GÂNDURI
NĂPĂDIND ÎN CETE...
AnnaNoraRotaru
~*~
Gândurile-mi
născute, din jelanie, doruri și dorinți,
Mâna
iute mi le-așterne, de-a valma-ntr-o suflare...
În
strâmbe rânduri scrise sau, ordonate și cuminți,
Cuvinte
pietre, gheață-n bulgări și lavă de fierbinți,
Care
încotro luând zborurile, fiecare la-ntâmplare,
Făr-o-anume
modelare...
Când
plouă toamna-n suflet, când iernile mă ning,
Nădejdi
închid în versuri, speranțe de-a-mi-aduce...
De-mi
sângerează talpa, alte țărmuri vreau s-ating,
La
nenoroc, necazuri, griji, lumin-aș vrea s-o sting,
Fumul
acoperindu-le pe toate, foc, jar să le usuce,
Ca
nouă zi să nu apuce...
Când
furtunile de gânduri plăsmuiri grotești urzesc,
Cănd
iubirile-mi deșarte se răzvrătesc și mă inundă,
Versuri
buimace mi se-aștern, pe file se-mpânzesc...
Din
insomnii și agonii, din vise, coșmare mă trezesc,
Simțirile-mi
dezmeticite, pe val în valuri mă abundă,
Mă
înalță, mă cufundă...
Pe
file-aștern ce simt: cum sub tălpi geme pământul,
De-atâtea
ofuri pe deasupra și zângânit de oseminte...
Cum
zâmbetul ne-ngheață, pe buză murind cuvântul,
Cum
timpu-ncremenește și cum ades muțește cântul,
Cum
se uită iubirile aprinse, cu-nfierbântate jurăminte,
Ca
schimbare de veșminte...
Mai
scriu de zori, flori, fluturi, cum sămânța încolțește,
De
nisip și briza mării, de val, talaz și vântul cum adie...
Cum
din înalții munți pornind, la vale izvorul șopotește,
De
primul fulg de nea gustat, pe frunți când se topește,
De
tristeți și bucurii, de regrete, melancolii și psalmodie,
De
iluzii, perfidie, tragedie...
Astea
toate le înșir, precum mintea mea mă îndeamnă...
În
jur, maldăre de file umplu, îngrămădindu-se versete...
În
mine mă scufund, avalanșa mă prinde, mă sugrumă,
Că-mi
simt ochii arzând, acoperiți de ceață și de brumă,
Pân'
ce gura cuvintele-mi usucă, simțind o arșiță și sete,
De
gânduri... năpădind în cete...
~*~
____________________
NORA ____________________
versuri
din vol. 8 __ „Gânduri pe malul tăcerii” _
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu