Un cenaclu literar fără egal în lumea
românească...
...Este
vorba despre cenaclul Mircea Eliade de la Denver, Colorado, USA. Constatare
simplă, la vedere, după ce am urmărit d-a-capo al fine desfășurarea - de-a
lungul a 4 ore bătute pe muchie, fără vreo secundă de destindere ! - a
lucrărilor acestui cenaclu cu vechime și cu prestigiu în creștere; lucrări lesne de accesat pe Zoom, un cenaclu
aflat în organizarea strălucită, fără cea mai mică ezitare, de înalt
profesionalism, a dlui Sebastian Doreanu, personaj cunoscut al diasporei
culturale și care urcă vertiginos în aprecierile mele privind viața noastră
literară. Cu o tematică incitantă la extrem - de astă dată Lucian Blaga, poetul
și filosoful - și cu asigurarea unei participări de elită, din toate zonele
românității, dar în principal din chiar dulcea țară, acest regal cultural a
izbutit să mă entuziasmeze, practic să-mi relanseze încrederea de principiu în
valoarea literaților și istoricilor culturii noastre. Mai simplu spus: avem
oameni de cea mai înaltă valoare, de ce oare nu reușim să fim cu ochii pe dânșii,
de ce ne-a cuprins neîncrederea, descurajarea, aleanul?!? Surprizele se țin
lanț, cum spuneam: de la conferențiarii de vârf, la modul excelent în care dl
Doreanu a izbutit să susțină propriile afirmații despre excelența studiilor
privindu-l pe marele poet și filosof, dar și afirmațiile conferențiarilor ce
s-au succedat vreme de patru ore patru, prin prezentarea promtă a numeroase
cărți editate anume pe temele în discuție - și nu cred că exagerez afirmând că
ni s-au prezentat ca la o sută de volume, cu explicațiile stricte, la obiect,
despre conținutul lor, și este de subliniat: cărți citite la literă, iar nu
elemente de decor cultural...
O
foarte doctă comunicare a dnei Anca Sârghie despre Blaga, personalitate
eclatantă a culturii noastre din veacul XX. Comparabil cu Eminescu, față de
care, recunoscând filiația, Balga însuși se dorea a fi considerat ”fratele mai
mic”. Și sunt de luat în seamă multe similitudini, ambii erau de formație
germană, ambii au cultivat mitul național; au editat culegeri de folclor, etc.
Poate intra în această sugestie de similitudini chiar faptul că Blaga, debutând
la 15 ani, cu poeme îndelung ignorate, a fost publicat pentru prima dată nu
altundeva ci chiar la Cernăuți, în Bucovina istorică. Apoi, Blaga s-a ocupat de
editarea poeziilor lui Eminescu, însoțindu-le de docte prefețe; S-a ocupat de
traducerea lui Eminescu în germană, 1928, pentru care va primi premiul
Hamangiu, 1935. Tot timpul Blaga a făcut referiri la Eminescu, inclusiv în
discursul de recepție la Academia Română. Era neiertător cu cei care l-au
atacat pe Eminescu: Grama, Stăniloae, Rădulescu-Motru, contribuind esențial la
reabilitarea Eminscului. Vezi studiul lui Liviu Rusu: De la Mihai Eminescu la
Lucian Blaga, vezi și Ovidiu Drîmba: Filosofia lui Blaga. Și vine secvența cu
minimul poet Mihai Beniuc, care l-a atacat ignobil pe Blaga, inclusiv în
romanul Pe muchie de cuțit, 1959. Pe
timpul conferinței, dl Sebastian Doreanu ne prezintă diferite cărți despre
Blaga, trimise în străinătate, desigur fără coperte, pentru a fenta
securitatea. Am relatat mai pe larg despre prima conferință, ca să vă faceți o
idee generală despre nivelul susținerilor din Cenaclu. Căci de fapt puteți
accesa linkul bisericii ortodoxe din Denver, unde veți găsi înregistrările
tuturor ședințelor de cenaclu, biserica fiind cea care susține cu toate
mijloacele acest cenaclu, ca să vă desfătați - și să vă îmbogățiți - și să vă
edificați fiecare în parte.
Au
urmat conferențiarii: Ioan Biriș: Lician Blaga și conceptele dogmatice. De la
filosofia absolutului la filosofia științei. Afirmația clară: Lucian Blaga este
cel mai mare filosof român - cum de altfel a afrimat C. Noica, alăturându-i lui
Blaga pe D.D. Roșca. Mai în amănunt: Blaga a fost și poet și folosof, dar nu a
încurcat cele două domenii. Era preocupat de știință încă din liceu, la
bacalaureat i-a uimit pe examinatori. Își făcuse din matematică și fizică
domenii de mare interes, cercetata în profunzime. În secolul XX se constată o
lărgire a hotarelor cunoașterii, dar și o pendulare de la rațional la
irațional. Bergson, Frobenius, Spengler, Freud. Îi frecventase pe Einstein,
Poincare. Nu poate fi eludată latra riguroasă a operei lui Blaga. Etc.
Florea
Lucaci. Principiul negației în gândirea lui Blaga.
Adrian
Săhlean. Despre Spațiul mioritic, de Blaga; și despre numeroasele erori în
abordarea baladei Miorița.
Ileana
Costea. Artistul america Jerry Mc. Daniel și lumina lui Blaga.
Cristian
Stamatoiu. Rădăcinile antropologice ale Meșterului Manole și prezența acestui
mit, prin Lucian Blaga, în dramaturgia românească.
Maria-Daniela
Pănăzan. Motice biblice în poezia lui Lucian Blaga.
Dorin
Stoika. Condția omului în univers potrivit metafizicii lui Lucian Blaga.
Horia
I. Groza. Blaga și satul românesc.
Ion
Dur. Lucian Blaga și Vasile Băncilă - o prietenie metafizică.
Francisc
Lorinczi. Sunetele lacrimei (recital din poemele lu Lucian Blaga).
Lidia
Lazu: Recital Lucian Blaga - Lumina de ieri!
La
urmă, cinci-șase persoane care și-au spus punctul de vedere la Discuții,
găzduite cu aceeași distincție de dl Sebastian Doreanu.
Cercetați
lucrările Cenaclului Mircea Eliade din Denver-Colorado pe saitul Bisericii din
localitatea Denver.
Excelsior
!
Ion
Lazu
Sursa:
http://ilazu.blogspot.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu