici la morgă leacul nu se caută

şi necuratul se ţinea mai curat

imediat după război în barieră

în pauzele filmului veneau artişti

Haplea-i făcea Stelei curte

Cateluţa sau teii sau femeia

călcându-vă pe toate în picioare

9.3.'85

clipele

clipele cutremurului

cu lunile gerului

cu hangerul îngerului

cu lanternele răzbelului

mânerul zodierului

sabia preşcolerului

de ne prenumără

rotulă-n loc de umără

10.3.'85

cum dansase

cum dansase bufonul şi apoi bufonul dansase

dansase nunta şi apoi nunta dansase

azi dansa India şi India încă nu-l dansează

dovedindu-se că nu tot ce e dans e India şi

nu tot ce e India e dans oasele blondei

mai aveau puţin să intre în Euridice

trei ore şi iar trei aseară şi azi şi iar răspoimâine

introducerea e făcută de la Ioan la Ioan

mâine poimâine totuşi Gitagovinda lin-cătălin

scrisoarea

scrisoarea i-am pus-o în carte atelier

mi-a spus maestrul necum să doarmă

ziua în amiaza mare ploaia trecuse

şi prin oraş miliţia se sorea as well

cozile la ciocolată de nu-mi vin în minte

natura metafora naturii metafora

natura metaforei n-am sentiment

şi liniştea mă vizitează neumbră

cam când

cam când am ajuns la Dharma de-o ştiam pe lângă Buddha

lecuitu-mi-am crisparea vorbelor nemuzicale

mi-era jaf de dodii blânde pân' la urmă până ieri

mâine-aveam să-mi văd de treabă încă fără o vedere

când citeam ideograme cu sfârşitul de visare

înţelesuri dezlegate din ceramici la fereastră

din pridvor vedeam afară ca o vizită plecarea

doamnelor necunoscute una câte una toate

aproape

aproape înapoi în aer prin Di Se şi Nya Non

locuri imaginare fără margine oprirea

în praful pierdutelor cărţi de sculptură

întoarcere din cântec numai în aparenţă

în apele dodii apa din piatră vorbire

câtă carte spre cenuşa cărţilor are

în fostul capitol arderea mantrelor

telefonează ilustraţiile din Alba

6.5'85

stanțe

stanţe de opt în lungimi schimbate

acuzat ieri de universitarism apărare doi

miniştri ceea ce era de demonstrat o gelozie

o mână întinsă abuz timp scurt cald

nu ştii de ce să te mai vaiţi pe pământ

nicio nădejde am scăpat de speranţă

scrisul s-a sinucis din plăcerea ştiinţei

nu le-am lăsat să vorbească dinadins

azi voi traduce

azi voi traduce tot cornul de yak aşa păru arderea mantrelor

abia urma cu pocăinţa lui Rechungpa nu am început

rost de goană a neprevederii ne întrecusem disperare

pe toate vocile ce-am cânta din cocioabă-n palat poate la porci

ziua s-a dus numai ducere vrednicia de neunit ne curge

nimeni de tras feţe crispate în anonimizarea explozivă

am să regret jumătatea de-a doua a primului rând de-aici

să fi început tot numai cu o jumătate ca de mântuire

toţi se strâng

toţi se strâng la pace-n crâng de iau foc m-apuc să plâng şi să-i stâng

fata de la ţară era Tară ţara era Tara Brâncuşi era Milarepa

Peter îl pârâse Mircea nu râse Tara târa doctrina învierii

n-o spune Marpa o tace Mila n-o traduce Jacques

Rudra atunci de-o crezusem lipită ce fata Margret

aceeaşi piesă dumnezeule ce fericire că nu se pierdu

în neînţelegerea dintâi de la inimă

n-are cum ieşi dată fiind în minte

5.7.'85

aşa-zise rânduri

aşa-zise rânduri lungi

dilatate de-astă-vară

dublu scund a nibelungi

peste vlahii bunăoară

ce e-n plus cară-se azi

ce rămâne mă omoară

dublu lung a huniazi

peste vlahii bunăoară

şi-aşa-zişii nibelungi

mâine rimele contractă

dusu-n rimă rândul ungi

febră fără muscă dreaptă

mai suflare tusea tuş

debruiat de ce omoară

sunet nopţii auruş

netezit la bunăoară

6.3.'85

http://georgeanca.blogspot.com.au/2016/11/teatrul-kierkegaard.html