Despre
alegeri sau „porumbeii și ciupercile”
Col.
(r) Marin Neacsu
28
Septembrie 2022
Știați că porumbeii sunt cei care fac
ciupercile să înflorească? Citiți și vă veți convinge că așa e.
Alegerile sunt de regulă așteptate cu
speranță și încredere atât de alegători cât și de aleși. În ceea ce îi privește
pe aleși,verdictul vine repede, imediat după ce serviciile prezintă numele câștigătorilor prin acele organisme
numite eufemistic „birouri electorale”.
Nu intru în amănunt, se știe. Cu alegătorii situația e mai confuză și mai de
lungă durată. Ei de regulă se iau după propagandă, sau după „fentă” cum se
spune în popor, adică „se uită în gura” unuia sau altuia și hop cu ștampila.
După un timp, pentru unii mai lung pentru alții mai scurt, mai toți, și cei
care au „câștigat” și cei care au pierdut, constată că nu au votat pe cine
trebuia, și ce e mai grav, că pe oricine ar fi votat, ar fi pierdut, pentru că
deși aleșii par a avea orientări, doctrine, ideologii, diferite, ei sunt la
fel, indiferent când sau pe unde au văzut lumina zilei.
Acest fenomen este universal eu nu cunosc
o țară, un popor, o zonă, unde alegătorii să fie toți mulțumiți nici chiar doar
toți cei care au votat un candidat sau partid „cîștigător„ de activitatea aleșilor lor. Unii ar spune că
asta se datorește faptului că oamenii sunt diferiți, și nu poți mulțumi pe
toată lumea. Eu îndrăznesc să avansez ideea că
acest fenomen este rezultatul universalității „aleșilor”, faptului că
aleșii sunt aceiași peste tot, iar
faptul că aceștia sunt asemănați porumbeilor care au toți acel obicei înnăscut de a-ți ciuguli din
palmă cât sunt jos pe pământ și de a se găinăța în capul tău cât sunt sus,
intangibili, probează această teorie. Ca și politicienii, și porumbeii sunt de
mai multe rase, „naționalități” sunt considerați simbolul ”păcii” indiferent de
culoarea lor, de mărime, dar odată ajunși sus, fac ce fac toate păsările, fie
ele ciori sau vulturi. Nimic nou în ceea
ce am spus, doar că unii alegători, ori uită, ori sunt creduli de profesie, ori
au un sistem de „reciclare” perpetuu.
De
ieri, cel puțin declarativ, Europa a intrat în fibrilație din cauza
„alegerilor”.
Rusia
dodoleață
În Donbas, Lugansk și Kerson, cetățenii au
fost chemați la urne să aleagă dacă mai vor să fie ucraineni sau vor să fie
ruși. Vor alege cu adevărat ei, sau au ales deja alții? Asta știu ei, dar pot
„ghici” și alții. Că alegerea este a altora o spune și faptul că atâta vreme
cât la putere erau serviciile secrete ucrainiene în aceste zone, se „constata”
că majoritatea era „de origine” kieveană, iar când trupele rusești și
serviciile ruse „asigură ordinea” în zonă, majoritatea alegătorilor este
moskovită. Trecând peste acest fenomen cu final prevăzut, referendumul
organizat de ruși în aceste zone după modelul celui organizat de americani în
Kosovo, sub „protecția forțelor
democratice”, este un caz tipic de pat în șah, în care niciunul din parteneri
nu mai poate muta, fără să încalce regulile jocului sau să răstoarne tabla.
Oricît de mult ar vrea „”protectorii”
Ukrainei nu pot să spună că referendumul, ca formă de manifestare a voinței
populare, teoretic, nu este un proces democratic. Pe de altă parte toți știu
cum se obțin și controlează rezultatele oricărui proces electiv mai ales în
ultimii ani, în orice țară, chiar și în S.U.A., unde ultimele alegeri au arătat
că frauda electorală a atins imposibilul. Mie cel puțin mi se pare absolut
imposibil ca 51% din americani, oameni cu spirit intreprinzător, să voteze un
senil în fruntea lor. Să nu spună cineva că nu era așa când a candidat, sau că
nu îl cunoșteau oamenii. Asta e poezie.
Deci în conflictul din Ukraina, se întră
în pat. După anunțarea rezultatului referendumului, indiferent câți vor
contesta sau ce „probe” vor ieși la vedere, Rusia va vota în Dumă alipirea
acelor zone de Maica Rusia și de aici încolo, oricine va mai ataca zona va
suferi lovituri decisive.
Liderii militari și politici ai
N.A.T.O./S.U.A. știu asta și pentru că știu că nu mai pot muta pe noua tablă de
șah fără a intra direct în conflict cu Rusia, lucru pe care nu îl doresc nici
aliații, nici Europa, situația e gravidă și prezintă umflături. Singurii care doresc continuarea și chiar
escaladarea conflictului, sunt cei care l-au orchestrat, cei care conduc din umbra, pentru că se mulează
pe ideea (considerată teorie a conspirației de propaganda new age) menținerii
sub control a populației, încălzirii globale, vaccinării ca metodă de
„supraviețuire” etc.
Preventiv, știind că au mâinile legate,
organizatorii revoluției portocalii ca să nu se facă de râs, amenință acuma că
dacă rușii vor folosi arma nucleară ei vor face „ce a făcut tata”. Nu au spus
că sau cum vor reacționa dacă cele trei
zone intră în componența Rusiei, pentru că știu că deja sunt ca și intrate și
cum alipirea se face „curat” ca și în
cazul Crimeii, când nimeni nu a mișcat un deget, nu au ce să facă oficial în
afară de o bălăcărire de ușa cortului. Zelensky turbează pentru că vede că
pierde teritorii (și eu cred că va mai pierde, pentru că încă își mai paste
oile pe pășunile vecinilor) și cei care l-au împins în conflict, nu fac nimic.
Ce urmează, vom vedea, dar razboiul nuclear e exclus de orice om cu mintea la
purtător. Doar cei cu mintea pierdută, rătăcită, pot lua în calcul această
variantă.
Forța
Italia
Alegeri în Italia. Etna erupe, Europa e în
șoc, „fasciștii” se întorc la conducere în Italia, „Avante popolo” poate
redeveni cântecul favorit al Italiei. Cel puțin așa ne prezintă unele ziare
europene rezultatul alegerilor din Italia. Giorgia Meloni lidera unei coaliții
de dreapta este premier al Italiei. Mie îmi e teamă să nu aibă soarta lui Aldo
Moro, pentru că în Italia este foarte ușor să organizezi un asasinat și să dai
vina pe Camorra. Dar să nu cobesc. Având în vedere orientarea de centru/dreapta
a coaliției care a câștigat alegerile la exit-poll, acuma toată „lumea
civilizată” adică cei care conduc destinele Europei de la Bruxelles și ale
lumii din Washinton, au început să căineze sau să amenințe Italia, că îl scot
din formol pe Mussolini, că extrema dreaptă va conduce Italia. De ce? Pentru că
partidul signorei Meloni ar fi succesorul fascistului Musolini. Doamna Von der
Leyen a amenințat Italia și mai ales pe italieni, înainte de vot, ceea ce este
considerat fapt penal în orice țară civilizată, că „Dacă lucrurile merg într-o
direcție dificilă, ca în Ungaria și Polonia, avem instrumente”. Greșită pentru
cine ? Pentru italieni? E treaba lor. Pentru hegemonia Bruxellului și poziția
domniei sale? Nu e treaba măgarului pe unde face pipi oaia. Italienii au
asigurat dreptul la autodeterminare și la alegerea direcției în care să meargă.
A, are cumva știre doamna ca ar fi fraudate alegerile? Bine dar nici nu s-au
anunțat rezultatele. Afirmația doamnei, indiferent ce a afirmat după ce unii au
racționat după declarația ei, este o încercare clară de a influența votul
italienilor, ceea ce este inadmisibil. Și totuși nu am auzit-o pe doamna Kovesi
exprimându-se pe subiect. Nu a auzit probabil.
De fapt pentru doamna Leyen nu apartenența
doamnei Meloni la dreapta italiană este durerea ci declarațiile acesteia că
vrea o Italie independentă, care să țină cont în primul rând de interesele
Italiei și abia apoi de ale Bruxellului, dacă mai are timp. Ăsta e fascism
numai în capul globaliștilor.
Dar să zicem că are dreptate doamna Leyen,
că orice apropiere sau legătură a unui lider, fie și printr-un subțire fir de
rădăcină la o mișcare nazisto-fascistă din trecut trebuie considerate un pas
înapoi, un potential atac sau amenințare la mersul înainte al Europei. În acest
caz, sunt curios cum comentează doamna Leyen așezarea în fruntea României a
unui cetățean care a fost șeful F.D.G.R. care este și la propriu și la figurat
urmașul „Deutsche Volksgruppe in Rumänien” (Grupului Etnic German),
organizație nazistă, interzisă prin
Convenția de Armistițiu din 12 septembrie 1944? De ce nu s-a sesizat nimeni
când liderul unei asemenea organizații a ajuns în fruntea României ?
Ceva e putred aici, din nou, dubla măsură
se arată în toată splendoarea ei iar îngrijorările conducătorilor din fruntea
„Europei„ privind ” mersul democrației” sunt false, pentru că ei se îngrijorează doar când măsurile luate
de ei, legile impuse de ei, activitățile și ordinele lor, sunt puse la îndoială
și amenințate. Hitler însuși cu Gingis Han, Stalin, Chiang Kai-shek, Musolini,
Franco, și toți criminalii istoriei dacă
ar reveni la conducerea țărilor lor dar ar respecta legile impuse de conducerea
de la Bruxelles, ar fi considerați cetățeni model.
Iar dacă tot vorbim de Mussolini trebuie
să admitem adevărul de zi cu zi, acesta este încă iubit de o parte din
italieni, destul de mare, așa cum este
iubit Horty de o parte din unguri, Franco de o parte din spanioli, Custer,
exterminatorul pieilor roșii, sau Truman lansatorul armei nucleare în Japonia,
de americani. Așa că hai să vedem ce face fiecare, să fim cu ochii pe ei, dar
să nu condamnăm un popor din cauza presupunerilor privind apartenența unuia sau
altuia la o orientare politică.
Dar îmi e teamă că se vor face (ca de
fiecare dată când „lucrurile merg într-o direcție dificilă”), jocuri peste capetele cetățenilor, pentru că
după Ungaria, Polonia, Italia, este posibil ca și altii să dea peste nas
Bruxellului.
Nu vă speriați frați români, la noi totul
va fi O.K., noi suntem ultimii care ar putea mișca ceva, pentru că suntem
supusul ideal. Din cauza asta, sau datorită supunerii instinctive, tradiționale,
a românului, dar mai ales a conducătorilor români, România nu a fost
transformată în pașalâc de turci. Cândva credeam că din cauza vitejiei
românilor, dar dacă studiem istoria și vedem câți lideri luptători am avut și
pe ce perioadă de timp, constatăm că ceea ce am învătat noi la istorie sunt
excepțiile.
Fortza Italia !
Bibliografie web
-
https://www.hotnews.ro/stiri-international-25806206-von-der-leyen-ameninta-italia-inainte-alegerile-duminica-daca-lucrurile-merg-intr-directie-dificila-ungaria-polonia-avem-instrumente.htm
-
https://www.cotidianul.ro/sentinta-care-a-facut-din-fdgr-un-succesor-in-drepturi-de-organizatie-fascista/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu