Din Nicu Porsen­na - CONȘTIINȚA

 

CONȘTIINȚA

 

Cartea „REGENERAREA NEAMULUI ROMÂNESC” (prigonită, interzisă, distrusă etc.), publicată la Edi­tura Cugetarea în 1937 de genialul analist Nicu Por­senna, ne demonstrează că germenii dezastrului co­munist și postcomunist se dezvoltau în voie, chiar în epoca interbelică.

 

– Observațiile psiho-sociologice și analizele isto­rico-politice și juridice ale genialului gânditor în do­meniul dificil al filosofiei sociale, Nicu Porsenna, for­mulate în 1937 și spicuite, în stil jurnalistic, în acest documentar „Conștiința”, ne vor ajuta acum, în 2018, să înțelegem dezastrul național în care ne zbatem.

– Lucrarea fostului deținut politic Nicu Porsen­na (1948-1964) ne va face să acceptăm realitatea dureroasă că dictatura comunistă de ieri și regimul postcomunist de azi sunt consecințele (logice și bio­logice!) ale pasivității, iresponsabilităților și lașită­ților de tot felul, manifestate de o așa-zisă elită interbelică.

– Ne referim la acea „elită” combătută de savan­tul Mircea Eliade în profeticul său articol din 1935, intitulat „Piloții orbi”. O „elită” incapabilă să dea con­ținut statal (biologic, moral, politic) acelui conținător statal numit „România Întregită” (în formularea Pă­rintelui Patriei Ionel I. C. Brătianu) sau „România Uni­tă” (în formularea Părintelui Patriei Iuliu Maniu).

– Întrebări, chinuitoare azi, pentru teologii, istoricii, politicienii și jurnaliștii români: DE CE inte­lectualitatea zis „creștină” a epocii interbelice a uitat de făuritorii României Unite (Regele Ferdinand I, Re­gina Maria, Ionel I. C. Brătianu și Iuliu Maniu)?

– DE CE elita intelectuală zis creștină a „României Întregite” a uitat că Rusia este dușmanul ereditar al Neamului Românesc, așa cum ne-au prevenit Domni­torul Ștefan cel Mare și Sfânt și, mai târziu, vârful de lance al gândirii politice românești Mihail Eminescu?

 

Iată degenerarea neamului nostru! „Corupția-sistem”

 

„Pe ruinele interesului obștesc crește tare, ca mărăcinele, interesul per­sonal, egoismul omului întors la natu­ra primitivă. E dispariția dezinteresării eroice, e imoralitatea și corupția publi­că devenită sistem […]. Am impresia că românii și-au împlinit rolul istoric: după ce au apărat Europa de huni, de tătari și de turci, de bolșevismul rusesc și de megalomania maghiară, se retrag de pe scena lumii, nemaiputând crea oameni. Scriu aceste rânduri și-mi pare că aștern rămasul bun al unui român de la poporul său, care nu va mai fi”.

 

N.B. Nicu Porsenna, în 1937, sem­nala „corupția publică devenită sis­tem”! Din 2010 încoace, toți românii se plâng la unison că… „sistemul e de vină”.

 

„Slăbiciunea morală”

 

REMEMBER N. PORSENNA – 1937 (Capitolul „Lipsa de energie și de perseverență”): „Regula în viața publi­că e resemnarea, slăbiciunea morală. Din această pasivitate, din iertarea pe toată linia, a rămas în psihologia ro­mânească pomana și gratuitatea. […] Iertarea de datorii și nici o răspundere […]. De aceea, spre deosebire de morala aspră și neîndurătoare a Occidentului, mentalitatea românului este Protecția și Norocul; iar nu efortul, nu inițiativa. «Românul se naște bursier, trăiește funcționar și moare pensionar» (cf. P. P. Carp)”. […] Idealul rasei noastre a de­venit câștigul fără muncă (M. Eminescu), superficialitatea, spoiala. Într-un cuvânt, lipsa de efort. Nu e de mirare că dacă îți trebuie un lucrător care să-ți strice instalațiile, un secretar care să-ți încurce treburile, un avocat care să-ți piardă ter­menele proceselor, se impune să-l alegi român. Îl vrei serios și capabil? E nevoie să-l iei străin […]. În neamul nostru, în orice ramură de muncă, omul stăruitor, corect, înzestrat cu conștiință profesio­nală – este excepția; leneșul înfumurat, deșteptul superficial – este regula”.

 

N.B. Se mai poate adăuga/comen­ta ceva după 81 de ani, in caracterizarea mentalului romanesc?

 

„Schimbare sau pieire”

 

REMEMBER N. PORSENNA – 1937 (Capitolul „Lipsa concepției mo­rale”): „Românul este complet lipsit de mândrie omenească, cetățenească și na­țională. Polonezul și maghiarul împing orgoliul până la trufie; bulgarul, sârbul și grecul duc mâna la cuțit, fac revoluții.

 

Singur românul rabdă, rabdă ca o piatră să fie călcat în picioare, pălmu­it, scuipat, jefuit de oamenii politici, strivit de impozite, insultat în gândul și simțirea lui. Și toate aces­tea fără nicio tresărire de mânie mântuitoare. […] Nu. Românul rămâne pururi cu fruntea în țărână, el nu are îndrăzneala să țină pieptul înainte și capul sus. E un sclav! […] În prima țară din Europa, noi suntem ultimul popor din Europa! Concluzia se impune de la sine: dacă nu ne schimbăm, vom pieri!”

 

N.B. Și după 81 de ani, ro­mânii comentează între ei fap­tul că „am ajuns un popor de sclavi”, că „suntem un popor de lași” și fac comparații cu popoarele din jur și din Oc­cident unde migrația defi­nitivă a forței de muncă din România a atins locul unu în Europa!

 

„Reforma caracterului”

 

REMEMBER N. PORSENNA – 1937 (Capitolul „Reforma carac­terului”): „Este prea cunoscută lamentabila lipsă de pregătire in­telectuală și morală a tineretului de azi. Majoritatea acestor tineri nu știu, în afară de regulile teore­tice ale sportului, NIMIC. Dezas­trul examenelor de bacalaureat e elocvent: 60% din candidați – cad! Rămâne întrebarea: cum li s-a în­găduit să ajungă până la bacala­ureat? … Licențiați universitari scriu „v-ă ve-ți duce”, „lam zărit” etc. …

 

Și pe deasupra acestei absențe ulu­itoare de efort cerebral, o feroce sete de bani. Panem et circenses (pâine și circ), ca în epoca lui Nero”.

 

N.B. Dacă mai adăugăm zeul INTERNET, telefonul mobil „i-phone” și manelele de factură țigănească avem tabloul aproape apoca­liptic al degenerării tinerilor. Tineri a-culturali, a-religioși, gratulați cu un exa­men de BAC formal (dar și acela picat în procente similare celor din 1936-1937) și cu admiteri la Universități de stat fără examen/ concurs!

 

„Ineficacitatea pedagogică”

 

REMEMBER N. PORSENNA – 1937 (Capitolul „Ineficacitatea peda­gogică”): „În România, tineretul de după Război n-a fost lipsit numai de o educație specială de energie, ci lăsat să decadă și din bruma de educație pe care o primeau generațiile înaintate […]. Copiii de azi, și oamenii care ies din ei, sunt o grozăvie. Desigur, nu din vina lor, ci din a acelora care i-au crescut. Părinții au lăsat și lasă libertate absolută ambelor sexe. Spectacolul corupției politice dezvoltă în sufletul copiilor o adevărată floră putrescentă de idei și moravuri. La școală, profesori ignoranți și lipsiți de interes își bat joc de cursuri; cărțile de școală ieșite din oficinele «democratice» sunt o rușine și un pericol; notele se dau pe hatâr și nepăsare. Astfel, ajung la bacalaureat elevi agramați, necunoscând nici orto­grafia română […]. Tineretul nostru de­cade «în progresie geometrică», alu­necând accelerat spre o nulitate abso­lută, spre descompunere și pierzare!”

 

N.B. Constatări faptice, fenome­ne sociale consemnate în 1937, dar parcă citite în presa anilor 2017-2018! Poate vreun dascăl sau părinte să mai comenteze ceva?

 

„Tembelism oriental”

 

REMEMBER N. PORSENNA – 1937 (Capitolul „Bazele materiale ale refor­mei”): „O vorbă veche românească, care-și păstrează și azi tot tâlcul, zice despre țara noastră «Bună țară, rea tocmeală». TOCMEALA avea atunci înțelesul de administrație, întocmire, organizare. Nu se putea spune mai bine despre țara aceas­ta binecuvântată de natură, oropsită de oameni”.

 

„Cu scopul de a găsi o soluție aces­tei crize de oameni, acestei slăbiciuni, acestui tembelism oriental și corupției omului românesc, am gândit ani și ani, am studiat, am cules datele Științei, am așternut rândurile cărții de față. Scopul nostru este să ve­dem cum se poate schimba TOCMEALA țării, îndreptarea omului”.

 

„Pentru aceasta am pro­pus un sistem de educație, care nu țintește numai la difuzarea de cunoștințe; acestea singure creează, ca astăzi, un proleta­riat pseudo-intelectual care, pe temeiul diplomelor obținute, solicită slujbe, de preferat la Stat. Noi țintim mai ales să for­măm caractere, cu scopul de a reconstrui rasa românească și a ne înainta civilizația. Trebuie să înlocuim plebea diplomată sau nediplomată, de azi – cu OA­MENI.”

 

N.B. Armata de tineri ab­solvenți de licee și de universi­tăți, care invadează societatea noastră anual cu sute de mii de pretenții de joburi bine plătite este o realitate zgudui­toare și în 2018. Deși comunismul a că­zut, proletariatul pseudo-intelectual se înmulțește aberant în detrimentul clasei de mijloc, al antreprenorilor/întreprin­zătorilor, al meseriașilor și muncitorilor calificați. Totul seamănă cu o… demență socială veche de 81 de ani?

 

„Un român moale, superficial, ușuratic”

 

REMEMBER N. PORSENNA – 1937 (Capitolul „Rasa reeducată, regene­rată”): „Astăzi avem un român moale, tembel, superficial, ușuratic, in­diferent la progres, egoist, incorect: un semi-barbar, numai cu aparen­țele civilizației. Acest om locuiește și conduce o țară cu aspect general primitiv (de «ȚIGĂNIE»), o patrie ale cărei bogății nu știe a le pune în valoare. Iar puținele bogății valorificate îngrașă o oligarhie de condu­cători hrăpăreți […], care duc o existență de lux în mizeria generală”.

 

„Lux și mizerie: iată aspectul civilizației românești. În țara cea mai bo­gată din Europa, noi suntem cel mai înapoiat popor, din pricina lipsei de adevărați oameni[…]”.

 

„REGENERAREA noastră nu e un lux, nici o ambiție, cu atât mai puțin un capriciu. Este o necesitate de neînlăturat, în mijlocul unor PRIMEJDII DE MOARTE […]”.

 

„Povața de căpetenie a Regelui Carol I către sfetnicii săi era: FORMAȚI CARACTERE. Personal, acest suveran a dat cel dintâi pilda caracterului, împingând virtutea până la ascetism […]”.

 

„Pentru ca somnul de azi să nu devină în adevăr somnul morții, e po­runcitor să luăm hotărârea de a scutura negurile vieții primitive, a ne freca pleoapele de amorțeala orientului, a ne încorda pentru marele adevăr al Civilizației, al Puterii!”

 

-xxx-

 

Comentariu

Noroc mare, azi, pentru tot neamul romanaesc, ca a aparut un roman, trimisul Domnului, care stie sa indrepte absolut toate relele din Romania.

Sa traim cu totii ca sa ne putem convinge.

 

George M.