Un
„fake news” post Covid-19
Prof.
univ. dr. Vasile Astărăstoae
28
Ianuarie 2024
La finele anului 2023, pentru o scurta perioadă,
(sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie), dezbaterea publică a
fost dominată de dosarul penal privind achizițiile așa-ziselor vaccinuri
anti-Covid. Cum se întâmplă frecvent în România, acest subiect a fost tratat
superficial, politizat și a fost repede abandonat în favoarea altora, care au
aparut în spațial public.
Cu toate acestea avem în sfârșit dovada că afirmația
potrivit căreia produsul vaccinal este „sigur și eficient” nu a avut niciun
suport științific. În documentele de achiziții, producătorul/vânzătorul
specifică fără echivoc că pentru aceste produse nu se cunosc efectele pe termen
mediu și lung și că producătorul nu-și asumă responsabilitatea pentru reacțiile
postvaccinale sau pentru eficiența acestora. Altfel spus, autoritățile
cunoșteau din momentul semnării contractului riscurile vaccinării și incertitudinele
ce planau asupra acestei acțiuni. Cu toate acestea au preferat să ascundă
populației informații esențiale și să combată cu violență orice suspiciune cu
privire la siguranța și eficiența „vaccinurilor”. Cu alte cuvinte, populația a
fost mințită în mod deliberat, iar consimțământul informat la vaccinare a fost
viciat prin dol.
Din punct de vedere juridic dolul constă în inducerea
în eroare a unei persoane, prin mijloace viclene cu scopul de a încheia un act
juridic, un contract sau un alt act; iar potrivit Codului civil (art. 960)
„este o cauză de nulitate a convenției…”. Potrivit art. 1214 C. civ.
„Consimțământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare
provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părți ori când aceasta din
urmă a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări
pe care se cuvenea să i le dezvăluie”.
Consimțământul la un act medical are cel puțin două
componente esențiale: o componentă etică (care include informarea completă și
corectă a pacientului pentru a obține acordul acestuia) și una legală (pentru a
proteja autonomia pacientului). Vaccinarea este un act medical și, cât timp
este voluntară și nu obligatorie, obținerea consimțământului este condiție
imperativă.
Supravegherea respectării eticii medicale este, prin
lege, de competența unui organism profesional autonom - Colegiul Medicilor din România (C.M.R.).
Din păcate, în pandemie, Colegiul a fost o simplă anexă a Ministerului
Sănătății, o slugă umilă a celor care au gestionat această epidemie. În loc să
stimuleze dezbaterea științifică, să apere independența profesională a
medicilor și să se preocupe de respectarea conținutului etic al
consimțământului, C.M.R. a preferat să se transforme într-un organ represiv,
care a cenzurat și pedepsit orice abatere de la narativul oficial. Nu se poate
uita jihadul declanșat de C.M.R. împotriva medicilor Răzvan Constantinescu,
Flavia Grosan, Gianina Hagima, Adina Alberts, Monica Pop ș.a. blamați pentru
delict de opinie. Pentru a fi drepți, această acțiune s-a desfășurat cu
susținerea mass-mediei, a unor așa-ziși lideri de opinie, a unor universități,
a unor „specialiști” și a unor partide politce. Unii au făcut-o din convingere,
dar cei mai mulți din oportunism (îndeosebi cei care au avut avantaje materiale
de la guvernanți și „BigPharma”).
Lipsa de eficiență a acestor „vaccinuri” a fost
evidentă: vaccinații s-au infectat, s-au îmbolnăvit și au transmis virusul mai
departe la fel ca cei nevaccinați.
Profeții „apocalipsei Covid”, care au propagat
sintagma „sigur și eficient”, știind de la început că nu există nicio probă
care să confirme acest fapt, au încălcat mai multe acte normative cum ar fi
Convenția de la Oviedo, un instrument juridic obligatoriu transnațional în
domeniul drepturilor omului din punct de vedere medical (art. 5), Carta
Europeană a Drepturilor Pacienților (art 3 și 4), Constituția României (art.22), Legea drepturilor
pacientului nr. 46/2003 (art. 4-12), Legea nr. 95/2006 (art. 649 şi urm.) etc.
Aceste încălcări sunt în măsură să atragă răspunderea penală și civilă a celor
în cauză. Îngrijorați de această perspectivă, ei au lansat un „fake”
post-pandemic: vaccinurile au salvat milioane de vieți, dar, deoarece populația
țării noastre nu s-a vaccinat, România are cea mai mare mortalitate prin
Covid-19 din Europa.
Care este realitatea.
Afirmația că vaccinarea a salvat vieți se bazează pe
simple estimări (cum ar fi cele ale Imperial College din Londra) și nu pe date
concrete. Ori toate estimările acestor instituții, făcute cu privire la
pandemie, s-au dovedit eronate. De exemlu, s-a estimat că indicile de
mortalitate ar putea fi de 14% modificat ulterior la 4%. În final, situația a
fost alta. Potrivit datelor oficiale, numărul cumulat de cazuri a fost de
701,176,420 cu un număr de decese de 6,965,146, adică un indice de 0,99[1].
Există însă suspiciuni rezonabile și studii care
susțin că, în realitate, prin efectele pe termen scurt și mediu, vaccinarea ar
fi produs un număr foarte mare de decese. Vom vedea dacă această supoziție va
fi confirmată.
Este adevărat că România a avut o rată de vaccinare
mică. Trecând printr-o perioadă lungă de dictatură comunistă, populația a avut
o „imunitate naturală” la propagandă. Datele oficiale din 13 state confirmă
acest lucru, plasând România pe ultimul loc cu circa 40% populație vaccinată.
Însă aceleași date arată că rata de vaccinare nu a influențat mortalitatea
cumulată prin Covid-19.
România are deci o mortalitate cumulată similară cu
cea din Gibraltar, Anglia, Statele Unite și Italia (țări puternic vaccinate) și
mai mică decât în Ungaria, Croația, Slovenia, Cehia, Letonia, Slovacia, Grecia,
Lituania, țări cu un procent de vaccinare cu 20-30% mai mare decât țara
noastră. Interesant este că dacă suprapunem cele două grafice observăm că de
regulă campaniile de vaccinare se însoțesc cu o creștere a mortalității prin
Covid-19 ceea ce ridică din nou semene de întrebare cu privire la eficiența și
siguranța vaccinului. În concluzie, deși conține o jumătate de adevăr
(referitor la rata de vaccinare), afirmația că România a avut cea mai mare
mortalitate prin Covid-19 este o minciună.
P.S.1: România a raportat un număr necunoscut de
decese prin Covid-19 la persoane care aveau o altă patologie, dar erau
infectați cu SARS-CoV-2. În realitate, numărul de decese prin Covid-19 poate fi
mult mai mic.
P.S.2: Foarte mulți din propagandiști au „întors
armele” și critică măsurile din pandemie. Reprezentativ este Domnul Marcel
Ciolacu, care cere tot felul de anchete, privind gestionarea pandemiei,
„uitând” că a susținut și a votat toate aberațiile guvernelor Orban și Cîțu.
P.S.3: Organismul, care practică cenzura în vremurile
noastre, intitulat pompos Consiliu Național al Audiovizualului, populat de tot
felul de personaje analfabete funcțional în probleme medicale, continuă să
susțină sintagma „sigur și eficient”. Politrucii cenzori continuă să
sancționeze cu amenzi uriașe orice emisiune în care vaccinarea anti-Covid este
criticată.
------------------------------------
[1] https://ourworldindata.org/coronavirus
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu