Ce
cred românii despre ucraineni
Petru
Romoşan
18
Septembrie 2022
Aparenta unitate de atitudine a ţărilor
U.E. şi N.A.T.O. la adresa Rusiei şi a ruşilor, dusă pe culmi de liderii
politici ai U.E. (Ursula van der Leyen, Josep Borrell) şi ai ţărilor europene
mari (Olaf Scholz, Boris Johnson şi, mai nou, Liz Truss, Emmanuel Macron),
merită totuşi să fie binişor nuanţată. „Putin trebuie să piardă acest război şi
să fie tras la răspundere pentru actele sale” (Ursula van der Leyen pentru
canalul de televiziune al ziarului Bild, potrivit Agerpres).
La nivelul populaţiilor, lucrurile stau de
multe ori foarte diferit de declaraţiile univoce şi bombastice ale
politicienilor. După un sondaj realizat de RTL/NTV-Trend Barometer între 26 şi
29 august curent, 77 % dintre germani estimează că Occidentul ar trebui să facă
eforturi concrete pentru a încerca să lanseze negocieri cu Rusia. Doar 17 %
dintre germani s-ar opune unor asemenea negocieri. Întrebaţi dacă e bine ca
liderii occidentali să-i telefoneze lui Vladimir Putin, 87 % au răspuns afirmativ
şi doar 11 % negativ. Reacţii asemănătoare au rezultat şi dintr-un sondaj făcut
nu demult în Austria.
Éric Denécé, fost ofiţer de informaţii şi
analist francez, în prezent directorul unui important centru de cercetare în
intelligence (Centre français de recherche sur le renseignement), a făcut,
într-un interviu video, mai multe observaţii despre relaţia României şi a
românilor cu Ucraina şi cu ucrainenii. Observaţiile despre români sunt plasate
într-un context mai larg al relaţiilor ţărilor direct învecinate cu Ucraina :
Polonia, ţările baltice, Ungaria, România şi Bulgaria - toate ţări N.A.T.O.[1].
„În România există o puternică antipatie („détestation”) faţă de ucraineni”
(Éric Denécé).
În Polonia şi în ţările baltice există un
foarte puternic curent antirus, continuă Denécé, care se poate explica prin
istoria recentă sau mai veche. Nu acelaşi este cazul românilor, ungurilor şi
bulgarilor. De multe ori, polonezii şi balticii (lituanieni, letoni, estonieni
- n.n.) sunt mai porniţi împotriva ruşilor chiar decât americanii.
Românii, în afară de autorităţi, care fac
total politica N.A.T.O., spune Denécé, sunt destul de scandalizaţi în legătură
cu ceea ce văd la refugiaţii ucraineni, cu valize de dolari etc., ucraineni
care le trec frontiera pentru a ajunge în Vest, cu infracţionalitate etc.
România socialistă s-a învecinat cu
U.R.S.S., de fapt, cu Ucraina sovietică, şi nu cu Rusia. Cei care au intrat în
contact cu „omul sovietic” au făcut adesea deosebirea dintre ucraineni şi ruşi,
deşi şi unii, şi alţii vorbeau ruseşte, de cele mai multe ori în defavoarea
ucrainenilor. Popular, ucrainenii erau descrişi ca mai grosolani şi mai brutali
decât ruşii la adresa românilor.
Asemenea percepţii, deşi subiective,
neştiinţifice, sunt, vrând-nevrând, totuşi persistente. În plus, românii nu au
uitat niciodată că teritorii româneşti locuite de români au fost anexate de
georgianul I.V. Stalin la... Ucraina sovietică. Recent, chiar mult prea
celebrul Volodimir Zelenski a interzis folosirea în şcoli a limbii române. La
fel cum a interzis şi alte limbi vorbite pe teritoriul Ucrainei (poloneza,
maghiara) şi chiar şi rusa, o limbă majoritară, vorbită de trei sferturi din
populaţie.
Totuşi, românii i-au primit pe ucrainenii
refugiaţi, mai ales femei şi copii, cu toată simpatia şi compasiunea,
asigurându-le protecţia. Desigur, cu unele excepţii foarte regretabile. Deşi
ne-au trecut frontiera un mare număr de ucraineni, cei mai mulţi s-au dus mai
departe, spre ţările mai bogate din vestul Europei, spre Austria, Germania,
Italia, Franţa, Marea Britanie etc.
Recentele manifestaţii-mamut din Europa
(peste 70.000 la Praga, de exemplu), multiplele manifestaţii din Germania, din
Marea Britanie, din Italia, din Serbia, ca şi manifestaţiile blocate de poliţie
şi jandarmerie în Franţa ne arată o ruptură gravă între „aceşti bolnavi care ne
conduc” („Cea malades qui nous gouvernent” - Pierre Accoce) şi popoarele care
se presupune că i-ar fi ales, votat. De altfel, cum au arătat şi alegerile
recente din Suedia, la care se vor adăuga şi cele de săptămâna viitoare din
Italia, alegătorii europeni au început să dea de pământ cu actualele guverne.
Aşa s-a întâmplat şi cu Mario Draghi în Italia sau cu Boris Johnson în Marea
Britanie. Şi nici clasa politică din România nu se simte prea bine.
----------------------------------
[1]
„Les Américains nous veulent obéissants et faibles politiquement”, France-Soir,
https://www.francesoir.fr/videos-l-entretien-essentiel/eric-denece-les-americains-nous-veulent-obeissants-et-faibles-politiquement
- 13.09.2022).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu