Dincolo
de aparențe
Grid
Modorcea, Dr. în arte
31
Ianuarie 2024
Galeria „Kulterra” nu se dezminte, continuă ceea ce am
numit tendința actuală a artei moderne dominată de arta kitsch, așa cum am
arătat anterior, când am analizat expozițiile lui Alex Baciu, Atoma, Miruna
Cojanu, Ciprian Antoci sau Cristian Munteanu. De data aceasta, harnicul ei
manager, Ștefan Vezure, ne propune întâlnirea cu o artistă venită din lumea
modei, Ioana Cristodorescu (n. 1999, Galați), cu studii de pictură în țară și
la Accademia di Belle Arte di Brera din Milano, unde descoperă tehnici noi, precum
mozaicul și „tecnologia della carta”, adică experimente surprinzătoare, pe
hârtie de maculatură. A urmat apoi la Berlin un program de „internship”, un fel
de stagiatură pe drumul consacrării, care i-a aprofundat cunoștințele în arta
germană. Încă de timpuriu, în orașul natal a studiat pictura și pianul, iar mai
târziu, la Liceul Nicolae Tonitza, studiază fashion și pictură.
Și fizic, Ioana Cristodorescu este înzestrată de
natură pentu fashion și muzică, așa cum a dovedit-o la vernisajul expoziției
Catwalk Mood, unde, în atmosfera lucrărilor expuse și a unei asistențe
numeroase, a cântat piese de jazz, în special blues, oferind, alături de
actorul-muzician Marin Grigore, un moment de live performance. La fișa ei, mai
trebuie să adăugăm că are o bogată experiență de model internațional. Expoziția
este un autoportret care exprimă Figura sa longilină, scheletică, așa cum sunt
cele mai multe dintre prezentatoarele de modă ale lumii. Însă personajele din
tablourile expuse au și ceva din Kokoschka, dar mai ales din clarobscurul
medieval, deși ea declară că este inspirată de Helmut Newton, celebrul fotograf
germano-australian.
Deși pictează pe pânză cu acrylic, lucrările sale sunt
desene, adică prevalează desenul, nu culoarea. Vin din albia expresionismului
german, amintesc de siluetele diforme ale lui Egon Schiele, Ernst Ludwig
Kirchner sau de imaginarul apocaliptic al lui Otto Dix. Conturul personajelor
este trasat cu linii groase, formele nu sunt întregi, ci frânte, ca
anchilozații care se târăsc în lumea în care trăiesc. Personajele ne privesc cu
ură, cu dinții ca de reptile, până și florile pe care le țin în mână au dinți,
ca în desenele animate. Aș spune că sunt exact opusul a ceea ce înseamnă fashon
- culoare, exuberanță, frumusețe. Probabil că experiența de model, a ajutat-o
pe Ioana să observe lumea modei dincolo de aparențe. Culoarea dominantă este o
patină gri-gălbuie, care sugerează paloarea vieții. Portretele de femei exprimă
disperarea, au gurile căscate, iar dinții lor arată ca de fiară rapace. De
altfel, elementul pictural dominant este dintele. Unul dintre portrete are la
bază sute de dinți căzuți, ce exprimă lupta pe care o dă femeia care mușcă.
Nu rezultă un hedonism special, nici chiar la
portretele din seria Vogue, și ele sunt cadaverice. Ca în sala din mijloc a
galeriei să domine un portret care mi-a adus aminte de Moartea lui Dürer. Nu
întâmplător, când am discutat cu Ioana, am întrebat-o de ce nu a mers pe ideea
Sex Death, fiindcă și moartea ne seduce, are un hedonism aparte, e chiar Doamna
care ne mușcă fatal.
Artista fiind model, dovadă și reclama galeriei pe
fashion și muzică, te așteptai să vezi femeia lascivă, nuduri senzuale, dar
femeile din pânzele expuse sunt trecute, consumate, bolnave. N-aș spune că
imită nudurile lui Helmut Newton, pe care le cunoaștem din albumele sale,
dovadă că femeia este un fel de vampir, asemănător cu Catwoman, personajul
creat de Halle Berry. Dar Catwoman devine Catwalk Mood, cum se numește pasarela
pe care defilează modistele, cum vedem și în filmele lui Fellini și Pasolini.
Jocul de cuvinte ne duce și la Pisica lui Elizabeth Taylor ce umblă pe
acoperișul fierbinte, ca în filmul
inspirat de celebra piesă a lui Tennessee Williams. E pisicoasă, dar și foarte
periculoasă. Asemenea prostituatelor, care trăiesc periculos. Și femeile Ioanei
Cristodorescu sunt consumate de vicii, privindu-ne cu mila descompunerii. Am
văzut câteva expoziții de modă la New York, ba chiar una a lui Alexander
McQueen, la casa lui de pe Madison Avenue, în care modistele erau scheletice,
asemenea scaunelor goale printre care defilau.
Nu vedem nici un fel de speranță în ochii femeilor din
lucrările expuse, mai degrabă ele exprimă fragilitatea lumii decăzute în care
trăiesc. Ne privesc niște personaje cadaverice, aproape de starea zombie și
cred că pe această linie Ioana Cristodorescu ar trebui să insiste, ea ar putea
da o imagine unicat a femeii ca Sex Death, opusă lui Sex Symbol, devenind star
la Outsider Art Fair din New York.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu