Dicționarul „Scriitori Bibliotecari, Bibliotecari
Scriitori” -
un diamant demn de prețuit
Vasilica Grigoraș
Este bine cunoscut faptul că din toate
timpurile, în spectrul creației literare și publicistice, condeierii (nu în
înțelesul peiorativ, ci cu real talent) au aparținut unor varii profesii și
îndeletniciri. Sunt scriitori și publiciști medici, ingineri, profesori din
toate structurile învățământului (de la educatori la profesori universitari), filosofi,
juriști, reprezentanți ai bisericii, din domeniul politic și lista ar putea
continua. Aceștia s-au organizat în uniuni, societăți de creație, cenacluri...,
iar cei mai inimoși, zeloși, dedicați, prin informare și documentare au întocmit și publicat opere lexigrafice ale
domeniului respectiv, precum: hrisoave, monografii, lexicoane,
dicționare, enciclopedii, bibliografii..., organizate de obicei în ordine alfabetică,
dar și după criterii stabilite de autori.
Spiritul de breaslă este o realitate
și a vieții și muncii slujitorilor cărții, cititorilor și lecturii. O realitate
este și necesitatea unor „instrumente” de informare și documentare, adevărate „unelte”
de cunoaștere. Realizarea acestora necesită o muncă de lungă durată și bine chibzuită
întru întâmpinarea nevoilor de lectură
ale cititorilor (mai nou, pe bună dreptate, numiți utilizatori).
Bibliotecară de profesie, Fenia Driva,
cu o vechime neîntreruptă de patru decenii în Biblioteca „A.E. Baconsky”
Călimănești, mare iubitoare de carte, printr-o muncă asiduă de documentare a
descoperit „diamante” intelectuale, cărturărești și literare vrednice de a fi
cunoscute de cât mai mulți iubitori de lectură și știință de carte.
Continuând căutarea valorilor din sfera
literaturii și din universul bibliotecilor îi sporea treptat și curiozitatea de
cunoaștere. Impresionată de bogăția literară și bibliografică a acestui domenii
a deprins puterea și voința de a „scormoni” din ce în ce mai mult, astfel descoperind
noi și importante informații despre bibliotecarii creatori de literatură.
După o trudă de ani în noianul de documente
și informații a decis publicarea Dicționarului „Scriitori Bibliotecari, Bibliotecari
Scriitori”, Ediția a II-a revăzută și adăugită la Editura Rotipo, Iași,
2022. Materialul introductiv al cărții, cu titlul de ARGUMENT este semnat de
autoare, și are un motto deosebit de inspirat: „Eu care am văzut că Paradisul
are înfățișarea unei Biblioteci.” (Jorge Luis Borges – genialul scriitor argentinian
orb)
Dicționarul Feniei Driva este
structurat pe trei mari capitole. Primul capitol se intitulează „Scriitori
Bibliotecari, Bibliotecari Scriitori”. În cuprinsul său am descoperit nume
sonore ale unor români care s-au intersectat într-un moment sau o perioadă mai
îndelungată de timp cu biblioteca. Spicuiesc doar câteva: Valeriu Bartolomeu
Anania, Alexandru Balaci, Lucian Blaga, Ana Blandiana, Nicolae Busuioc, George
Călinescu, Virgil Cândea, Mihai Eminescu, B.P. Hasdeu, Alexandru Philippide,
Andrei Pleșu, Mircea Regneală, Dan Simionescu, N. A. Steinhardt, Ion Stoica, D.
Vatamaniuc, H. Zilieru, Al. Zub...
Al doilea capitol: „Fondatori,
donatori de carte, manuscrise, arhiviști, bibliofili, directori-manageri de
Biblioteci” din România. Aici regăsim nume celebre ale literaturii și ale altor
domenii de activitate. O scurtă selecție este edificatoare în a ne îmbogăți
cunoștințele despre cei pe care i-am citit cu multă bucurie, de care ne-am îndrăgostit
și ne face o deosebită plăcere să tot revenim asupra operelor. De asemenea vom afla informații și despre
mulți alții despre care am auzit doar tangențial despre numele și activitatea lor
ori nu știm nimic.
Dintr-o cuprindere deosebit de extinsă
și interesantă este dificil de a întocmi o listă, și mărturisesc faptul că, mai
jos, este o citare subiectivă, după preferințele mele și-mi asum
responsabilitatea: V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Alexandru și Aristia Aman, George
Anca, Antim Ivireanul, Gh. Asachi, stolnicul Constantin Cantacuzino, Gh. Cârțan
(Badea Cârțan, numit de autoare „apostol al cărții”), Emil Cioran, Șerban Cioculescu,
Timotei Cipariu, George Coșbuc, Zoe
Dumitrescu Bușulenga, D. Gusti, Mircea Malița, C.C. Moisil, Vasile Pârvan,
Ileana și Romulus Vulpescu...
Al treilea capitol „Și ei au fost Bibliotecari,
bibliofili, fondatori de Biblioteci, bibliografi, donatori de carte”, o
privire generoasă asupra unor personalități din străinătate care s-au implicat
într-un fel sau altul în domeniul bibliotecii și biblioteconomiei. Aș aminti
doar câteva nume: Iohannes Guttenberg, cel care a descoperit tiparul, realizând
cea mai mare revoluție din istoria publicării de carte. Contribuții remarcabile
în înființarea și dezvoltarea colecțiilor de carte au fost încă din
antichitate: (Apollonius din Rodos, Ashurbanipal, Callimah..., continuând cu alte personalități J. L. Borges, P. A. Cehov,
Denis Diderot, Anatole France, Benjamin Franklin, J. W. Goethe, Frații Grimm,
Immanuel Kant, G. W. Leibnitz, Lidia Kulokovski, Alexe Rău, Ion Ungureanu și
lista continuă...)
Printre multe alte mesaje pe care
autoarea dorește să le transmită, prin capitolele 2 și 3, încearcă și sper din
tot sufletul să reușească să trezească spiritul de inițiativă și generozitatea
deținătorilor de valori pentru a îmbogăți colecțiile bibliotecilor cu volume și
cărți din colecțiile personale, dăruite spre cunoaștere altor și altor
generații.
Autoarea volumului scrie substantivele
comune: Bibliotecă, Bibliotecar, Scriitor cu litere mari. Sub nicio formă nu
este vorba de o necunoaștere a ortografieri acestor cuvinte, ci procedând
astfel vădește propriul respect și admirație pentru instituția respectivă și
cei care au legătură cu ea (în speță, Bibliotecari și Scriitori). Informațiile
despre cei incluși în carte se întregesc prin plasarea unor imagini color ale
unor instituții: biblioteci, muzee, case memoriale, biserici, mănăstiri, arhive...
Dicționarul „Scriitori Bibliotecari,
Bibliotecari Scriitori” a fost lansat la Biblioteca „A.E. Baconsky”
Călimănești în prezența unui public numeros. Pentru întreaga strădanie a temerarei
bibliotecare, statornică și neobosită cercetătoare,
Fenia Driva merită sincere și calde felicitări din partea mânuitorilor de
condei care au îmbrățișat în perioade mai mici sau mai îndelungate de timp profesia
de bibliotecar, dar și din partea tuturor celor interesați de cunoaștere, studiu
și cercetare.
Dicționarul este o carte de vizită
așezată pe frontispiciul Bibliotecilor (ca instituție), reprezintă un blazon pe
umerii profesiilor de bibliotecar și scriitor și o aură binemeritată a fiecărui
creator de literatură. Dar pentru că, mi-am îngăduit să-i spun „diamant”,
doresc să precizez și faptul că, acesta (dicționarul) impune noi și noi
șlefuiri pentru a străluci cât mai mult în ochii minții noastre.
O realitate a zilelor noastre este și paradoxul:
pe piața editorială din România s-a publicat un număr considerabil de cărți,
însă se citește din ce în ce mai puțin. Sunt și motive obiective determinate de
dezvoltarea tehnologiei, mass-media, a online-ului, însă și a lipsei de
interes.
Drum lin Dicționarului spre mintea și
inima cititorilor! „,Numai citind mereu creierul tău va deveni un laborator
nesfârşit de idei şi imagini”. (Mihai Eminescu)
Doamne ajută, ca treptat să sporească numărul „șoarecilor de bibliotecă”
și al „scorpionilor”, chiar și
minusculi care să răsfoiască și să citească paginile cărților! Ținând cont de multitudinea
de lucruri rele care se întâmplă, să-l citim/recitim pe Jorge
Luis Borges care ne spune: „Omul bun
este inteligent, iar cel rău este, afară de asta, imbecil. Aptitudinile morale
şi intelectuale merg împreună”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu