GSM CU MASCĂ și FĂRĂ MASCĂ !

CU MASCĂ și FĂRĂ MASCĂ !

Mai toți liderii de partid au îmbrăcat tradiționala blană de oaie și umblă din județ în județ cu sorcova electorală. Frazele, cunoscute din campaniile anterioare, reîncălzite în cuptorul cu unde, sună jalnic. Nu mai au nimic din vigoarea cu care erau rostite altădată. Candidații, chiar dacă sunt în mare parte figuri noi, cei vechi ascunzându-se de ochii publici, plasați însă abil pe locuri eligibile, repetă obsedant propozițiile date de la partid. Practic, foarte, foarte puțini sunt capabili să gândească cu propria căpățână, fiind, de fapt, bieți papagali dresați de directorul de campanie. 

Pe ici-colo, se mai plasează și sacoșa cu „produse electorale”. Mă aștept că în ultima săptămână să se îndesească astfel de mituiri ale găinarilor vânători de voturi.  

Același circ ieftin din orașele și satele țărișoarei se derulează și pe ecrane. Televiziunile de partid nici nu mai mimează echidistanța. Atacurile golănești au loc la vreme de seară, adversarul fiind întrerupt atât de candidatul partidului aflat la butoanele acelui post tv, cât și de moderator / moderatoare sau „analistul de serviciu”, care ar trebui să aibă o oarecare decență în dezbatere. Mercenarii joacă la scenă deschisă. Când vorbește cel care i-a plătit, analistul tac mâlc. Cum vorbește oponentul declanșează adevărate șarje pentru reducerea sa la tăcere. 

Din tot acest carnaval politic, bietul alegător nu mai știe ce să creadă. Albul devine negru și negrul devine alb. Penalii defilează în fete mari, cu șiroaie de plasmă după ei. Se dau victime ale violului politic și ale justiției. Justiție care nu are cum să-și oprească mersul firesc, și așa greoi, doar la strigătele veritabililor pușcariabili, pe care boborul de mult timp îi așteaptă în locurile de odihnă ale renumitelor stațiuni Jilava, Poarta Albă și care vor mai fi. Oricum, se dovedesc a fi puține. Multe fără servicii SPA ! Mulți analiști dantonieni vorbesc de reconstituirea unor foste guverne chiar în spatele zidurilor de siguranță ! 

Sunt „curtați” și foști președinți, care au girat potlogăriile postdecembriste. 

Sondajele acreditează insistent ideea că dalmațienii partidului cameleon, născut în focul marii Contrarevoluțiii din Decembrie, au șanse reale de a conduce țara după 11 decembrie. Împreună cu alde alții. Mult mai penali. E posibil să avem un prim ministru condamnat. Ar fi o premieră planetară ! Nu degeaba, România e țara tuturor posibilităților ! Deja, o cameră a Parlamentului este condusă ceva timp de un alt potențial penal. Cu bilețel roz la gambetă ! De fapt, măruntul partid conduce detașat în topul urmăriților penal și al traseiștilor. 

Tot felul de găinari politici, vocali și plini de tupeu, au preluat marota „străinii ne vor răul” ce capătă resuscitări demențiale. De parcă străinii ne-ar fi distrus țara și nu mafiotismul local și național ! Lipsa de obiectivitate conduce la accese paranoice pe ulițele patriei. O fantomă, numită Soros, activată la nivel mondial, face victime printre mulți creduli din România. Soroș e-n toate, fiind în diverse locuri în același timp. 

Măi, să fie ! De parcă lumea ar fi o turmă de oi !?!  

Tehnocrații sunt mitraliați din toate pozițiile, în ciuda unor realizări evidente. Se cere lichidarea lor pentru simplul fapt că timp de un an de zile nu s-a mai putut fura ca lumea pe plaiuri românești !?! 

Nimeni nu rostește un adevăr simplu. Orice candidat, ce se vrea politician, trebuie să fie, în primul rând, tehnocrat, stăpân pe meseria sa. Toți neaveniții, care au dominat scena politică timp de 26 de ani, s-au dovedit doar mâncători de cuvinte, golite de conținut, fără a-și demonstra calitățile profesionale și intelectuale. Din contra, mulți au ajuns de râsul lumii prin inepțiile susținute la tribuna Parlamentului sau prin declarațiile în fața camerelor de luat vederea. 

Cațavenci, cu carnete de partid de toate culorile, găsim pe la toate tribunele publice. „Să ne luăm țărișoara înapoi !” urlă apocaliptic tocmai cei care au furat-o la greu. Manipulările sunt uneori atât de abile, alteori de-a dreptul grotești, încât, repet, bietul alegător, nu mai știe ce să aleagă !

Ultimele două săptămâni sunt decisive pentru a mai ghici ce se află dincolo de măști. Carnavalul electoral, anost până acum, va căpăta, cu siguranță, accente stridente prin hămăiala fără de sfârșit a celor amatori de uriașele drepturi parlamentare. 

Trai, nineacă !

Toate bune !?!