Scrisoare pastorală
Foaie
periodică, gratuită a
Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul XXV(2025), nr. 544(16 –30 Iunie)
Dragii mei enoriași!
Sus-jos!
Sus-jos! De mai bine de treizeci și cinci de ani asistăm la flotările
pe care le face clasa politică românească: sus-jos, sus-jos, sus-jos! Astăzi
auzim despre unul sau altul că e cel mai competent, cel mai bun, ce mai…, este
omul providenţial, care va scoate ţara la lumină. Şi noi, muritorii de rând, ne
bucurăm cu sinceritate, fiindcă oricare am vrea să fie bine şi lucrurile să
intre în normalitate. Trec câteva luni şi despre acelaşi om ajuns în vârful
piramidei sociale se spune că este incompetent, corupt, tâmpit, chiar nesimţit,
cum încerca zilele trecute să ne convingă o parlamentară, referindu-se la nu
știu care demnitar.
Te prinde lehamitea, când vezi asemenea circ
derulându-se an de an şi anotimp de anotimp, în timp ce ţara se adânceşte tot
mai mult în sărăcie, în deznădejde, în mizerie morală. Ne pleacă tineretul
peste mări şi ţări să-şi caute o pâine şi un rost în viaţă, fiindcă nu vede
perspective de realizare aici; ne scade populaţia de la un an la altul; numărul
morţilor este de câteva ori mai mare decât al născuţilor; îmbătrâneşte lumea
şi generaţiile tinere sunt tot mai subţiate; industria naţională este piesă
de muzeu şi amintire a ceea ce fost cândva; agricultura este o zdreanţă
dintr-un veşmânt de lux al ţării; cultura şi oamenii de cultură sunt
cenuşăreasa societăţii; snobii şi sfertodocşii se umflă precum broasca din
poveste, sfidându-ne cu neruşinare când îşi scot prostia pe gard şi ne obligă
să le-o admirăm; manualele de istorie se subţiază de la an la an, fiindcă nu
trebuie să ştim prea mult despre trecutul nostru; starea morală a populaţiei
este tot mai decăzută; infractorii mişună ca puricii pe câini.
Des, tot mai des, vin mai marii sau mai micii să ne
cerşească voturile şi ne promit marea cu sarea. Ne aruncă drept momeală, sau
plată, sau mită sau cum vreţi să-i ziceţi, câte o bucată de pâine, câte o
sticlă de bere sau un kilogram de zahăr. În ultima vreme am văzut ca ne-au
trimis câte două plicuri, cu care cred că ne vor cumpăra convingerile,
conştiinţele şi voturile! Abia după ce ajung unde vor să ajungă, prostindu-ne
cu neruşinare, vedem cât ne-au minţit, dar e prea târziu. Indiferenţa ne
cuprinde ca o pecingine. Numărul celor ce nu se duc la vot e tot mai mare
de la un scrutin la altul. Chiar trebuie să treacă patruzeci de ani de rătăcire
prin pustie ca la poporul evreu pentru a ajunge în pământul făgăduinţei? Chiar
nu avem oameni capabili, care să zică şi altceva decât ,,Sus-jos, sus-jos?”
Chiar nu suntem suficient de maturi ca să ne dăm seama că este timpul să ne
ocupăm şi de lucruri mai serioase, decât să fim măscărici de circ?
*
Despre minunea de a-l avea pe Eminescu(de vorbă cu actorul Dan Puric)
(II).
Cum
e Eminescu contemporan cu noi?
Dureros? E ca o rană deschisă.
Îmi vine să spun despre Eminescu ce a spus Blaise Pascal despre Iisus.
Că Iisus va rămâne în agonie până la sfârşitul lumii.
Şi Eminescu va rămâne în agonie până la sfârşitul acestui neam.
E tragic. Un strigăt tragic.
Nici nu ştii cum să califici atitudinea intelectualităţii de la noi vizavi de
Eminescu.
Profanare de mormânt...! Profanare de memorie! Impotenţă sufletească.
Nimeni nu zice să cazi în genunchi.
Eminescu a fost şi el un om, dar ce OM!
Cioran zicea că şi Buddha ar fi gelos pe biografia lui...
Eminescu, spune Ţuţea, e sumă lirică de voievozi.
Şi, parafrazându-l, aş putea să zic că e sumă lirică de îndrăgostiţi tragic.
Parcă toţi îndrăgostiţii lumii s-au strâns în el.
,,Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată,
Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi...
Ca să pot muri liniştit pe mine mie redă-mă!'
Mai dă-mi aşa un poem în literatura universală...
Şi Shakespeare păleşte. Nici Hamlet nu e..., iar Romeo e un adolescent.
Când se va putea traduce acest vers ,,Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată” -
lumea va fi mântuită.
De ce crezi că Mircea Eliade spunea că, dacă poporul român ar dispărea şi ar
rămâne o singură carte a lui Eminescu, o să se ştie cine a fost neamul ăsta?!
Pe Eminescu îl iubeşti. Ce să faci, n-ai nici o şansă...
Cum vi se pare că se desfăşoară sărbătorirea lui Eminescu în fiecare an
la 15 ianuarie?
E de Haloween...! Nu-i nimic autentic. Ca-n
toată România de astăzi. E o făcătură!
Unul dintre ,,criticii” importanţi ai României de astăzi a zis că Eminescu ar
trebui pus la Antipa. Da, dom'le, eu vreau să fie Eminescu pus la Antipa şi eu
o să fiu paznicul lui.
Comunismul a dat rezultate...
Pesemne că dacă trăia prin '47 murea la Aiud sau la Piteşti în chinuri
groaznice.
Ăştia nici nu ştiu să sărbătorească. Ştiu numai să insulte. Dar ei, nu poporul
român...
În inima poporului român, Eminescu este tainic şi trăieşte.
Au existat mai multe teorii despre
moartea lui Eminescu...
Eu am avut această revelaţie, pe drum, când eram la Botoşani, că a fost
asasinat.
I-a deranjat. Atunci, ca şi acum. Şi acum îl asasinează în continuu.
Aproape nici nu aş intra într-o căutare detectivistă.
E clar că a luat-o în răspăr cu veacul, cum zice Sf. Apostol Pavel:
,,Şi nu vă potriviţi chipului acestui veac...!”
El a vrut o Românie... Conştiinţa românească se trage toată din Eminescu.
A început prin a fi sufleorul Teatrului Naţional şi a terminat prin a fi
sufleorul conştiinţei naţionale.
În colecţia ,,Biblioteca pentru
toţi” apare mâine un volum cu poeziile lui Eminescu. Cine mai are astăzi nevoie
de Eminescu?
Eu. Şi ca mine, mulţi alţii.
Când avea fiu-meu vreo 8 ani şi-i citeam din Scrisoarea III, mi-a zis:
,,- Vai, tata, parcă e o simfonie...!” E nevoie.
Scoateţi cartea că notează Dumnezeu! Şi sufletul lui de dincolo.(Va urma).
*
Sfinţii Părinţi despre ajutor. ,,Când
tu împărtăşeşti săracului ceea ce ai, ajuţi pe fratele şi tovarăşul tău.
Argintul pe care-l dai săracului este viaţă pentru el”(SF. AMBROZIE); ,, Vino în ajutorul orfanului, plăteşte
împrumutul săracului şi vei avea o slavă veşnică”(ASTERIE AL AMASIEI); ,, Cea mai bună vieţuire este în bună
orânduire, căci ea e o adevărată frumuseţe şi o putere tare aşezată, bine
răsplătitoare cu fapta pentru cei ce se ajută necontenit unii cu alţii,
nezdruncinată pe calea virtuţii”(SF. CLEMENT ALEXANDRINUL); ,,Bogatul să ajute pe sărac, iar săracul să
mulţumească lui Dumnezeu, că i-a dat prin cine să-şi împlinească lipsa”; ,,Să
ne ajutăm unii pe alţii, spre a face şi pe cei slabi să meargă înainte spre
bine, pentru ca toţi să ne mântuim şi să ne întoarcem unii pe alţii de la păcat
şi să ne povăţuim”(SF. CLEMENT ROMANUL); ,,Oameni fiind, trebuie să oferim oamenilor ajutorul blândeţii, fie că
din cauza văduviei au nevoie de aceasta, fie din cauză că sunt orfani, fie din
cauza alungării din patrie, fie din cauza cruzimii stăpânilor, fie din cauza
nestăpânirii de sine a celor ce conduc, fie din cauza lipsei de umanitate a
celor ce strâng impozitele, fie din cauza cruzimii piraţilor fie din
nesaţiul hoţilor, fie din scoaterea la licitaţie a bunurilor, fie din cauza
naufragiului. Toţi, la fel de sărmani, se uită la mâinile noastre, aşa cum noi
ne uităm la mâinile lui Dumnezeu, ca să ne dea cele de care avem nevoie. Şi
dintre aceştia, cei care suferă fără să merite sunt mai de plâns decât aceia,
care s-au obişnuit să sufere. Şi cu precădere trebuie să fim milostivi faţă de
aceia care sunt distruşi de boală până la măduva oaselor”; ,,Cel sănătos, cel
bogat, vino în ajutorul celui bolnav, celui lipsit! Cel ce nu ai fost lovit,
vino în ajutorul celui lovit şi zdrobit, cel cu inimă bună în ajutorul celui
descurajat, cel care te bucuri de prosperitate, celui care este obosit de
adversitate. Adu ceva drept mulţumire lui Dumnezeu, pentru că te-ai născut în
numărul celor care pot să facă bine, nu din rândul acelora, care au nevoie să
li se facă bine. Pentru că tu nu priveşti la mâinile altora, ci alţii
privesc la mâinile tale. Nu te îmbogăţi numai cu averi de prisos, ci şi cu
evlavie. Nu numai cu aur, ci şi cu virtute şi, mai mult, numai cu virtute”;
,,Ajută, oferă hrană, oferă o haină veche, adaugă un medicament, leagă rănile,
întreabă ceva despre nenorocire, fă reflecţii despre răbdare, ai curaj,
apropie-te!”; ,,Cât timp eşti sănătos şi bogat, ajută pe cel care se află în
suferinţă. Să nu aştepţi ca să înveţi pe propria ta piele ce mare rău este
neomenia şi ce mare bine este să-ţi deschizi măruntaiele pentru cei care au
nevoie. Să nu vrei ca Dumnezeu să ridice mâna contra acelora care-şi ridică
mândri grumazul şi care trec pe lângă cei săraci. Învaţă acest lucru din
nenorocirile altora. Dă ceva, chiar dacă este un lucru mic, celui care are
nevoie. Căci nu este un lucru mic pentru acela care are nevoie de toate, dar
nici pentru Dumnezeu, dacă este dat după putere. Dă, în schimbul unui mare
lucru, bunăvoinţa. Dacă nu ai nimic de dat, să plângi. Este mare leac pentru
cel în nenorocire. Faptul de a suferi împreună cu cel ce suferă, în mod sincer,
uşurează mult nenorocirea. Nu este omul mai de puţin preţ decât animalul, o,
omule, pe care, când cade, în groapă sau rătăceşte, legea îţi porunceşte să-l
ridici!(SF. GRIGORIE DE NAZIANZ); ,,Atâta
vreme cât călătoreşti pe o mare liniştită, ajută pe cei care au suferit
naufragiul(…). Cum mi te vei arăta faţă de cel nefericit, aşa se vor arăta faţă
de tine tovarăşii tăi de călătorie!(SF. GRIGORIE DE NISSA); ,,Să Ajutăm pe cei nefericiţi prin cuvintele
noastre în acelaşi timp cu banul nostru”; ,,Să ajutăm pe cei nevoiaşi, nu numai
cu bani, ci şi cu cuvinte şi fapte(…). Să nu aşteptăm să vină la noi cei ce au
nevoie de ajutorul nostru, ci noi să ne ducem la ei, să-i cercetăm în nevoile
lor(…). Nu descoase viaţa şi faptele celui ce are nevoie de ajutorul tău, căci
este cea mai mare mojicie ca, pentru o pâine, să-i descoşi întreaga viaţă”;
,,Cunoscând necazul şi oboseala păstorului, ajutaţi-l cu rugăciunile voastre,
cu sârguinţa, cu bunăvoinţa, cu dragostea, ca astfel şi noi să fim lauda
voastră, în acelaşi timp şi voi să fiţi lauda şi mândria noastră”; ,, Dumnezeu
nu vine în ajutor celor ce dorm, ci acelor care se obosesc şi muncesc. Ajutor
se dă totdeauna nu celui ce stă în trândăvie, ci acelui care munceşte ca cel
căruia i se cere ajutor”; ,,Dacă vezi pe cineva pătimind rău, să nu te
interesezi de trecutul său, căci cel ce pătimeşte are drept la ajutor
necondiţionat”; Daţi mână de ajutor celor pierduţi, voi cei care niciodată nu
aţi fost ispitiţi de beţii, voi cei sănătoşi ajutaţi pe cei bolnavi, voi cei ce
privegheaţi pe cei ieşiţi din minţi, pe cei smintiţi”; ,,Câtă vreme vom avea pe
Dumnezeu în ajutor, chiar de ar năvăli ispite mai grozave decât furtuna, ni se
vor părea ca un gunoi, ca o frunză care se poartă de vânt încoace şi încolo”;
Noi creştinii nu dăm mâncare la cei ce rabdă de foame din cauza lenei, ci îi
sfătuim să muncească spre a agonisi, astfel, pâinea de toate zilele pentru sine
şi pentru alţii; încuviinţăm să capete doar hrana trebuincioasă de la acei care
le-o pot da”; ,,Pentru că noi înşine suntem lăsători şi leneşi împărţind între
noi sarcinile, să ne legăm să ajutăm fiecare cu sfatul, cu îndemnul, cu
încurajarea, cu mustrarea sau cu ameninţări, ca prin râvna fiecăruia din noi să
izbândim cu toţii” (SF. IOAN GURĂ DE AUR); ,,Cine poate ajuta pe nefericitul care piere şi nu face aceasta, îl
asasinează”(LACTANTIU); ,,De câte
pedepse nu-i vrednic unul care trece cu vederea un astfel de trup căzut din
cauza foamei? Este, oare, cruzime mai mare decât aceasta? Nu este, oare,
vrednic de a fi numărat printre fiarele neîmblânzite şi de a fi privit ca un
blestemat şi un ucigaş? Într-adevăr, ar putea fi osândit ca un ucigaş cel care
poate să vindece un rău atât de mare, dar de bunăvoie întârzie să ajute din
pricina zgârceniei”; ,,Nu întoarce spatele celui care cere de la tine ajutor şi
nu da bani cu camătă!”(SF. VASILE CEL MARE).
*
Boul şi porcul. Părintele Ilie Izverceanu de la Cernavârf avea
multă băutură. An de an adăuga noi butoaie în beciul său imens. El bea cu
măsură, destul de puţin, deşi îi plăcea să participe la petreceri. Băutura o
vindea. Veneau în fiecare zi la el consăteni să cumpere. El îi spunea fiecăruia
acelaşi lucru: ,,-Du-te la beci, că e
deschis! Pe partea dreaptă sunt butoaiele cu vin, pe stânga butoaiele cu ţuică.
Furtune ai acolo. Umple-ţi vasele cu ce vrei. Preţu-l ştii, pui banii colea pe
masă şi te duci. Mă scuzi, că eu am treabă!” Clientul atât aştepta. Poate
chiar se ruga pe drum, ca să-l găsească pe părintele ocupat. Intra în beci şi
bea cât îi poftea inima şi burta. Într-un târziu, dacă n-apuca să-l ajungă
alcoolul, îşi umplea sticla sau bidonul, ieşea, îi punea părintelui nişte banii
pe masa din curte, îi acoperea cu o piatră şi pleca. Aşa comerţ!
Într-o
zi, au venit pe la părintele Izverceanu un medic veterinar şi un inginer. Erau
de prin satele din jur. Se cunoşteau între ei, se cunoşteau şi cu părintele.
Erau chiar prieteni. Nu veniseră să cumpere, ci doar să bea. Părintele le-a dat
o cană mare şi i-a trimis la beci, dându-le indicaţiile cuvenite. După aproape
o jumătate de oră, musafirii au ieşit din beci. Mergeau pe mai multe cărări.
S-au aşezat la masă cu părintele, au turnat în pahare şi au continuat să bea.
La un moment dat, alcoolul şi-a făcut din plin efectul. Cei doi au început să
se certe între ei. Din vorbă în vorbă, au trecut la injurii şi înjurături. Îşi
spuneau unul altuia doar ,,boule” şi ,,porcule”! Părintelui nu-i plăceau astfel
de situaţii. Cât era de voinic, ar fi putut să-i ia pe cei doi de gulere şi
să-i dea pe poartă afară, dar n-o făcea, fiindcă îşi respecta statutul său de
gazdă. La un moment dat, Părintele Izverceanu, pierzându-şi răbdarea, a grăit
cu voce tare, acoperind hărmălaia celor doi: ,,-Domnilor, vă mulţumesc că m-aţi onorat cu vizita dumneavoastră!
Sunteţi nişte valori pentru ţara noastră! Mă simt măgulit de cinstea pe care
mi-aţi făcut-o!” Beţi-beţi, dar cei doi s-au oprit din ceartă şi au holbat
ochii: ,,.-Cum, părinte, noi suntem nişte
valori?” ,,-Da!” le-a răspuns părintele! Astăzi boii şi porcii sunt foarte căutaţi mai ales la export şi se vând
foarte bine! Am înţeles, după felul cum aţi vorbit între dumneavoastră, că unul
sunteţi porc, iar celălalt bou! Sunteţi nişte valori pentru ţară, domnilor!”
Cei doi s-au uitat unul la altul şi medicul veterinar i-a spus inginerului: ,,- Auzi, Ioane! Dacă părintele ajunse să-şi
bată joc de noi în felul acesta, înseamnă că noi ne cam îmbătarăm! Hai să
mergem, până nu ne prinde ploaia!”
Acesta era părintele Izverceanu. Găsea întotdeauna partea comică a
lucrurilor şi situaţiilor, făcea haz de necaz, îi înveselea pe alţii şi le
reda încrederea şi optimismul chiar în momente grele din viaţă şi, mai ales,
căuta să nu supere pe nimeni.
*
Dumnezeu din portbagaj. Pe internet am găsit o istorioară
interesantă şi plină de învăţătură, pe care o redăm mai jos, tocmai pentru a ne
convinge că Dumnezeu nu se lasă batjocorit.
Se
spune că, într-o zi, un grup de tineri, băieţi şi fete, plecau într-o
excursie cu maşina. Bucurie mare, râsete, agitaţie. Înainte de a porni maşina,
mama uneia dintre fetele din grup le-a spus: ,,- Dumnezeu să fie cu voi!”
Tinerii au izbucnit în râs şi au strigat: ,,-Dacă vrea să meargă cu noi, n-are
decât să stea în portbagaj, fiindcă aici n-are loc!” Maşina a pornit în trombă.
Peste o oră a venit vestea că s-a produs un accident. Tinerii se izbiseră cu
maşina de un pom de pe marginea drumului. Din cauza vitezei, impactul fusese
atât de puternic, încât tinerii muriseră toţi, iar maşina se făcuse zob. Doar
partea din spate a maşinii rămăsese neatinsă, adică portbagajul. Când au
desfăcut capacul portbagajului, poliţiştii au găsit înăuntru câteva cartoane cu
ouă. Culmea, ouăle erau întregi, neatinse. Acolo fusese Dumnezeu cu ele şi nu
se întâmplase nimic! În maşină, cu tinerii, nu avusese loc!
*
Ajutoare și donații. În această
perioadă am primit câteva ajutoare, astfel: Părintele Pr. Dr. Ioan Dură din Bruxelles(Belgia): 500 lei; Doamna Elisabeta Leferenz din
Nürnberg (Germania): 250 lei; Domnul
Florea Mihai din București, Doamna
Grigore Cati din București, Domnul
Căprioru Flavius-Marian din Italia, fiu
al satului Malovăț și Domnul Ghiță Dan din Puținei(MH): câte 200 lei; Domnul Căprioru Florin din
Italia, fiu al satului Malovăț: 150 lei;
Doamna Rolea Violeta din București, fiică a satului Bârda, Doamna Avram Cristina din Popești-Leordeni(IF), Domnul Luca Mircea din Bârda, Domnul Sârbu Marian din Tr. Severin, Domnul Curea Vasile din Bârda și Domnul Curea Petre din Bârda: câte 100 lei; Doamna Popovici-Cătăuță Milena(Tr.
Severin): 90 lei; Doamna Tomeac Vasilica din Brodina(SV): 50 lei.
Dumnezeu să le răsplătească tuturor!
*
Domnul
Ciobanu Ionuț-Elvis și Doamna
Ciobanu Ionica-Alina din Malovăț au cumpărat de la Patriarhia Română și au
donat bisericii de la Malovăț o botezătoare
cum numai la marile catedrale întâlnești. Această donație au făcut-o cu
prilejul Botezului fiicei dumnealor, Iris-Elena.
Dumnezeu să le răsplătească! Așteptăm să vedem ce vor dona bisericii, când vom
oficia cununia fiicei dumnealor!
*
În cursul lunii Iunie am donat pâine
credincioșilor participanți la slujbe, astfel: 1 Iun.(Bârda): 163 pâini; 8 Iun.(Malovăț): 204 pâini; 15 Iun.(Bârda): 148 pâini; 22 Iun.(Malovăț): 176 pâini; 24 Iun. (Malovăț): 100 pâini; 29 Iun.(Bârda): 152 pâini.
Așadar, în luna Iunie s-au donat 943 pâini. Totodată, s-a vândut pâine enoriașilor la prețul de
achiziție de 1,30 lei/buc., astfel:
1 Iun.(Bârda): 537 pâini; 8 Iun.(Malovăț):
196 pâini; 15 Iun.(Bârda): 602 pâini; 22 Iun.(Malovăț): 274 pâini; 24 Iun. (Malovăț): 50 pâini; 29 Iun.(Bârda): 598 pâini. Așadar, în luna Iunie s-au
vândut la prețul de achiziție 2.257
pâini.
*
În ziua de luni, 14 iulie, vom face o vizită la
Azilul de la Ciovârnășani. Cu acel prilej le vom duce câteva lucruri de care au
nevoie, astfel: două uși, 50 m furtun; 3
dulapuri cu rafturi și 6 neoane cu corp, de tavan. Orice donație este
binevenită!
*
Plăți. În luna aprilie am efectuat câteva
cheltuieli mai mari, astfel: 12.000 lei
protoieriei pentru lumânări; 2.653
lei ajutoare de Paști; 2.150 lei brutăriei
pentru pâinea donată și vândută în aprilie; 2.020 lei cearșafuri, pijamale și cămăși pentru azilul Cujmir; 1.500 lei protoieriei pentru Fondul
Central Misionar; 1.037 lei protoieriei
pentru diferite materiale de colportaj; 650
lei tipografiei pentru cărți; 392 lei impozit; 385 lei protoieriei pentru o cădelniță; 330 lei poștei pentru
colete; 248 lei ciocolată pentru
copii; 219 lei bere pentru curățenia
bisericii; 172 lei cârnați pentru
curățenia bisericii; 141 lei protoieriei
pentru vin; 140 lei verificat
stingătoare; 90 lei pentru curent
electric; 61 lei băncii pentru
comisioane și altele mai mici.
În luna
mai am efectuat următoarele cheltuieli mai mari: 3.575 lei pentru cele 2.750
pâini donate și vândute în mai; 3.000
lei ajutoare sinistrați; 392 lei
impozit; 246 lei poștei pentru colete; 164
lei pentru curent electric; 98 lei internetul;
62 lei băncii pentru comisioane;
În luna
iunie am efectuat următoarele plăți mai mari, astfel: 5.460 tipografiei pentru cărți; 4.160 lei brutăriei pentru cele 3.200 pâini donate și vândute în iunie; 1.044 lei magazinului Dedeman pentru 50 m furtun și trei dulapuri pentru
Azilul Ciovârnășani; 616 lei poștei
pentru colete; 516 lei librăriei
pentru hârtie de scris; 515 lei curentul electric; 419 lei șase plafoniere pentru azilul Ciovârnășani; 400 lei poștei pentru timbre; 392 lei impozit; 255 lei poștei pentru colete; 250
lei protoieriei pentru cărți; 108
lei internetul; 61 lei băncii pentru comisioane și altele.
*
Publicații.
În această perioadă, preotul Dvs.
a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Scrisoare pastorală – 543, în
,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia
Mare, 2 iul., ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com);
în ,,Armonii culturale”, Adjud, 2
iul. 2025, ediție și on-line (https://armoniiculturale.ro); în ,,Moara lui Gelu”, Baia Mare, iun. 2025,
ediție on-line (https://moaraluigelu.blogspot.com);
*
Excursii. În ziua de vineri, 25 Iulie, parohia noastră organizează o excursie – pelerinaj la Mănăstirea ,,Sf. Ana” de la Orșova, cu
prilejul hramului(Sf. Ana). Parohia Malovăț suportă cheltuielile de deplasare.
Așadar, cine vrea să meargă, nu are de plătit nimic pentru transport.
*
În ziua de joi, 21 August,
parohia noastră organizează o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Tr. Severin – Malovăț – Bârda – Tg. Jiu – Mănăstirea
Bistrița – Mănăstirea Horezu- Rm. Vâlcea – Mănăstirea Curtea de Argeș –
Mănăstirea..........- Craiova – Tr. Severin – Bârda. Costul este de 80 lei/persoană.
*
Zâmbete. ☺ Să
ajungi la pensie, este un vis; să supraviețuiești la pensie, este o artă! ☺Să
vedeţi voi când ăia mici se vor prinde că după tuşit urmează 14 zile de
vacanţă…☺O mamă se adresează învăţătoarei:– Cum puteţi să-i daţi copilului o
asemenea temă: dacă o bere costă 50 de bani ...? Soţul meu nu a închis ochii
toată noaptea…!; ☺Machiajul excesiv ar trebui introdus în Codul penal ca
„infracţiune de înşelăciune pe faţă” ☺Abia după ce te urci pe cântar pricepi că
vaca de pe ambalajul ciocolatei era avertizare, nu reclamă! ☺Femeile ating
frumuseţea maximă pe la 35 de ani, iar bărbaţii după ce împlinesc 500.000 de euro…☺La final, o veste bună
pentru noi, românii: De la 15 septembrie se ieftinesc yachturile ! ☺Dacă vreţi
să aflaţi diferenţa între bărbat şi femeie, gândiţi-va la şah…Regele se mută
doar un pătrăţel, dar regina face ce vrea ea!
*
Botezuri.
Înmormântări. În ziua de 29 Iunie am oficiat Taina Sf. Botez pentru Ciobanu Iris-Elena, fiica Domnului Ciobanu Ionuț-Elvis și a Doamnei Ciobanu Ionica-Alina din
Malovăț. Să le trăiască! În ziua de
17 Iunie am oficiat slujba înmormântării pentru Pera Maria (82 ani) din Malovăț. Dumnezeu s-o ierte!
*
Program. În cursul lunii August avem următorul program de
slujbe: 2 Aug.(Bârda-Malovăț); 3 Aug.(Malovăț); 6 Aug.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 9 Aug.(Malovăț-Bârda); 10 Aug.(Bârda); 12 Aug.(spovedit și
împărtășit la Bârda, la biserică și în sat); 13 Aug.( (spovedit și împărtășit adulții la Malovăț, la biserică
și în sat); 14 Aug. spovedit și
împărtășit copiii la Malovăț); 15 Aug.(Pomeniri
la Bârda, la ora 7; slujbă la Malovăț); 16
Aug.(Malovăț-Bârda); 17 Aug.(Malovăț);
23 Aug.(Malovăț-Bârda); 24 Aug. (Bârda); 29 Aug.(Pomeniri la Bârda,
la ora 7; pomeniri la Malovăț, la ora 8; slujbă la Schitul Topolnița); 30 Aug. (Malovăț-Bârda); 31 Aug.(Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte,
preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa: stanciulescubarda@gmail.com.
Sănătate și bucurii să vă
dea Dumnezeu!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu