Proiectul
VALAHIA
5
august 2019|Doctrină naţionalistă
Românii
de pretutindeni
Publicat
de Ion Coja|
3
octombrie 2009|
Agenda
prezidențială
Domnule profesor ION COJA, cum vedeţi problema
românilor din străinătate? Reprezintă ei vreo miză în lupta electorală pentru
funcţia de preşedinte al României?
După părerea mea românii extranei – îi putem numi aşa,
reprezintă o importanţă uriașă pentru viitorul României şi al Neamului
românesc. De aceea, în proiectul intitulat Constituţia Organică a României – în
alte ocazii i-am dat titlul de Constituţia Creştină a României, am propus
înfiinţarea funcţiei de vice-preşedinte al României, cu atribuţii exclusive în
această direcţie, principala preocupare a vice-preşedintelui fiind refacerea
României Mari, adică revenirea Basarabiei şi Bucovinei la patria mamă. Cu Transnistria
cu tot! Aici ar intra şi românii risipiţi de istorie, după 1940, pe tot
cuprinsul fostei Uniuni Sovietice. În momentul de faţă, guvernarea
anti-românească de după 1990 nu face mai nimic în acest scop, nu face nimic
pentru românii din străinătate.
Dacă veţi ajunge preşedintele României, cam ce idei
aţi pune în practică?
Avem nevoie de trei strategii distincte: una pentru
Basarabia şi Bucovina, pe care avem dreptul şi mai ales datoria să le atragem
la matca mamă. Alta pentru românii din jurul României care trăiesc ca
minoritari în ţările din jurul României, dar – nota bene, ca minoritari
autohtoni, ca populaţie străveche sau chiar cea mai veche. A treia strategie
este pentru românii din diasporă, îndeosebi din Occident, care au luat calea
exilului sau a emigrării la diverse epoci. Cei mai mulţi după 1990! Românii
extranei, oriunde ar trăi, trebuie ajutaţi să rămână români sau, după caz, să
re-devină români. Eu, ca naţionalist, deplâng plecarea din ţară a milioane de
români. Dar, în condiţiile mondializării şi ale vieţii moderne, dacă reuşim să
concepem şi să aplicăm o politică corectă faţă de aceşti români, dacă reuşim
să-i ţinem legaţi de conştiinţa etnică românească, atunci aceşti români vor fi
foarte utili pentru supravieţuirea noastră ca popor, în condiţiile în care
mondializarea va pune în lucru felurite strategii menite să slăbească
sentimentul identităţii etnice pretutindeni pe planeta noastră. O diasporă
românească puternică, loială statului în care sunt îngăduiţi şi găzduiţi, dar
legată mai departe de ţară şi de Neam, va fi o şansă în plus să supravieţuim şi
chiar să prosperăm într-o epocă în care vor dispărea multe etnii, multe
neamuri. Repet: neşansa care a făcut ca mulţi români să emigreze trebuie s-o
transformăm într-un câştig decisiv pentru noi toţi!
Puteţi preciza mai exact în ce ar consta acest câştig?
Bunăoară românul etalon, tipic, nutreşte un sentiment
de neîncredere în forţele proprii în comparaţie cu occidentalii, mulţi români
au un complex de inferioritate. Acest complex le dispare după câteva luni
petrecute în Occident. Respectul de sine, ca români, este mai mare la românii
din străinătate, decât la cei de acasă, care nu au ieşit niciodată în lume, în
străinătate. Dumnezeu i-a înzestrat pe români cu multe calităţi, cu multe
daruri. Ne dăm seama de asta mai ales după ce ne putem compara cu alţii la ei
acasă! Cunosc mulţi români care au devenit naţionalişti după ce au trăit câţiva
ani printre străini! Nu mă miră deloc!
Vă preocupă de multă vreme soarta acestor români?
Nu, în niciun caz nu descopăr această problemă acum,
cu ocazia acestei campanii electorale. Cu ani în urmă, când fostul meu student
Mihai Gheorghiu a ajuns să se ocupe în cadrul Guvernului de românii din
străinătate, i-am trimis un proiect pe care eu l-am conceput în vederea
salvgardării românismului care dăinuie de sute de ani în sufletul unor români
care niciodată nu au fost cetăţeni ai României. Aceşti români, care au rezistat
unor politici criminale de deznaţionalizare, merită tot respectul nostru, toată
dragostea şi preţuirea. Aă zice că ei sunt mult mai români decât noi, cei din
ţară. Am să vă ofer acest proiect, l-am numit proiectul Valahia, să-l
publicaţi, să-l puneţi în discuţia românilor de pretutindeni şi să i se dea o
formă definitivă, spre a fi aplicat! Îl publicaţi, îl faceţi să circule pe
Internet?
Cu mare plăcere! Cu bucurie!
Vi-l ofer aşa cum a fost acris în urmă cu vreo 10 ani…
A consemnat Marius Marinescu
Agenţia Valahia
– proiect –
Numele proiectului poate fi altul, mai potrivit.
Scopul acestui proiect este să sporească legăturile
dintre români, indiferent în ce ţară locuiesc.
Pornim de la premisa, atât de reală, că vreo zece
milioane de români trăiesc în afara graniţelor României, ceea ce îi pune pe
aceşti români în situaţia de a fi expuşi unui proces de deznaţionalizare extrem
de păgubitor pentru România şi pentru români.
Globalizarea este un proces pe care nu-l vom putea
ocoli, iar a ne opune acestui proces nu este soluţia cea mai productivă.
Considerăm că strategia supravieţuirii şi dăinuirii noastre ca popor (cu o
identitate distinctă) trebuie gândită în aşa fel ca din procesul globalizării
să tragem toate foloasele posibile. (Nu numai ponoasele!)
Or, e mai mult ca sigur că românii, care deja circulă
mult în străinătate, vor circula şi mai mult în viitor, iar această circulaţie
înseamnă un număr tot mai mare de români care vor încerca să se stabilească în
străinătate pentru o anumită perioadă de timp sau pentru totdeauna. Aceşti
români nu trebuie lăsaţi la voia întâmplării, ci faţă de ei trebuie gândită o
politică prin care să-i păstrăm ca purtători ai identităţii româneşti.
În termeni similari se pune şi problema românilor care
trăiesc ca autohtoni în ţările învecinate.
La un loc este vorba de peste 10 milioane de români
pentru a căror soartă guvernanţii noştri, de ieri şi de azi, au făcut prea
puţin în ultimii 80 de ani. După 1989 s-au creat în acest scop câteva
instituţii, în cadrul guvernului, dar activitatea acestora este insuficientă
faţă de ceea ce trebuie făcut. Iar cadrul exclusiv oficial anulează mult din
efectele dorite.
Toată lumea este de acord că mult mai eficientă ar fi
activitatea unor organizaţii civile, gen ONG, fundaţii sau asociaţii. Deja
există câteva, care şi-au propus câte în lună şi în stele, dar mare lucru nu au
făcut, punând prea mult accentul pe latura spirituală şi culturală,
mulţumindu-se cu editarea unor cărţi sau fiţuici, organizarea unor comemorări
etc.
Noi propunem o strategie care vizează aspecte mai
practice din viaţa propriu-zisă a românilor din diasporă, ţinând seama de
nevoile curente, în primul rând economice, ale existenţei lor. Îi avem în
vedere pe românii stabiliţi în străinătate (în Occident, în primul rând), pe
românii din ţările învecinate, dar şi pe românii, în număr tot mai mare, care
circulă prin Europa şi America, care nu au lăsat mare lucru în ţară, dar nici
nu reuşesc să-şi facă un rost în străinătate, aşa cum le este în intenţie. Categoria
acestor tineri români este tot mai numeroasă.
Pe toţi aceşti români, expuşi procesului de
deznaţionalizare, trebuie să-i ajutăm să-şi păstreze sentimentele româneşti, de
apartenenţă la naţionalitatea română. Trebuie să le oferim motive concrete,
palpabile, ca să fie direct interesaţi în a-şi păstra această identitate. Iar
aceste motive înseamnă o cointeresare materială care să nu încarce bugetul
Ţării prin burse, subvenţii, sponsorizări etc., ci se poate obţine prin
proiecte bine gândite, inspirate, isteţe, şi printr-o bună organizare pe câteva
idei clare.
Structura organizatorică ( numită în continuare
Agenţie) prin care vom aplica această strategie trebuie să fie independentă din
punct de vedere politic şi fără coloratură ideologică. Scopul ei, declarat şi
în public, nu poate deranja pe nimeni, pe nici unul dintre guvernanţi,
indiferent de programul său politic: să împiedice deznaţionalizarea românilor
care trăiesc în afara graniţelor ţării.
Strategia noastră, unitară prin scopul urmărit, se
compune din mai multe proiecte. Iată câteva dintre ele, sumar schiţate ca
ipoteză de lucru;
1. Proiectul Reţeaua Valahia se va materializa, într-o
primă fază, sub forma unei cărţi de adrese ale unor români din străinătate
care, prin indeletnicirea lor, pot prezenta interes pentru românii aflaţi în
călătorie de afaceri sau de plăcere: români proprietari de hotel, restaurant,
cabinet medical sau de avocatură, farmacie, notar, traducător oficial,
reparaţii auto, video etc., editură, birou de turism ş.a.m.d. Aşadar, adrese
ale unor români care îşi oferă serviciile altor români, cu un rabat oarecare, cât
de cât atrăgător pentru posibilii clienţi români. De exemplu, proprietarul unui
restaurant care foarte rar are toate mesele ocupate, are de câştigat dacă va
avea tarife ceva mai mici pentru clienţii români, şi aceştia îi vor umple
localul. La fel, un medic stomatolog care nu are pacienţi tot timpul. Clienţii
pot fi români din ţară, turişti, dar şi români din ţara respectivă, din
străinătate, pe care îi vom ajuta astfel să ştie unii de alţii. Cartea de
adrese trebuie să fie la îndemâna oricui, la orice ambasadă sau consulat
românesc. Precum şi pe suport magnetic, pe Internet.
În cadrul acestui proiect se poate dezvolta şi un
birou de plasament al forţei de muncă româneşti, în care românii patroni să
angajeze pe alţi români. Bunăoară, pentru munci sezoniere în timpul verii,
patronii români din străinătate să fie ajutaţi să angajeze din ţară tineri
recomandaţi de Agenţie, iar aceşti tineri pot fi selecţionaţi şi pregătiţi ca
să devină veritabili „activişti” ai românismului. Activişti discreţi şi
eficienţi. În timp, se poate dezvolta şi o activitate gen agenţie matrimonială,
care să mijlocească pentru românii din străinătate căsătorii cu persoane
potrivite, de origine română, din ţară sau tot din străinătate, pentru a
micşora numărul căsătoriilor mixte, ştiut fiind faptul că aceste căsătorii
mixte sunt primul pas pe calea deznaţionalizării.
2. Proiectul de turism Acasă ar urma să promoveze
schimburi turistice între români, pentru persoane cu venituri mai modeste,
tineri îndeosebi. Proiectul se adresează românilor din ţară şi din străinătate
dispuşi să găzduiască alţi români, cărora să le întoarcă apoi vizita, evitând
astfel costul hotelului. Agenţia s-ar ocupa cu întocmirea unei liste a celor
care ar agrea asemenea contacte, întocmirea unei bănci de date privind
onorabilitatea persoanelor implicate, potenţialul lor ospitalier, vârstă, preocupări,
hoby-uri etc., ajutându-i pe cei interesaţi să-şi găsească partenerii
potriviţi.
Un program special se poate concepe pentru vacanţa
elevilor români din străinătate, în tabere din România, cu program adecvat,
inclusiv cu lecţii de limba română, de istorie românească etc.
3. Reţeaua Capital Românesc ar urmări să faciliteze
contactul între oamenii de afaceri români din străinătate, stimulându-i să se
prefere unii pe alţii ca parteneri în afaceri profitabile pentru ambii
parteneri. Fireşte, intră în discuţie şi încurajarea afacerilor între românii
din Ţară şi românii din străinătate. Agenţia şi-ar asuma în acest caz anumite
obligaţii de a da referinţe exacte, garanţii chiar, cu privire la
onorabilitatea firmelor pe care le recomandă.
Bunăoară, ar putea fi o preocupare chiar şi pentru
autorităţi ca exportul de produse româneşti să se facă prin importatori români
din străinătate. În timp, participanţii la această reţea pot fi invitaţi să
cotizeze ori să sponsorizeze activităţi de interes românesc.
În timp, Agenţia poate deveni un soi de guvernămînt al
românilor transfrontalieri, scopul final fiind acela de a-i ajuta pe români să
reuşească în carieră, în viaţă, să se impună printre străini şi să nu-şi piardă
conştiinţa de români, legăturile cu ceilalţi români şi mai ales legăturile cu
Ţara.
Nu se ştie ce ne rezervă viitorul. Prezenţa unui mare
număr de români în străinătate este un fapt împlinit, asupra căruia nu mai e de
discutat pentru a reveni şi a întoarce lucrurile aşa cum au fost cândva.
Depinde de noi ca aceşti români să nu se piardă, plecarea lor să nu fie o
hemoragie care să ne ia din vlagă, ci să devină o sursă de putere şi prestigiu
pentru români în general. Ar fi cazul să preluăm din experienţa şi practica
exersată de state precum China, Israel, Ungaria, Grecia şi altele. Desigur, va
fi să continue politica oficială, a guvernelor ce se vor succeda, a statului
român, exercitată prin instituţiile sale: Ministerul de Externe (prin ambasade
în primul rând), Departamentul de relaţii cu românii din străinătate şi altele.
La fel, va fi să continue şi să se dezvolte acţiunea Bisericii Ortodoxe Române
( poate că şi a celorlalte culte). Dar e nevoie şi de o activitate, cât mai
diversă, care să nu se dezvolte sub egida unor autorităţi, ci să aibă un
caracter civic şi spontan, non-guvernamental, pe care să n-o controleze
autorităţile guvernamentale, dar s-o cunoască. Aceste autorităţi e bine să
cunoască întru totul această activitate, s-o susţină financiar şi logistic cu
discreţie, fără să pună condiţii politice, mulţumindu-se cu beneficiile care în
mod logic şi firesc vor decurge pentru societatea românească, pentru interesele
româneşti majore, neconjuncturale. Aceste beneficii vor fi cu atât mai mari cu
cât vor rezulta dintr-o activitate în care sunt angajaţi cât mai mulţi oameni
care nu sunt plătiţi de stat pentru ceea ce fac, câştigul şi răsplata lor
provenind din însăşi activitatea prestată. Iar această activitate îi va pune
mereu în legătură cu alţi români şi cu România.
Eventuale greşeli, gafe etc. săvârşite de cei
angrenaţi în această activitate nu ar afecta cu nimic imaginea autorităţilor
româneşti care se vor putea astfel delimita, în mod diplomatic, de excesele sau
excentricităţile săvârşite de unii.
Practic, primul pas este să se înfiinţeze agenţia
respectivă, ca fundaţie sau ca asociaţie, cu un statut care să-i asigure
stabilitatea şi continuitatea. Unele asociaţii (cum ar fi Vatra Românească) au
avut de suferit de pe urma unor structuri prea democratice, care au permis
infiltrări şi crearea unor grupuri de presiune, iar prin asta au paralizat
activitatea propriu-zisă.
Agenţia poate fi creată şi prin transformarea unei
fundaţii deja existente, schimbându-i statutul şi, eventual numele. Începutul
activităţii este greu de conceput fără un anumit sprijin financiar şi logistic
din partea autorităţilor. Dar nici nu trebuie amânat până când acest sprijin se
va produce.
*
Adaos 2025 –
În principal proiectul VALAHIA presupune o concentrare
de idei și inițiative vizând „creșterea Neamului românesc și a Patriei
cinstire”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu