românia
pitorească
elisabetei
~*~
absența
ta începuse să doară
trăiam
ca și cum aș fi fost lovit de o cometă
în
nopți fără lună
mă
însoțeam cu romain rolland
daimonul
trecea prin două realități
voiam
să le vorbesc despre tine
mi-era
foarte clar
nimeni
nu te cunoștea
repetând
pronumele nehotărât în latină
orașul
bruxelles alerga în galop
am
cerut mai multe rapoarte ale poliției
,,nu
se întâmplă nimic
absolut
nimic’’
navigând
spre
insula fericiților
între
aparență și esență
vă
urmăm
impersonal
printre
banchize și cețuri
cu
solicitudine
la
waterloo nu a trădat nimeni
s-a
schimbat lumea numai
privesc
scrisorile de dragoste
reîntoarse
de la harvard cerate cu negru
ca
și cum ar veni din comunism
oamenii
spun că o duceau aproape idilic
din
cincinal în cincinal
viața
nu era pe datorie
nu
se aștepta la plătit ratele
aratul
de paști cu credincioșie
sicriele
din lemn de salcâm
pe
care era scris regrete eterne
între
ardere și curgere
angela
merkel spăla rufele
din
poema chiuvetei
pantha
rei
eram
un caz fericit
din
primul pătrar al nebulosului veac XXI
mă
gândeam numai la tine
scriitorii
care mai rămăseseră erau fără lumină
plecat
în căutarea unei alte lumi
scriam
mai mult pe întuneric
romain
rolland spunea
așa
se întâmplă în orice utopie
să
continui să cred
ești
fierul crud din mâna mea
lasă-te
să curgi leneșă
din
emisferă în emisferă ca-n comunism
sculptând
clipa cu o iluzie cu o prezență
~*~
cătălin
afrăsinei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu