Uite
cazul, nu e cazul...
Col.
(r) Marin Neacsu
31
Ianuarie 2024
Vorbeam în preajma zilei de 15 ianuarie despre cât de actual este
Eminescu și cât de puțin s-a schimbat România în mai bine de 100 de ani în ceea
ce privește clasa politică, și nu numai. Zilele astea aceiași politicieni vor
să ne amintească faptul că nici Caragiale nu trebuie neglijat.
Scrisoarea pierdută a lui „Nenea Iancu" poate fi
continuată cu replici ale Farfuridilor, Branzoveneștilor, Catavencilor,
Tipăteștilor, Pristandeilor și
Turmentaților de azi. Într-o comedie burlescă, dar parcă mai mult
periculoasă, tragicomică, prin implicațiile ei, conducătorii de azi ai României
și armatei dau cu mucii în fasole (ca să folosesc o expresie care li se lipește
ireparabil) cu domnul prim ministru și șeful statului major al apărării în
prim-plan. Aceștia se contrazic pe o
tema pe care nici un om cu scaun la cap nu ar aborda-o cu atâta dispreț, lipsa
de responsabilitate, diletantism și indiferență.
Indiferență pentru că în 35 de ani atât de „schimbări
novatoare” ale Sistemului Național de Apărare, ale Armatei, suferite până în
prezent, Apărarea/Armata țării a fost adusă, raportat la celelalte armate ale
Europei, N.A.T.O. și chiar la nivel mondial, la starea în care se găsea la
declanșarea Primului Război Mondial, la nivel structural, logistic, doctrinar,
strategic, instituțional, social.
Diletantism pentru că la ora asta armata este condusă
în punctele esențiale care țin de educație, înzestrare (proprie, dar și
achiziții externe), stare operativă, documente de mobilizare, operative,
planuri de acțiune, de diletanți, fie că sunt civili ale căror cunoștințe
militare au fost obținute prin bâlciuri la tarabele de tir avand ca ținte
rățuște, fie pupili și pupile, fii/fiice, nepoți/nepoate, ridicați de neamuri cicălitoare sau sugative
de profesie, fie intrați în armată prin
aceleași metehne pe căi ocolitoare, așa zisa ”sursă externă”, fie de militari
de carieră dar și carieriști, care și-au schimbat profesia, sau
”specialitatea”devenind pupinturiști de profesie, trădători ai propriilor
convingeri sau propriei educații.
Lipsă de responsabilitate, pentru că de 35 de ani
clasa politică nu a avut alt scop legat de armată decât să o prădeze. La
început i-au luat respectul pe care îl primea din partea cetățenilor. A
amestecat-o în cocina politicianismului, în acțiunile antipopulare, începând
chiar cu decembrie 89, continuând cu mineriadele unde a fost trimisă să înăbușe
proteste reale dar și manipulate și manipulatorii, comprominând-o în fața celor
pe care trebuia să îî apere. Jumătate de foștii șefi ai SMG au fost condamnați
pentru că au fost atrași în jocuri politice, în sfere de interese murdare în jocuri de putere de care alții au
profitat iar ei au plătit. I s-au luat terenurile, depozitele, rezervele, puncte strategice care au fost date
privaților, clientelei politice. Apoi a
fost folosită inclusiv în acte medicale dar de fapt decizii politice, tot
împotriva propriilor cetățeni. În felul acesta armata, militarii și-au pierdut
prețuirea și respectul civililor. Li s-au mai luat conducătorii, care ar fi
trebuit să fie militari, nu papagali colorați politic. Li s-au luat drepturile
cetățenești, drepturile bănești, dreptul la opinie, dreptul la asociere, dreptul de a fi ales. Când guvernul
avea nevoie de bani, declanșa o campanie de ”înlăturare a nedreptăților” și lua
de la militari, fie că le micșora
soldele și pensiile, fie că apela la rectificări bugetare și la fondurile
rămase ”necheltuite”. Cred că Ministerul Apărării este singurul minister care
în ultimii 35 de ani a
”raportat”constant și a cedat la final de ani sume ”necheltuite” pentru că în
fiecare an toți prim miniștrii trasau sarcină miniștrilor apărării să aibă
grijă să facă economii, iar aceștia făceau, pentru că luau de la militari, care
aveau sarcina să apere țara, dar pe ei nu îi apără nimeni. Și Nimeni nu s-a gândit în 35 de ani că va veni un
moment când armata va trebui să apere țara și nu va avea cu ce și nici cu cine.
Acuma ne dăm de ceasul morții că nu avem rezervă, că armata activă este
încadrată la nici jumătate, că tinerii nu îmbrățișează cariera militară. Păi
cum să o îmbrățișeze, când timp de 35 de ani și-au bătut joc de ea, când
Băsescu a spus că aceasta nu a făcut nimic, doar a cules porumbi, iar Iohannis
că nu a învățat în armată decât să coasă nasturi ? Nu mă pot abține și îl
întreb pe domnul șef al C.S.A.T.-ului: „păi cine e de vină stimabile, dacă
atâta te-a dus capul, cine e de vină că toată armata ai fost în stare doar să
cari o bobină, nu ai putut nici să înveți morse nici să spui alo la o centrală
de transmisiuni?” Ce o fi învățat domnul președinte în două mandate? Bănuiesc
că doar să arunce paltonul, că altă inițiativă nu a avut. Mă întreb chiar dacă
o fi băgat vreodată o bilă în gaură, la golf,
că asta cere îndemânare, nu glumă, sau i-or fi tras sepepeii gaura spre
minge.
Clasa politică a adus armata unde este astăzi, iar
acuma în ceasul al 12-lea, cu un război
la graniță, în loc să se gândească la apărarea țării, la înzestrarea armatei
noastre, la cetățenii noștri, ei aprovizionează și întrețin armatele altor
state fie că sunt staționate pe teritoriul nostru, fie prin țările vecine. Am
văzut că un fost ministru al agriculturii, pe numele său Chesnoiu, ne spune
”îngrijorat” că Banca Mondială ne-a interzis printr-un contract de împrumut, să
deținem la rezerva de hrană a țării, alimente,
pe o perioadă mai mare de două săptămâni. Asta însemna că în caz de
război, românii erau condamnați la moarte prin înfometare deci înainte chiar de
a intra în război. Nici nu vreau să
dezvolt acuma consecințele și cine ar fi profitat și a profitat de această
clauză. Poate unii l-ar aplauda pe domnul Chesnoiu pentru „curajul și
patriotismul” său. Eu mă mulțumesc să mă și să îl intreb de ce a tăcut până
acuma? Acuma e momentul, vin alegerile și omul are nevoie de ”imagine”, când de
fapt ca toți ceilalți a acceptat și nu a făcut nimic, nu a încriminat atunci
trădarea căci era vorba de trădare, a tăcut și a făcut ca toți ceilalți, ”să le
fie bine, să nu le fie rău”.
Dispreț, pentru că toată clasa politică, atât prin
faptele lor menționate mai sus, dar și altele nemenționate, a făcut din armată,
așa cum am mai spus, cenușăreasa societății, militarii au fost folosiți ca
sclavi buni la toate, la cutremure, inundații, înzăpeziri, vaccinări,
mineriade, ”revoluții demonstrative”, la
dat onorul, la defilări, dar
disprețuiți, considerați ”cu salarii și pensii speciale nesimțite”. Haina
militară e purtată în batjocoră de toți
neaveniții cu diverse ocazi,i ca să se împăuneze aducând-o în ridicol, tocmai
prin faptul că este purtată de oameni care nu o merită.
Dar să revin la farfureii noștri. Articolul a fost
inspirat de două declarații date de cei doi pomeniți la început, de domnul prim
ministru și șeful S.M.Ap..Citez:
Ciolacu: „Nu este cazul să ne pregătim de război”.
Generalul Gheorghiță Vlad : „Cred că nu trebuie irosită nicio secundă.
Este un moment T0 în care toate națiunile europene trebuie să se gândească la
pregătirea populației”
Întrebare: Ce trebuie să facă populația României în
acest caz:
Răspunde Iohanuridi : „din două una, ori este cazul,
primesc, dar nu ne pregătim, ori nu e cazul, primesc, dar atunci să ne
pregătim! Din această dilemă nu putem ieși”.
Replicile celor doi vopsiți au fost declanșate de un
turmentat extern, șeful Statului Major al armatei al Perfidului Albion, care
consideră că trebuie să dea el ordin într-o Europă pe care Anglia a părăsit-o
de bună voie și nesilită de nimeni: „este esenţial şi nu doar de dorit să fie
luate măsuri pregătitoare în vederea plasării societăţilor noastre pe picior de
război, dacă va fi nevoie... Aceasta este o acţiune care trebuie să mobilizeze
întreaga naţiune”. Și mai spune domnul Sanders, că „Ucraina ilustrează faptul
că armatele regulate încep războaiele, dar armatele de cetăţeni le câştigă.”
Nu supun discuției opinia sa privind necesitatea
pregătirii propriei armate ci intenția de a împinge pe alții la măsuri care
privesc fiecare națiune/societate în parte. Pe de altă parte, domnul general
Sanders, face o declarație neadevărată. Războaiele, toate războaiele, pornind
chiar din antichitate, nu au fost pornite de „armatele regulate,” au fost pornite de clasa conducătoare, clasa
politică, pentru că doar parlamentele au dreptul să adopte starea de război, necesitate,
urgență etc, în toate statele lumii. Armatele execută ordinele date politic,
niciun militar nu poate porni un război de capul lui indiferent ce grad ar
avea. Dar probabil că Anglia a devenit un stat militar, s-a dat o lovitură de
stat ceva, iar domnia sa este îndreptățit să pornească un război. Ducă-se!
Iar declarațiile celor doi Farfuridi, demonstrează la
rândul lor că politicienii, clasa conducătoare în România, sunt conduși de alții, reacționează la ce declară
sau cer cei din afară, nu la declarațiile, cererile sau protestele românilor.
Interesant este că domnul general Vlad a dat
declarația, „Europei Libere”, nu unui ziar sau televiziuni naționale, pentru că
nu e așa, Europa, partenerii externi trebuie să afle că România, și în special
el, generalul Vlad își însusește politica partenerului, chiar și peste
declarațiile (e adevărat, politice ale) primului ministru.
Surse web:
-
https://www.euronews.ro/articole/premierul-marcel-ciolacu-nu-este-cazul-sa-ne-pregatim-de-razboi
-
https://r3media.ro/seful-armatei-generalul-vlad-il-contrazice-pe-ciolacu-romanii-ar-trebui-sa-fie-pregatiti-pentru-un-conflict/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu