SCRISOARE PASTORALĂ - 389

Dragii mei enoriași!

La  început de an 2019, rog pe Bunul Dumnezeu să reverse asupra Dumneavoastră și celor dragi ai Dumneavoastră sănătate, bucurii, împliniri în toate cele bune, puterea de a nu vă pierde speranța și credința, să aveți pace, liniște sufletească, bună înțelegere și trăire creștinească!  La mulți și fericiți ani!

*

Scrisoare către Eminescu(I)

„Bădie Mihai!…

 Pe tărâmul acela al tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte, pe care de atâta amar de vreme hoinăreşti, ţi-o fi dor de ţară, de codrii şi pâraie, de holdele pârguite şi fecioarele sfioase, de lacul albastru, de marea-nviforată, de lună şi de luceafăr, de stele şi de plopii singuratici. Ţi-o fi dor, bădie, să mai afli ce-i pe plai, ce-i în lume şi în suflet. Oi vrea să ştii câte împliniri s-au zămislit pe de-a-întregul, câte vifore ne-au spulberat speranţele, cu câte oase ne-am însemnat hotarele, cu câte lacrimi ne-am plâns îngenuncherile.

Dulcea ta Românie a fost adesea otrăvită, acrită şi amărâtă de lifte din patru zări venite să ne ceară pământ şi apă. A fost adesea sfârtecată, jupuită, ciopârţită, i s-au tăiat picioarele şi mâinile, i-au înfundat gura, i-au scos ochii şi i-au spart timpanele, dar ea a continuat să strige „Victorie”, să blesteme, să se roage, să geamă şi să scrâşnească. Gloriile şi le-a plătit cu fluvii de sânge, dar laurii au încununat frunţile altora; flăcăii ei s-au spetit în ocne şi temniţe, au murit în tranşee şi nici măcar morminte legiuite n-au avut. Dorul ne-a hrănit sufletul şi speranţa. Ne-a fost dor de libertate, de p şi dreptate, de cer albastru şi de sărbători, de colinde şi altare. Cu cât ne-a fost dorul mai mare, cu atât ne-au îndepărtat mai mult de vatră. Au crezut că ni se rup firele, dar au fost ca funiile de mătase din poveşti. Mare-a fost trecutul, temut mi-e viitorul. Cârdurile de corbi ne dau mereu târcoale, cu hămeseala lor dintotdeauna, lupii ne urlă pe la gardurile stârni, suntem singuri, tot mai singuri într-o lume străină şi haină. Dulcea Bucovină şi Ţara Basarabilor şi a Muşatinilor zac sub călcâi străin, iar azi nici nu îndrăznim să mai vorbim de ele, ca să nu deranjăm mărimuri de aiurea. Mândru erai, bădie, când gândeai la viitor, dar tare mă tem că dacă ai citi istoria veacului ai înnebuni. Fiii mândri ai ţării, plăieşii de-altădată ai lui Ştefan, au fost umiliţi şi-ngenuncheaţi, batjocoriţi şi huiduiţi. Piatra-piatră de e piatră, o calcă roata şi crapă; o calcă de mii de ori şi-o aruncă în vâltori. O ia apa, o ia vântul, nouă ne-a rămas cuvântul. Şi cuvântu’ şi oftatu’, inima ca stânc-a statu!

Răzbunare crudă, zău, că n-am făcut, chiar dacă prilejuri am avut destule. Ne-am apărat brazdele, vetrele, altarele şi pruncii. Dacă a fost nevoie, i-am speriat niţel la Mărăşeşti, Oituz, pe Jiu şi pe unde a mai vrut Dumnezeu. Atât şi nimic mai mult. I-am gonit cât am putut, ne-am curăţat hotarele, morţii i-am îngropat, bolnavii i-am vindecat, apoi am pus mâna pe coarnele plugului şi ne-am văzut de treabă. La sărbători avem răgaz şi-l ascultăm pe popa cum ne citeşte pomelnic lung cu cei ce nu s-au mai întors acasă dintre noi. Am ştiut că este un Dumnezeu acolo, sus, în ceruri, care cântăreşte şi judecă oameni şi popoare şi am mai lăsat şi-n seama Lui, c-a Lui e răzbunarea.

Ne-ai dorit, bădie, cu cuvânt de testament, să avem frăţie, precum stelele cerului, frunzele codrului, păsările văzduhului. Ne-am înfrăţit prin vreme de multe nevoi, am pus mână-n mână, umăr lângă umăr şi-am răzbit şi noi. Ne-am înfrăţit în faţa puştilor şi-a morţii, pe străzile Timişoarei, Bucureştiului, Sibiului şi Clujului şi al altor locuri de sfântă aducere-aminte. Ne-am înfrăţit la greu şi la bucurie şi greul n-a mai fost atât de greu şi bucuria a fost mai mare. Ne-am înfrăţit în sărăcie, în umilinţă, pe câmpul de luptă, pe ogor la cules, la semănat, la cozi, la nunţi şi la înmormântări. Ne-am înfrăţit când am şoptit Mioriţa, Tatăl nostru, Manole, Manole, ori poeziile matale.

Multe am să-ţi spun, bădie Mihai, şi-o să revin curând. Până atunci, cu bine!

   Popa Alexandru de la Bârda-Mehedinți.”

*

La cumpănă de ani.  Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru tot şi pentru toate, căci fără El suntem praf şi pulbere. Atât cât vrea El mai fiinţăm pe acest pământ, ne mai bucurăm de fiecare zi ce ne-o dăruieşte, de fiecare anotimp, de fiecare clipă fericită, pe care mai avem prilejul s-o trăim!

Vă mulţumim cordial tuturor pentru tot sprijinul ce ni l-aţi dat în cursul anului 2018! Vă mulţumim tuturor celor care ne-aţi primit cu colindul, atât la Crăciun, cât şi la Bobotează, după datina străbună, ca nişte adevărate  familii de creştini! Vă mulţumim cordial pentru darul ce ni l-aţi făcut, fiecare după voia şi posibilităţile ce le-a avut, dar mai ales pentru bunăvoinţa creştinească şi românească. Să dea Dumnezeu să vă găsim pe toţi sănătoşi şi cu voie bună mulţi ani de aici înainte!

La cumpănă de ani, se cuvine să facem un scurt bilanţ  fiecare dintre noi cu privire la viaţa noastră, la familiile noastre, la speranţele ce le avem de viitor. Dacă n-ar mai fi sărbătorile şi rânduielile acestea ale anotimpurilor, viaţa ar fi ca o lungă călătorie fără popas. Aşadar, să ne oprim un pic în lungul drum al trecerii noastre prin lume şi să ne facem un examen de conştiinţă fiecare. Să ne imaginăm că derulăm filmul vieţii noastre de până acum, cu toate ale sale bune şi rele. Să ne imaginăm, de asemenea, că la acest film ar privi şi Dumnezeu. Ia gândiţi-vă, aţi găsi vreo scenă în acel film de care să vă fie frică, ori să vă roşească obrazul la gândul că va vedea-o  Cel de Sus?  Sau chiar şi numai ceilalţi semeni ai Dumneavoastră?! E o grea încercare. Căutaţi, de asemenea, să socotiţi dacă aţi făcut tot ce a depins de Dumneavoastră, ca propria familie să dureze, ca soţul, soţia, copiii, părinţii, socrii, cumnaţii  Dumneavoastră să aibă o rază de fericire, când s-au aflat în preajma Dumneavoastră, când aţi vorbit, când aţi muncit împreună. Vedeţi dacă aţi făcut vreo fărâmă de bine cuiva, dacă v-aţi făcut întotdeauna rugăciunea, dacă sunteţi împăcaţi cu Dumneavoastră înşivă, cu cei din jur şi, mai ales, cu Dumnezeu. Încercaţi să vă imaginaţi, că în clipa următoare aţi fi chemaţi înaintea lui Dumnezeu, că v-ar sosi ceasul cel din urmă. Aveţi, oare, bagajul făcut? Sunteţi, într-adevăr, pregătiţi de marea călătorie?  Aveţi suficiente argumente ca să vă apăraţi la dreapta judecată pentru faptele săvârşite în această viaţă?  Sunt câteva întrebări, pe care ar trebui să ni le punem fiecare dintre noi la această cumpănă de ani.

Faceţi planuri pentru familia Dumneavoastră, dar ţineţi seamă şi de ceilalţi membrii ai familiei. Vedeţi dacă şi lor le place şi dacă sunt de acord cu ceea ce vreţi să faceţi. Numai aşa va fi armonie şi unitate în casa Dumneavoastră şi nimănui  lehamite nu-i va fi, că staţi sub acelaşi acoperiş!  Dumnezeu să vă ajute  şi să fie bine!

*

Starea parohiei(II).  În numărul trecut al ,,Scrisorii pastorale” făceam o analiză amănunțită a vieții religioase din parohia noastră din cursul anului 2018. Colindul cu Botezul ne determină să venim cu câteva completări, pe care le considerăm absolut necesare. În primul rând, mulțumim lui Dumnezeu că avem asemenea creștini în parohia noastră, care păstrează atât cât se mai poate tradițiile noastre strămoșești, credința și datinile. Veniți în număr mare la biserică în duminici și sărbători, sunteți atașați de biserică, nu batjocoriți slujitorii bisericești, ci, dimpotrivă, avem semnale că vorbiți chiar mai bine decât ar trebui despre preotul Dvs. Aveți în casele Dvs. icoane, candele, atmosferă creștinească. În majoritatea caselor icoanele sunt așezate pe peretele dinspre răsărit, pe acel perete nu mai sunt tablouri, postere, decupaje din reviste cu mâțe, câini, lei, șerpi, femei goale și alte bazaconii de acestea. Am găsit case în care cărțile primite de la  parohie în ultimii ani erau așezate pe masă, în mijlocul camerei, ca într-o sală de lectură dintr-o bibliotecă. Aceleași cărți le-am văzut în multe case în biblioteci, în altele ele singure formau ,,biblioteca” familiei. Au fost legați cei mai mulți câini, iar cei care au fost dezlegați s-au dovedit a fi bine educați. Anul acesta nici unul  dintre ei n-a încercat rezistența pantalonilor popii și nici nu i-au verificat gustul cărnii. Aproape toți enoriașii noștri știu să se închine corect. Am mai întâlnit câteva cazuri, în care oameni în toată firea nu știau acest lucru: fie făceau niște rotocoale cu mâna, parcă s-ar fi apărat de muște, fie dădeau din mână, parcă ar fi tras la ferestrău.  Sunt câțiva enoriași, pe care-i putem număra pe degetele de la o mână, care evită în mod sistematic, de ani buni, să-și arate fața cu prilejul colindului. Altfel spus, fug de icoană, de cruce, de agheasmă! Nu putem pune, deocamdată, un diagnostic definitiv, fiindcă mai trebuie făcută și proba cu tămâie! Sunt cazuri puține, câteodată unice, dar ele mai există, totuși. Rușine să-i fie preotului!

În Malovăț s-au făcut multe construcții noi, s-au consolidat ori s-au extins altele mai vechi, s-au amenajat frumos, au fost dotate cu multă aparatură, ceea ce arată că nivelul de civilizație s-a ridicat simțitor. Mai puțin s-a întâmplat acest lucru în Bârda. Vorbe amuzante, nevinovate, am auzit mai puține anul acesta! Dacă e vorba de porci, remarcăm că și anul acesta au fost destul de mititei. Nu mai sunt porcii de altădată, care umpleau câte două postăvi cu carne! Nu mai sunt nici câinii de altădată! Acum predomină pechinezii! Criza economică se resimte peste tot. Chiar starea Dvs. de spirit, îngrijorarea față de nevoile de azi, de mâine, spune acest lucru. Mulți, foarte mulți nu aveți serviciu, mulți sunteți plecați în țară sau peste hotare la muncă. Sunt copii lăsați în grija bunicilor, în grija rudelor. Lipsa părinților se resimte în timpul anului, atât la școală, cât și  în viața lor în general. Am găsit multe porți deschise între vecini, între părinți și copii, dar am mai găsit și garduri noi construite între părinți și copii! Expresii de genul ,,-Pe aici nu se trece!” am întâlnit anul acesta, când a fost vorba să merg de la casa părinților la a copiilor pe poteca ce-o cunoșteam din anii trecuți. Expresia mi-a amintit de deviza trupelor române pe frontul de la Mărășești!

Am mai găsit frați și consăteni certați și încrâncenați de ani de zile. Am găsit  și mulți bolnavi, bătrâni, săraci și singuri! Din păcate, parcă mai mult ca-n alți ani, am găsit familii destrămate. Nu sunt familii aflate în luna de miere, ci familii cu copii la școli, alții în prag de căsătorie. Nu analizăm aici cauzele, ci deplângem copiii rămași cu un părinte, gospodăriile frumoase pe care și le realizaseră, viața lor de familie de altădată, care părea atât de armonioasă! Poate că nu e totul pierdut! Dumnezeu să le ajute, să le dea pace, înțelegere, împăcare  și să nu uite că pasărea din mână e mult mai de valoare decât cea de pe gard!

Dacă Dumnezeu ne va ajuta şi Dvs. îmi veţi fi alături, vom reuşi să mai facem multe lucruri bune împreună, spre slava lui Dumnezeu. Dorim să continuăm publicarea şi răspândirea cărţilor religioase; să continuăm să scoatem şi să vă trimitem ,,Scrisoarea pastorală”; să distribuim gratuit fiecărei familii din parohie şi celor ce ne-au  ajutat cartea Dicționarul proverbelor religioase românești, vol. II și să găsim resurse ca să publicăm volumul al treilea pentru Sărbătorile Crăciunului de anul acesta și să v-o donăm; să dăm cât mai multe filme cu conţinut religios; să fim prezenţi în presa scrisă şi pe internet cu cât mai multe contribuţii; să organizăm mai multe excursii cu caracter religios; să continuăm cu donarea pâinii  în duminici şi sărbători; să menţinem serviciile gratuite şi contribuţia de cult la aprecierea fiecăruia; să putem să acordăm ajutoare celor bolnavi, neputincioşi şi tuturor celor  loviţi de nenorociri; să intensificăm activitatea pastorală şi misionară; să mărim numărul participanţilor la slujbe, să terminăm magazia/capelă, să terminăm gardul la curtea bisericii din Bârda, să pavăm aleea de la intrarea bisericii din Bârda şi multe, multe altele, despre care vom vorbi pe parcurs. Dumnezeu să ne ajute!

*

Rugăciune pentru căsătorie. Am găsit pe internet o rugăciune de mare valoare pentru mulți dintre tinerii noștri. Iat-o: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce ai zis: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și toate celelalte se vor adăuga vouă“, dăruiește-mi toate cele de trebuință pentru a merge pe calea mântuirii. În mâinile Tale este viața mea și fără Tine nu pot cunoaște nici împlinirea și nici bucuria cea adevărată. Știind aceasta, având dorința de a purta crucea căsătoriei, Te rog să mă ajuți să găsesc făptura potrivită alături de care să înfrunt marea vieții acesteia.

Ajută-mă, Doamne, ajută-mă, cum numai Tu mă poți ajuta. De multe ori ispita singurătății mi-a rănit inima, de multe ori diavolul deznădejdii a lovit în poarta sufletului meu. De atâta durere inima mea s-a strâns și nu este nimeni care să îmi aline durerea. La Tine alerg, Doamne, nădejdea mea, întărirea mea, lumina vieții mele. Ajută-mă să am o familie bineplăcută Ție, o familie peste care să se reverse mulțimea binecuvântărilor Tale.

Ferește-mă, Doamne, de tot răul. Ferește-mă de o alegere greșită. Ferește-mă de minciuni, de răutate, de desfrâu. Să nu mă înșele frumusețea cea degrabă trecătoare, ci să caut mai ales frumusețea sufletească. Să nu mă orbească dragostea pătimașă, nici să nu mă biruie patimile și poftele. Tu știi, Doamne, nepriceperea și slăbiciunea minții mele. Izbăvește-mă prin harul Tău de neputințele care mă apasă. Vino în ajutorul meu, Iubitorule de oameni! Dăruiește-mi înțelepciune și răbdare. O, grea este crucea răbdării și greu îmi este să nu fiu covârșit de ea. Dar în Tine îmi pun nădejdea.

Ajută-mă, Doamne, să iubesc Biserica, să stărui în rugăciune și să am râvnă pentru împlinirea poruncilor Tale. Să mă spovedesc ori de câte ori umbra păcatului va tulbura mintea mea, mai înainte ca gândul murdar să devină faptă. Dăruiește-mi ca primind dezlegare de păcate să-mi îndrept viața după cum Îți este bineplăcut Ție. Fă să-mi fie mie familia cale de mântuire, cale de bucurie. Să nu caut împlinirea cea înșelătoare cu care mă ademenește această lume, ci să caut dragostea pe care ai binecuvântat-o la nunta din Cana Galileii. Să îmi fie familia prilej pentru a-Ți mulțumi în fiecare zi. Și la vreme potrivită, dăruiește-mi, Doamne, copii credincioși și sănătoși, care să ducă o viață curată și sfântă.

Rugători aduc pentru mine pe toți sfinții, pe mai marii cetelor îngerești, pe Înaintemergătorul Tău, pe înțelepții Apostoli și împreună cu aceștia pe Preacinstita și Preacurata Maica Ta, ale căror rugăciuni primește-le, Milostive Hristoase al meu, pentru folosul meu și pentru mântuirea mea. Că Tu Însuți ești, Bunule, sfințirea și luminarea sufletelor noastre și Ție după cuviință, ca unui Dumnezeu și Stăpân, toți slavă Îți înălțăm, în toate zilele. Amin.”

*

Folclor din Mehedinți(LXXXVII). Din cântecele  populare culese de subsemnatul la 23 octombrie 1983 de la regretatul Rolea Petre(zis Pătru lui Râcu) din Bârda, mai redăm câteva. Iată-le:

Pe noi cinʹ ne-a despărțit

Pe noi cinʹ ne-a despărțit

Fi-i-ar moartea de cuțit,

Să moară nespovedit.

Din cuțit plin de rugină,

Să moară fărʹde lumină.

Putrezi-i-ar carnea-n văi,

Oasele prin corobăi.

Foaie verde de scumpie

Foaie verde de scumpie,

Cântă-mi, cuce numai mie,

Că la vară nu se știe,

Dacă îmi mai cânți tu mie!

Ori că trăiesc, ori că mor,

Ori m-oi afla călător.

Cântă, cuce, nu-nceta,

C-am dat de-o inimă rea,

Mi-a pierdut calul șaua

Și mi-a găsit-o mândra.

Eu o rog ca să mi-o dea

Și ea spune că nu vrea,

Că n-am mai dat pe la ea!

     Voinic necăjit

Voinic necăjit,

De soartă gonit,

De mândra urât.

În codru s-a dus,

Cucului s-a plâns.

-Cuculețule, porumbacule,

Am venit din sat,

Să-ți cer ție sfat!

Nu știu cum să fac,

Pe mândra să-mpac

Și să-i mai fiu drag!

-Voinicelule, băiețelule,

Eu-s o păsărea,

Nu știu dragostea,

Nici pe mândra ta,

Dar o vorbă-ți spun:

Mândrele se țin

Nu cu minciunele,

Cu parale grele!

Ai văzut când ai căruță

Și caii îți cer grăunte,

Mândra părăluță!

Caii cer potcoave,

Mândrele propoade,

C-au și ele draci,

N-ai ce să le faci!

Eu mă duc, mândră, de-acasă

Eu mă duc, mândră, de-acasă

La armată, nu la coasă!

Eu mă duc, mândră, mă duc,

La armată, nu la plug!

Duceți-vă rândunele

La fereastra mândrei mele

Și cântați doina de jele,

Doina inimioare mele!

Să mergeți în satul meu,

Să cântați cum cântam eu,

Doina sufletului meu!

Merg pe drum și-ncep să plâng,

Când m-apucă câte-un gând,

Ziua mi-o petrec cu dorul,

Noaptea nu mă fură somnul!

*

                 File de  jurnal – 26 sept. 1982. ,,De câteva zile a început o campanie neobișnuită. Toți muncitorii din întreprinderile severinene, care au buletine de țară, au fost trimiși pentru o lună și jumătate în satele lor  ca să muncească în unitățile agricole. Acolo sunt obligați să-și facă prezența zilnic. La trei zile lipsă li se desface contractul de muncă la instituțiile lor. În timpul acestei campanii sunt obligați să muncească ,,la ce sunt puși”. Muncile lor sunt retribuite pe categorii. La Ferma de stat din Bârda  au venit muncitori, 50-60 soldați, școlile din Bâlvănești, Bobaița, Pârlagele și Malovăț, fără a mai socoti muncitorii permanenți și zilierii din Maramureș, Bihor, Botoșani și Câmpul Mehedințiului. În câteva zile va fi terminată recoltarea fructelor și vor începe apoi alte lucrări. Deja ieri tăticu a luat foarfeca și a tăiat la pomi, iar maramureșenii pregătesc terenul pentru a planta 20 ha de puieți(…).

            Recoltarea porumbului continuă și în satul nostru. Ce-au cules bârdenii au cules, ce nu, au venit muncitorii de la diferite întreprinderi din oraș și au cules masiv, indiferent dacă porumbii fuseseră munciți de C. A. P. sau de oameni. Porumbii s-au făcut ca niciodată, însă pentru oameni a fost ca și când câmpul ar fi fost pustiu. În hambarele de la Baza de recepție nu mai au loc grămezile. Parcă s-ar fi revărsat Dunărea, așa stau porumbii.

           Întreprinderile severinene au normă la cules de porumb. Norma e de 0,50 ha/muncitor/zi. Retribuția pentru munca respectivă o face C. A. P. –ul beneficiar cu prețul de 40 lei/zi/normă, din care se rețin 8 lei ,,garanție”.În Timișoara întreprinderile ar fi fost obligate să facă și câte un transport de fiecare mașină aflată în inventar la câte un C. A. P. din județ.

             Azi am vorbit cu Victor Stănciulescu, secretarul de partid al comunei. Mi-a spus că C. A. P. –ul Malovăț are șase milioane lei datorie, iar Șimianul douăsprezece milioane datorie la fondul de stat. Cam aceeași situație este la toate unitățile de acest fel din țară. Peste tot e tensiune și atmosferă încărcată. În partea câmpului se aude că s-ar fi produs și incidente serioase. La Gogoșu, - mi-a spus Victor -, un hambar de 40 de vagoane de porumb a fost golit în mai puțin de o oră de săteni. Autoritățile ar fi asistat, neavând curajul să intervină. Și factorii de răspundere sunt îngrijorați de actuala situație din țară, dar nu au ce să facă, fiindcă însuși sistemul de organizare al agriculturii este deficitar. Lipsa totală de cointeresare din partea țăranilor subminează totul. ,,- Mințim prea mult, părinte, mi-a spus Victor. În toamna asta i-am înșelat pe oameni și le-am luat totul, deși în primăvară le promisesem și luna de pe cer. Ne întrebăm ce vom face anul viitor? Mi-e rușine să privesc omul în față, când știu că i-am furat munca pe un an de zile și el nu are ce mânca!”

Cred că aceste stări de lucruri distrug ceea ce era mai caracteristic în țăranul român: stabilitatea și legătura cu pământul. Când în 60% din populația țării, cât reprezintă țărănimea, intră teama zilei de mâine, goana după hrană, spiritul de instabilitate, se duce totul pe râpă, și patriotism, și reazim al țării. Cred că va veni vremea să căutăm țărani, dar va fi prea târziu! Vor exista doar în rezervații speciale. ”

*

Contribuția de cult.  Până la închiderea acestei ediții, situația contribuției de cult pe 2019 se prezintă astfel: în Malovăț au achitat 84,46% din familii; în Bârda au achitat 90,07% din familii; la nivel de parohie au achitat 86,22%. Reamintim că și pentru anul 2019, regula privind contribuția de cult rămâne aceeași: fiecare dă cât vrea. Serviciile religioase sunt gratuite, indiferent dacă cineva achită ceva sau nu pentru contribuția de cult. Preotul este la dispoziția tuturor  365 zile pe an, 24 de ore pe zi. În rest este liber! Pentru 2019, cea mai mică contribuție de cult este de 10 lei, iar cea mai mare de 482 lei.

Dintre fruntași menționăm pe următorii:

A. În Malovăț: I. Ilinca Alexandru: 482 lei; II. Cioabă Dumitru: 335 lei; III. Ungureanu Gheorghe și Mănescu Gh. Vasile: câte 250 lei; IV. Căprioru Marius-Emanoil: 245 lei;  V. Manolea Elisabeta: 235 lei; VI. Oproiu Elisabeta: 230 lei; VII: Bobiț Gheorghe și Coman Vasile: câte 220 lei; VIII. Ionașcu Ștefan: 215 lei; IX: Popescu Gr. Dumitru: 210 lei; X. Ștefu Constantin(I): 205 lei; XI. Surugiu Elena, Pau Claudiu, Băleanu Ioana, Crașoveanu Valeriu, Baltac Alexandru, Meilă Pantelie și Surugiu I. Mihai: câte 200 lei; XII. Crumpei Gheorghe: 165 lei; XIII. Crăciunescu Tică și, Bucică Bebe: câte 160 lei; XIV. Coman Constantin, Motreanu Petre, Paicu Domnica, Voican Petre, Pereanu Constantin, Bazavan Gheorghe(Ieleșnic), Baltac Ion, Bondoc-Ionașcu Gheorghe, Mănescu C. Vasile, Minune Ion și Munteanu Alexandra: câte 150 lei; XV. Vasilescu Ioana: 145 lei; XVI. Popescu Mihai și Almichi Ion: câte 140 lei; XVII. Tărăbâc Angela, Tărăbâc Grigore, Curea Gheorghița, Mănescu Constantin și Badea Marius: câte 130 lei; XVIII. Vișan Sevastița, Pau Dumitru, Tărăbâc Gheorghița, Dima Vasile, Cotea Nicu, Coman Elena, Dragotă Nicolița, Munteanu Iorgu și Tătucu Grigore: câte 120 lei; XIX. Boncioc Elena(II), Surugiu Eugenia, Popescu Angelu, Mănescu Valeria, Trocan Ion, Baltac Lida, Glavan Pompiliu și Papa Vergina: câte 115 lei; XX. Pătrulescu Alin: 113 lei;  XXI. Văcăriuc Nicolae, Vișan Ioana, Bazavan Dumitru, Manolea Nicolae, Bârdeanu Ion, Coman Marian, Chiriță Toni, Popescu Marga, Pau Daniel, Surugiu Gheorghe, Blejdea Gheorghe, Căprioru Petre, Ciobanu Doru, Surugiu Gh. Mihai, Înv. Michescu Ion, Săftoiu Liviu(I), Paicu Nicolae, Haidamac Minodora și Ciurel Valentin: câte 110 lei; XXII. Căprioru Gheorghe, Popescu Dumitru, Ciobanu Dumitru, Ciolacu-Hotăranu Claudiu, Popescu V. Constantin, Pera Aurica, Surugiu N. Ion, Meilă  Costel(I), Mănescu Elena, Răchiunoiu Grigore, Baltac Gheorghe, Zamfir Viorel, Baltac Constantin, Borcilă Vasile și Motreanu Vasile: câte 105 lei; XXIII. Lupșa Dumitru: 102 lei;  XXIV. Manolea Grigore, Bobiț  Claudiu, Vișan Valeria, Cosma Cristina, Cernea Mihăiță, Bazavan Claudiu, Ungureanu Dumitru, Iordache Mihai, Stroie Sever, Almichi Constantin, Băleanu Petre, Munteanu Dumitru, Drăghici Ionuț-Alexandru, Coman Nicolae, Ghilerdea Sevastian, Pera Dumitru, Popescu M. Mihai, Orodan Aneta, Borugă Ion, Borugă Viorel, Oproiu Vasile, Cojocariu Titu, Tărăbâc Virgil, Ștefu Florian, Ștefu Gheorghe, Boncioc Dumitru, Meilă Nicolae(I), Vișan Ion, Păunescu Aurelia, Borugă Mihai, Borugă Vasile-Cosmin, Badea Ion, Sava Ion, Paicu Angelu, Munteanu Puiu, Bora Ion și Mazilu Paraschiva: câte 100 lei;

B. În Bârda: I. Popescu Valeria: 265 lei; II. Botoșan Dumitru: 230 lei; III. Gârbovan Nicolina și Trocan Dumitru: câte 205 lei; IV. Butoi Ion: 192 lei; V. Coman Elena: 165 lei; VI. Bobocea Savu: 163 lei; VII. Curea Gigi și Horodnic Tudor: câte 160 lei; VIII. Dragomir Bădiță, Tănase Maria și Mucioniu I. Ion: câte 150 lei; VIII. Gârbovan Ion: 140 lei; IX. Drăghia Tudor: 135 lei: X. Stănciulescu Florin: 130 lei; XI. Turlacu Emil: 125 lei; XII. Ploștinaru Ionel, Pâlșu Gheorghe și Rolea Aurică: câte 120 lei; XIII. Rolea T. Ion și Luca Vasile: câte 115 lei; XIV. Anghel Domnica, Malescu Gheorghe, Luca D. Maria, Luca I. Ana, Sfetcu Bebe și Sfetcu N. Aurel: câte 110 lei; XV. Ivașcu Ion, Luca C. Maria, Mema Ștefan și Mema Petre: câte 105 lei;  XVI. Anghel Nicolae, Stănciulescu Ion, Pavel Eugenia, Dragomir Gheorghe, Dragomir Nicolae, Cimpoieru Tănase, Curea Cristi, Cimpoieru Viorel, Luca Gheorghița, Olteanu Alexandru, Stănciulescu Alexandru, Mema Elena, Șeitan Gica, Ivașcu Vasile, Luca Jana, Luca Dumitru, Gheran Maria, Sfetcu George, Sfetcu Sorin, Curea Constantin, Bufan Dumitru, Sfetcu Dumitru, Boescu Gabi și Ivașcu Ionuț: câte 100 lei;

 Acestora și tuturor celorlalți care au contribuit cu cât au putut ei, le mulțumim cordial.

Dumnezeu să le răsplătească jertfa!

*

Ajutoare și donații. În această perioadă am primit câteva ajutoare din afara parohiei, astfel: Domnul Ing. Meilă Ion(Tr. Severin), fiu al satului Malovăț: 500 lei; Domnul Pera Nicolae(Constanța), fiu al satului Malovăț: 300 lei; Părintele Pr. Gheorghe Croitoru(Mizil-PH): 200 lei;  Domnul Bazavan Ion(Tr. Severin), fiu al satului Malovăț, Domnul Pera Valeriu(Tr. Severin), fiu al satului Malovăț, Domnul Pera Alexandru(Tr. Severin), fiu al satului Malovăț, Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina(Curtea de Argeș-AG), Doamna Michescu Elena(București), fiică  a satului Malovăț și Doamna Doina Vasilca(București), fiică a satului Malovăț: câte 100 lei;  Domnul Vasilescu Marius-Daniel(Tr. Severin), fiu al satului Malovăț: 60 lei; Doamna Predescu Violeta(Tr. Severin), fiică a satului Bârda, Domnul Iorgovan Anton(Tr. Severin), fiu al satului Malovăț, Doamna Cârneci Oana-Mihaela(Tr. Severin) și Doamna Crăciunescu Valeria(Câmpulung Moldovenesc – SV): câte 50 lei. Dumnezeu să le răsplătească tuturor!  

*

         Publicații. În această perioadă, preotul Dvs.  a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Palatele din noi, în ,,Națiunea”, București, 13 ian. 2018, ediție on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro/category/firea-romanilor); ,,Scrisoare pastorală” – 388, în ,,Armonii culturale”, Adjud(VN), 13 in. 2019, ediție on-line(http://armoniiculturale.ro/category/scrisoare-pastorala); Scrisoare către Eminescu(I), în ,,Omniscop”, Craiova, 15 ian. 2008, ediție on-line(http://www.omniscop.ro); ,,Bădie Mihai”, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXIX(2919), nr. 7274(17 ian.), p. 2

           Domnul Dumitru Puiu Popescu, redactorul-șef al revistei ,,Observatorul” din Toronto (Canada), ne-a comunicat că ,,mâine, 15 ianuarie a.c., la o manifestare culturală, în Toronto, dedicată lui Mihai Eminescu și zilei culturii naționale, se va citi și scrisoarea D-voastră”. E vorba de Scrisoare către Eminescu(I).

            Parohia noastră a republicat cărțile Gh. Duncea, Tudor Vladimirescu, așa cum l-am cunoscut și D. Bălașa, Țara Soarelui sau Istoria Dacoromâniei, și D. Bălașa, Marele atentat papal.

*

         Botezuri. Înmormântări. În ziua de 6 Ian. am oficiat Taina Sfântului Botez pentru Ilinca Anaïs-Tania-Florina, fiica Domnului Ilinca Florentin-Alin și a Doamnei Ilinca Andreea-Valerica din Franța. Să trăiască! În ziua de 4 Ian. am oficiat slujba înmormântării pentru Botoșan Elena(77 ani) din Bârda, iar în ziua de 12 Ian. pentru Pau Olimpia(91 ani) din Malovăț. Dumnezeu să le ierte!

*

         Program. În cursul lunii februarie avem următorul program de slujbe:  2 Febr. (pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 3 Febr.(Malovăț); 9 Febr.(Bârda-Malovăț); 10 Febr.(Bârda); 16 Febr. (Malovăț-Bârda); 17 Febr.(Malovăț); 23 Febr.(Malovăț-Bârda); 24 Febr. (Bârda). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la școală, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com. Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!  La mulți ani!                                       

                               Pr. Al. Stănciulescu-Bârda