Scrisoare pastorală
Foaie
periodică, gratuită
a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul
XXI(2021), nr. 459(1 –15 Decembrie)
Dragii mei enoriași!
Slăvitul
Praznic al Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos și celelalte Sfinte Sărbători
să vă aducă binecuvântare în tot lucrul cel bun, spor duhovnicesc, bucurie în
suflet și sănătate, iar Anul Nou care vine să ne găsească sănătoși, în pace,
liniște sufletească, bună înțelegere și trăire creștinească!
La mulți ani!
*
Lume de bastarzi. În Duminica de
dinaintea Nașterii Domnului găsim lista strămoșilor pământești ai Mântuitorului
Iisus Hristos. Multora li se pare o înșiruire inutilă, plictisitoare chiar, de
nume. Cei care au zăbovit asupra cărților și documentelor, își dau seama că
întocmirea unei asemenea genealogii este o muncă de sisif. Nu cunosc un istoric
român, care să fi făcut arborele genealogic al unei personalități sau familii,
în care să stabilească ascendenții până la a 52-a generație. Fiecare dintre noi
cunoaștem numele tatălui, bunicului, străbunicului și rar pe al
stră-străbunicului. Asta înseamnă a patra generație, dar până la a 52-a… ehe, e
cale lungă!
La evrei se păstrau
asemenea evidențe cu sfințenie la templu. Și acel popor fusese foarte urgisit
de-a lungul vremii. Ieșise cu chiu, cu vai din robia egipteană, trecuse apoi
prin robia babiloniană și prin cea asiriană, fusese dislocat, persecutat; se părea la un moment dat că va
dispărea de pe scena istoriei și, totuși, reapare după fiecare perioadă de
robie și se afirmă tot mai viguros. Mai mult, își păstrează memoria, își
păstrează istoria. Dovadă aceste evidențe ale înaintașilor. Ei erau conștienți
că atâta vreme cât vor avea conștiința istorică, vor putea străbate prin
istorie, indiferent cât le va fi de greu. Oamenii aceia se sprijineau de
istorie, de amintirile sfinte ale moșilor și strămoșilor lor. Când crucea vieții
le era prea grea și se prăbușeau, își aminteau de acele nume. Fiecare dintre
ele reprezenta un om de seamă din trecutul neamului, fiecare personaj săvârșise
fapte de vitejie, emisese judecăți de valoare, poate își jertfise viața pentru
binele celor mulți, pentru libertatea și independența patriei lor.
Fiecare nume din
genealogia Mântuitorului reprezenta o generație din istoria Israelului, cu ale
sale bune și rele, cu înălțările și căderile ei. Noi înșirăm azi aceste nume și
doar ici-acolo recunoaștem câte un personaj din Vechiul Testament, dar pentru
evrei era așa cum am pomeni noi, românii, pe Tudor Vladimirescu, Constantin
Brâncoveanu, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab, Basarab I cu tot
neamul lor. Fiecare dintre aceste nume este o piatră de hotar pentru Țară, o
cărămidă din edificiul Patriei. Tu, cel
care enumeri aceste nume, te simți o părticică din Neamul acesta, o za din
lungul lanț al generațiilor, care au îngrășat pământul ce ne hrănește cu trupurile
și cu sângele lor. Moșii și strămoșii aceștia, prin viața, lupta și gândirea
lor au transmis urmașilor lor, – și nouă cei ce pomenim numele lor -, mesajul
vieții lor, proiectele și visurile lor, crezul vieții lor. Noi cei de azi avem
datoria sfântă să împlinim aceste proiecte pentru care înaintașii noștri și-au
închinat viața și speranța.
Înainte la noi, la
români, fiecare om din sat și fiecare familie își avea ,,istoria” sa în memoria
colectivă a satului. Venea vorba despre cutare și voiai să știi mai multe
despre el, imediat se deschidea ,,dosarul” memoriei și aflai că tatăl acelui a
fost așa și așa, maică-sa așa și așa, bunicii de asemenea. Mențiunile acestea
te ajutau să înțelegi de pe ce poziție să tratezi cu persoana în cauză, la ce
te poți aștepta de la dânsa, știut fiind că ,,așchia nu sare departe de
trunchi”. Așa se petrecea și la căsătorie. Se știa totul despre familia fetei
sau a băiatului, până la a patra sau a cincea spiță. După ce ți se conturau
chipurile înaintașilor aceluia, venea concluzia firească: ,,capra sare masa, iada
sare casa!” Și asta spunea mult. Așa se explică faptul că familiile românești
erau foarte trainice. Tinerii căutau să se căsătorească cu tinere din satul
lor, tocmai că se cunoșteau bine din copilărie, tocmai pentru că erau cunoscuți
înaintașii fiecăruia.
Noile politici sociale
și demografice europene dau peste cap toate aceste tradiții adânc înrădăcinate
în conștiința popoarelor. Sub pretextul globalizării, se socotește că nu mai
este nevoie să ne mai amintim de părinții, moșii și strămoșii noștri. În unele
țări s-au introdus pe actele de identitate, în loc de ,,tată” și ,,mamă”-
,,părinte I” și ,,părinte II”. Astă-vară am oficiat un botez pentru un prunc
născut în Italia. Am fost uimit, când am constatat că acel copil nu avea nici
tată, nici mamă. Se părea că a fost făcut de… o mătușă a lui! Numele părinților
nu erau trecute.
În tradiția
românească, copiii zămisliți în afara căsătoriei legiuite se numeau ,,copii din
flori” sau ,,bastarzi”, ,,sărmani”. Pe actele lor de identitate, în dreptul
numelui tatălui, se scria ,,necunoscut” sau se bara spațiul respectiv. Toată
viața lor, acești copii erau marcați de acest statut social! Dacă exemplul
Italiei va fi adoptat de toate celelalte țări europene, în curând tinerele
generații de pe continentul nostru vor fi formate doar din ,,bastarzi!”
Oare, va mai trece
multă apă pe Dunăre la vale, până când se va reveni la normalitate, până când
mai-marii lumii noastre se vor trezi la realitate și se vor ocupa de probleme
serioase? Eliminarea numelor părinților, diminuarea preocupărilor pentru
studiul istoriei, batjocorirea valorilor istorice ale fiecărei națiuni, sunt
atentate flagrante la ființa Neamului. Politicienii și nu numai ei au datoria
sfântă de a lua atitudine față de aceste aberații străine de tradițiile și interesele
adevărate ale popoarelor.
Evanghelia din
Duminica de dinaintea Nașterii Domnului este un argument imbatabil și de
necontestat privind importanța istoriei în viața unui popor și a fiecărui
om.
*
Sfaturi părintești. Acum, la
vremea colindelor, care sunt înaintemergătorii Nașterii Domnului, redăm câteva
rânduri ale regretatului Arhiepiscop
Iustinian Chira al Maramureșului și Sătmarului pe această temă:
,,Colindele
noastre nu fac parte din cântările cultului, dar sunt sfinte ca și cântările
slujbelor bisericești. Ele nu fac parte din cântările lumești, dar nu sunt
străine de bucuriile pe care creștinul le gustă în doină, în cântecul de leagăn,
în cântecul pe care îl cânta românul când se află departe și i se face dor de
tara lui, de satul lui, de familia lui. Colindele noastre sunt cântece de
leagăn, prin care fiecare creștin și român, de la copilul cel nevinovat până la
bătrânul încărcat de ani, le cântă marelui nostru Stăpân și Împărat…!”
*
File de jurnal – 11 Oct. 1982(II). Duminică am făcut slujbă la Malovăț(…).
Oamenii din Malovăț, care au asistat la ancheta de vineri, au sesizat că
lucrurile au fost mușamalizate. Eu am făcut contestație și i-am trimis-o
mitropolitului Nestor sub formă de scrisoare ,,confidențială”. Vom vedea ce va
mai fi! Pictorul a plecat fără să-și mai ia rămas bun. Cred că a zis multe,
fiindcă maica Ana Tărăbâc, gazda lor, abia își stăpânea plânsul, când am
întrebat-o de atitudinea lor. În orice caz, începând de vineri seară, eu mi-am
luat cu mine în cameră cuțitul cu care taie tata porcul de Crăciun, iar tăticu
securea. Pentru orice eventualitate și pentru a primi pe nedoriții vizitatori
nocturni, ce ar pătrunde peste noi! Orice e posibil și în lumea asta e bine să
fim precauți.
Sâmbătă seară l-am întâlnit pe Căprioru Petre
în Tr. Severin. Mi-a spus: ,,- Știi de ce a fost așa pornit pictorul împotriva
dumneata, părinte? Aduceți-vă aminte, când ați întors-o pe Ioana lui
Manafu cu mâncarea pe care vrea să le-o
aducă pictorilor. Erați în drum, în spatele bisericii și i-ați spus: ,,- Du-te,
măi femeie, acasă și taie găina s-o mănânce copiii dumneata! Noi am plătit
pictorilor pentru masă și nu mai avem alte obligații față de ei!” Pictorii au
auzit din biserică și atunci au început să vă disprețuiască!”
Într-adevăr, așa s-au petrecut lucrurile și e
bine că oamenii cunosc adevărul. Dacă în sufletul lor există bucuria că măcar
un om se luptă și are de suferit pentru ei, sunt mângâiați puțin în necazuri și
nevoi.
În Polonia situația e tulbure. Deși sindicatul
,,Solidaritatea” a fost interzis prin lege, zilele trecute grevele,
manifestările și alte acțiuni spontane ori organizate creează serioase probleme
guvernului. Cardinalul Glemp și papa Voitila iau apărarea vehementă a
sindicatului. În Liban (Beirut) continuă anchetele cu privire la masacrele
palestinienilor. Noul guvern vest-german în frunte cu cancelarul Kohl și-a luat
în mâini misiunea. În China se poartă serioase discuții cu reprezentanți
britanici cu privire la colonia engleză din Hong-Kong. Chinezii cer ca acea
colonie britanică să le revină.
O nouă etapă în organizarea economiei:
coparticiparea muncitorilor la capitalul instituțiilor. Nu mă pricep prea mult
la economie și contabilitate, dar mă îndoiesc că ar fi o realizare
extraordinară. Se poate să fie, totuși, o măsură strategică importantă în
vederea absorbirii banilor aflați în circulație.
Domnul Hakim Mohamad Said, președintele
Fundației Hamdard din Karachi – Pakistan, mi-a trimis o revistă, ,,Medical Times” vol. XVII (1982), nr. 2-3
(febr. – mart.), pe care dumnealui o editează. Înțeleg din revista respectivă
că este o personalitate marcantă a vieții medicale și culturale pakistaneze,
iar fundația ce-o conduce are bani suficienți pentru ca să întrețină spital,
academie medicală și publicații de specialitate. Mă bucur de atenția pe care
acest om mi-o acordă, deși nu o merit.”
*
In memoriam: Prof. Univ. Dr. I. I. Russu(1911 - 1985).
A fost un important istoric, profesor universitar, arheolog român și membru al
Institutului de Istorie din Cluj. Despre dumnealui s-a scris mult și se va mai
scrie.
Eu voi nota însă o
amintire personală legată de acest om mare al culturii românești.
Era în ziua de 6 martie 1981. Mă aflam la Timișoara, participând la un
simpozion de istorie. Deschiderea oficială a simpozionului a avut loc în sala
de ședințe a Casei de Mode. A prezidat Domnul Petre Dănică, prim-secretar al
Comitetului Județean Timiș. Foarte drăguț și spiritual, în trei minute a
terminat. A urmat Domnul Prof. Univ. I. I. Russu de la Cluj. Având o figură de
țăran bătrân în haine de sărbătoare, Domnul Russu a prezentat câteva puncte de
vedere, - cam neclare -, asupra
etnogenezei poporului român. Nu admitea nici un fond comun traco-latin, ci
totul s-a datorat numai ,,romanizării”. Dacii au învățat latina, așa cum și
românii au învățat maghiara!
La banchetul de
închidere, ținut în salonul subteran al unui restaurant -,,Bastionul
Vânătorilor”, dacă nu mă înșel! -, masa a fost organizată cu multă grijă de
către gazde. Era vorba de sărbătorirea a 60 de ani de la crearea partidului.
Erau acolo prezenți mai mulți profesori de la Academia ,,Ștefan Gheorghiu” din
București. Președinta Comitetului Județean de Cultură, Augusta Anca, absolventă
a acelei ,,academii”, și directorul Muzeului Județean Timiș, Prof. Mihai Fătu,
așezaseră pe participanți în așa fel, încât în partea cea mai de cinste a mesei
să fie ei împreună cu profesorii de la București și cu câteva mărimuri politice
ale județului.
Profesorul I. I. Russu
n-a fost luat în seamă. El a fost repartizat
undeva în salon, să zicem ,,la coada mesei”, alături de mai mulți
participanți tineri și anonimi. Întâmplarea a făcut ca să fie în dreapta mea.
Alături și în fața sa erau și câțiva foști studenți de-ai dumnealui.
Am observat în câteva
rânduri că era foarte contrariat și jicnit că nu fusese repartizat și el la
masa cu ,,somitățile”. Tot întreba cine a făcut ,,repartițiile” la masă. Era un
om modest la îmbrăcăminte și gesturi, abordabil și pentru ,,mărunței”. A
acceptat să discutăm nu mai știu ce despre limba română. Mi-a dat adresa
dumnealui de la Cluj. Discuta foarte prietenos cu unii dintre foștii săi
studenți. Ne-a spus chiar câteva anecdote, de care acum nu-mi mai amintesc. De
atunci i-am mai scris în câteva rânduri și mi-a răspuns amabil prin cărți
poștale. Cred că era, totuși, un om nemulțumit de felul cum era tratat și pe la
edituri. Indiferent de trăinicia ipotezelor, teoriilor și cărților sale, I. I.
Russu rămâne o personalitate foarte importantă în istoria lingvisticii și
culturii românești.
Tot personalul era îmbrăcat
vânătorește. Caraghios! S-a servit o masă copioasă, țuică și vin. S-a cântat
muzică ușoară și populară. Domnul Seftiuc de la Academia ,,Ștefan Gheorghiu” a
citit niște epigrame nostime adresate unor colegi ai lui. Având locul lângă al
Domnului Prof. Univ. I. I. Russu, am găsit curajul să-l provoc la câteva teme
interesante pentru mine și nu numai. Considera descoperirile Vioricăi Mihai
drept o fantezie. Eventualitatea publicării cărții ar denota că ,,a dat în
dreapta și în stânga”. Inscripția ,,Decebalus per Scorilo” de la
Biertan nu se mai traduce cu ,,fiul”, ci ,,prin”, Scorilo fiind un meșter. Nu
cunoștea studiul Părintelui Ioan Ionescu despre această inscripție și nici nu-l
interesa. E posibil ca termenul de ,,căpcăun” să se fi transformat, prin
metateză, din ,,câpceac”. Îi era neclară rațiunea construirii movilelor în
zonele de câmpie. Zicea că are câteva zeci de mii de inscripții greco-latine cu
privire la traco-daci.
Într-o altă împrejurare, la București, într-o discuție cu Domnul Prof.
Magheru, acesta mi-a povestit că în perioada stalinistă, Domnul I. I. Russu, la
Universitatea din Cluj, vrând să-și ,,actualizeze” și dânsul cursul, în
încheiere, ar fi spus: ,,Cu problemele acestea de lingvistică este de acord și
tovarășul Stalin, cel mai mare lingvist din lume!” Pentru această ironie, a
doua zi a fost transferat la o școală generală dintr-un sat! De! Vorba lui
Miron Costin: ,,Nu sunt vremurile sub oameni, ci bietul om sub vremi!”
Veșnică să-ți fie
pomenirea, I. I. Russu!
*
Contribuția
de cult. La 30 noiembrie socotim încheiată perioada în care s-a achitat
contribuția de cult pe 2021. Reamintim că-n parohia noastră contribuția de cult
nu este stabilită la o sumă fixă, ci fiecare achită dacă vrea și cât vrea.
Toate serviciile religioase sunt gratuite pentru toți enoriașii parohiei,
indiferent dacă au achitat ceva sau nu pentru contribuția de cult. Putem,
așadar, să constatăm următoarele:
a.
În Malovăț au achitat contribuția de cult 89,55%. Cea mai mică sumă achitată
pentru contribuția de cult a fost de 5
lei(o familie), urmată de două familii cu câte 10 lei. Cea mai mare a fost de 400
lei(două familii). Dintre fruntași cităm:
I. Căprioru
Emanoil-Marius și Pau Claudiu: câte 400 lei; II. Meilă N. Nicolae: 350
lei; III. Cioabă Dumitru: 291 lei; IV. Baltac Lida: 255 lei; V. Vlădescu Emil: 235 lei; VI. Oproiu
Elisabeta și Ștefu Constantin(I): câte 230 lei; VII. Ionașcu Ștefan, Ciolacu
Dumitru, Borcilă Vasile, Tătucu Grigore și Cioabă Marius: câte 220 lei; VIII. Coman
Vasile: 210 lei; IX. Pârvănescu Elena,
Pau Daniel, Bogdan Gheorghe Gabriel, Crașoveanu Valeriu, Meilă Constantin,
Pereanu Constantin(Ieleșnic), Glavan Pompiliu, Badea
George-Claudiu și Bucică Bebe: câte 200 lei; X. Zamfir Viorel: 195 lei; XI. Manolea
Elisabeta: 190 lei; XII. Glavan Ion: 180 lei; XIII. Ciobanu Dumitru: 175 lei;
XIV. Coman Constantin, Stroe Sever, Surugiu Gheorghe, Voican
Petre, Surugiu Gh. Mihai și Haidamac Miroana :câte 170 lei; XV. Ungureanu
Gheorghe, Popescu Iulian-Constantin și Cioabă Constantin: câte 165 lei; XVI. Crumpei Gheorghe și Popescu Marga: câte
160 lei; XVII. Băleanu Petre, Borcilă Șt. Ștefan, Curea Gheorghița, Crașoveanu
Marian și Ciurel Dumitru(Lulu): câte 155 lei; XVIII. Manolea Grigore, Vlăduț
Sevastian, Bobiț Gh. Gheorghe(II), Boncioc Liviu, Ghilerdea Sevastian, Coman
Marian, Băleanu Virgil, Borugă Ion, Borugă Viorel, Paicu Domnica, Meilă C.
Constantin, Bondoc Alexandru, Almichi Ion, Cotea Nicu, Mănescu C. Vasile,
Surugiu I. Mihai și Motreanu Vasile: câte 150 lei; XIX. Trocan Ion și Sava
Marius: câte 140 lei; XX. Guțescu Elena și Coman Elena: câte 135 lei; XXI. Ciobanu
Alexandra, Borcilă Dumitru și Ciobanu Doru: câte 130 lei; XXII. Crăciunescu
Florin și Hurduc Pantelie: câte 125 lei; XXIII. Bobiț Gheorghe(I), Bobiț Gh.
Ion, Bazavan Dumitru, Ungureanu Dumitru, Tărăbâc Angela, Popescu Aurelia,
Popescu Angelu, Tărăbâc Dorina, Popescu Alexandra, Popescu Mihai, Colibășanu
Dumitru, Pera Aurica, Vasilescu Ioana, Michescu Nicolae, Mănescu Valeria,
Crăciunescu Constantin, Bazavan Constantina, Căprioru Maria, Ștefu
Constantin(II), Giurescu Lucreția, Pitulicu Simion, Dragotă Nicolița, Mnteanu
Iorgu și Pătrulescu Petre: câte 120 lei; XXIV. Manolea Mihai, Vișan Ioana,
Tărăbâc Gheorghița, Borugă Alexandru, Curea Valeria, Oprișan Elena și Munteanu
Alexandru: câte 115 lei; XXV. Vișan Valeria, Pau Dumitru, Mangu Constantin,
Ștefu Ion, Bazavan Marin, Blejdea Gheorghe, Căprioru Petre, Crăciunescu C.
Constantin, Bondoc Anton, Borcilă Gh. Elena și Papa Vergina: câte 110 lei;
XXVI. Căprioru Gheorghe, Vișan Sevastița, Cernea Mihăiță,
Munteanu Dumitru, Pereanu Constantin, Căprioru Elena, Crăciunescu A. Gheorghe,
Mănescu Elena, Boncioc Dumitru, Răchiunoiu Grigore, Baltac Gheorghe, Borugă
Vasile-Cosmin, Minune Ion, Sava Ion, Michescu Ion, Popescu
Dumitru, Pătrulescu Alin și Tătucu Marius : câte 105 lei; XXVII. Hurduc Romeo:
103 lei; XXVIII. Surugiu Eugenia,
Micu Valeriu, Marina Sofia, Bazavan Claudiu, Tărăbâc Maria, Iordache Mihai,
Coman Eugen, Almichi Constantin, Mateescu Floarea, Mateescu Liviu, Michescu I.
Ion(II), Blidaru Constantin, Popescu Valentin, Popescu Alin-Constantin, Pera
Dumitru, Popescu Tudorița, Filip Elisabeta, Crumpei Vasile, Crumpei Sever, Pereanu
Viorel, Băleanu Ioana, Tărăbâc Ion, Surugiu N. Ion, Chiriță Toni, Dima Vasile,
Oproiu Natalia, Cojocariu Titu, Lupșa Dumitru, Tărăbâc Virgil, Meilă C.
Nicolae, Oprișan Liliana, Bazavan Gheorghe (Ieleșnic), Păunescu Aurelia, Borugă
Mihai, Meilă Emil, Baltac Ion, Glavan Dumitru, Baltac Petre, Mănescu
Constantin, Bondoc-Ionașcu Gheorghe, Badea Ion, Badea Marius, Paicu Nicolae,
Munteanu Puiu, Bora Ion: câte 100 lei;
Amintim aici că Domnul
Bogdan Gheorghe-Gabriel, în afară de contribuția de cult, a mai achitat și 6.000 lei, reprezentând costul
porților de lemn sculptate ale bisericii. De asemenea, Doamna Haidamac Miroana, în afară de contribuția de cult, a mai
achitat și 3.000 lei, reprezentând
manopera la lucrările de zugrăvire a exteriorului și vopsire a acoperișului
bisericii de la Malovăț.
II.
În
Bârda au achitat 93,22% din familii. Cea mai mică
contribuție de cult achitată a fost de 10
lei(3 familii). Cea mai mare a fost de 300
lei(o familie). Dintre fruntași menționăm următorii: I. Botoșan Dumitru:
300 lei; II. Rolea Marina: 270 lei; III. Ivașcu Vasile: 255 lei; IV. Popescu
Valeria, Olteanu Alexandru și Horodnic Tudor: câte 250 lei; V. Curea Gigi: 210
lei; VI. Gârbovan Nicolina: 203 lei; VII. Mihăescu Nicolae,
Turlacu Emil, Rolea C. Ion, Bobocea Savu și Mucioniu I. Ion: 200 lei; VIII. Gârbovan Ion: 180 lei; IX. Făiniș
Marcel: 170 lei; X. Pâlșu Gheorghe: 165 lei; XI. Luca Vasile: 160 lei; XII. Curea
Gheorghe și Gheran Paraschiva: 150 lei; XIII. Avram Dumitru: 140 lei; XIV. Ivașcu
Ion: 130 lei; XV. Stănciulescu Ion, Cimpoieru Tănase, Anghel Domnica, Luca
Jana, Luca Ana și Sfetcu N. Aurel: câte 120 lei; XVI. Stănciulescu Mihăiță,
Cimpoieru Viorel, Malescu Gheorghe, Luca D. Maria și Mema Ion: câte 110 lei:
XVII. Rolea Ion(Liniești), Mema Elena, Luca Aristița, Curea Ghiță, Stănciulescu
Florin, Drăghia Maria, Mema Margareta, Mema Păuna, Mema Petre și Șonea Floarea:
câte 105 lei; XVIII. Anghel Nicolae, Motreanu Ilie, Curea Viorel, Pavel Eugenia,
Dragomir Gheorghe, Dragomir Nicolae, Dragomir Bădiță, Curea Cristi, Luca
Gheorghița, Fugașin Aurel, Curea Petre, Pr. Stănciulescu Alexandru, Butoi Ion,
Șeitan Gica, Mucioniu D. Ion, Luca Marin, Duțoniu
Valentin, Stănciulescu Petre, Luca Alexandru, Luca Dumitru, Sfetcu
Doru, Hortopan Constantin, Sfetcu George, Ene-Mihăescu Doru, Sfetcu Sorin,
Gheran Aurel, Sfetcu D. Dumitru, Sfetcu A. Dumitru și Tănase Maria: câte
100 lei;
La nivel de parohie au achitat contribuția de
2021 90,73 % din familii. E bine! E
putea mai mult!
Amintim aici că un enoriaș al parohiei noastre, care nu a vrut să i se
știe numele, a achitat, în afara contribuției de cult, suma de 2.000 lei pentru
manopera zugrăvirii exteriorului bisericii de la Bârda și 500 lei pentru cumpărarea celor necesare cu prilejul vizitei la un azil.
Acestora și celor care au contribuit cu mai puțin le mulțumim cordial și
rugăm pe Dumnezeu să-i ocrotească, să le dea sănătate, înțelegere în casă, spor
în muncă, în credință și mântuire.
Începând de la 1 Decembrie primim contribuția
de cult pe 2022, după aceleași principii de până acum: fiecare dacă vrea și cât vrea.
Serviciile religioase sunt gratuite pentru toți, fără deosebire. Dacă e prea
scump, negociem și mai scădem! Dacă se supără cineva, îi tăiem nasul! E
bine?
*
Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit
câteva ajutoare și donații, astfel: Doamna
Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Argeș(AG): 1.000 lei; Domnul Vermeșan Mirel din Timișoara: 330 lei; Domnișoara Bordeiașu
Rodica-Ecaterina din București: 300
lei; Doamna Ivanovici Florica și Doamna
Enache Maria din București: câte 250
lei; Doamna Elisabeta Leferenz din Nürnberg (Germania): 244 lei; Doamna
Mârza Simona-Mihaela din București, fiică a satului Malovăț: 170 lei; Doamna Farm. Golea Nicoleta din
Tr. Severin: 150 lei; Doamna Balica Ana,
Doamna Nicolae Victoria, Persoană
necunoscută I, Persoană necunoscută II, Doamna
Sandu Aurica, fiică a satului Malovăț,
Doamna Filip Cornelia, Doamna Preda Emilia și Domnul Plăcintă Costache, toți
din Tr. Severin: câte 100 lei.
Doamna Rolea Viorica din București, fiică a satului Bârda, Doamna Vâlsan Maria din Tr. Severin și
Fam. Braghină din Tr. Severin: câte 50
lei;
Domnul Tătucu Grigore din Malovăț a achitat cu 100 lei pâinea care s-a donat credincioșilor în ziua de 12
decembrie la biserica de la Malovăț.
Dumnezeu
să le răsplătească tuturor!
În ședința din 12 Dec., Consiliul Parohial a hotărât
să acorde ajutoare bănești unor enoriași din parohie și nu numai, astfel:
Parohiei Valea Plopului din Jud. Prahova, unde sunt crescuți peste 400 copii
abandonați de părinți: 1.000 lei; în
Malovăț următorilor: Orodan Claudiu: 300
lei; Pau Dumitru(pentru copil): 200
lei; Badea Leontina(pentru nepot): 100
lei; Tărăbâc Gheorghița(pentru nepot): 100
lei; Căprioru Ion: 100 lei; Ștefu Constantin(pentru copil): 100 lei; Borcilă Alexandra(studentă): 200 lei; în Bârda următorilor: Butoi Romică: 100 lei și Duran Gheorghe:
100 lei. Atât s-a putut face! Preotul a trimis deja aceste sume prin poștă
destinatarilor.
*
Publicații. În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să
mai publice câteva materiale, astfel: Proverbul și Religia, în ,,Datina”, Tr.
Severin, an. XXXI(2021), nr. 7899(31 iul. – 1 aug.), p. 9; nr. 7904(7-8 aug.),
p. 9; nr. 7909(14-15 aug.), p. 9; nr. 7913(21-22 aug.), p. 9; nr. 7919(4-5
sept.), p. 9; nr. 7924(11-12 sept.), p. 12; nr. 7929(18-19 sept.), p. 17; nr.
7934(25-26 sept.), p. 17; nr. 7944(9-10 oct., p. 17; nr. 7949(16-17 oct.), p.
17; nr. 7954(23-24 oct.), p. 17; nr. 7959(30-31 oct.), p. 17; nr. 7964(6-7
nov.), p. 17; nr. 7969(13-14 nov.), p. 17; nr. 7974(20-21 nov.), p. 17; nr.
7982(4-5 dec.), p. 9; ,,Scrisoare
pastorală” – 458, pe blogul Domnului Ben Todică, directorul postului de
radio în limba română din Sydney(Australia), 4 dec. 2021 (https://bentodica.blogspot.com); în ,,Armonii culturale”, Adjud, 7
dec. 2021, ediție on-line (https://armoniiculturale.ro);
în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 7 dec. 2021, ediție și on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com);
Apa trece, pietrele rămân, în
,,Națiunea”, București, 9 dec. 2021, ediție on-line(https://ziarulnatiunea.ro/ category/firea-romanilor);
Spaimele Mariei(I), în
,,Observatorul mehedințean”, Tr. Severin, an. XXIII(2021), nr. 1109(16 dec.),
p. 12.
Doamna Ileana Roman și Domnul Prof. Tudor Rățoi,
fostul director al Arhivelor Statului Mehedinți, au publicat o carte-monument, Enciclopedia Județului Mehedinți(Tr.
Severin, Editura Prier, 2021, 930 pag.). La paginile 776-777 este prezentată și
fișa preotului Dvs. Din satul Malovăț se mai regăsesc în această lucrare Prof. Univ. Dr. Pătru Meilă(1922-1996),
fostul director al Spitalului ,,Gr. Alexandrescu” din București, Prof. Univ. Dr. Ion Popescu(1936-2018),
fost director în Ministerul de Externe, Dr.
Pan Izverna(Tărăbâc Pandele)(1937-2013), medic și scriitor și Prof. Dr. Aurel Pera(n. 1956); din
Bobaița regăsim pe Prof. Univ. Dr.
Dumitru Berciu(1907-1998), fost director al Institutului de Tracologie din
București, membru corespondent al Academiei Române, Prof. Dr. Ion Berciu(1904-1986), arheolog, Prof. Univ. Dr. Tudorel Butoi(n. 1948), psiholog criminalist; din
Colibași regăsim pictorii Dumitru Ghiață
(1888-1972) și Dumitru Ghiață-Colibași(1900-1982), Doamna Prof. Univ. Dr. Ecaterina Andronescu (n. 1948), fost rector al Universității
Politehnice din București, senator și ministru al Învățământului, Domnul Prof. Vasile Pârvănescu(n.
1936), fost director al Bibliotecii Județene Mehedinți și Prof. Ion Pârvănescu, scriitor; din Valea Boierească regăsim pe Prof. Univ. Ing. Dr. Dumitru Pană (n.
1939) și Prof. Ovidiu Vișan(1934-1996),
fostul director al Liceului ,,Traian” din Tr. Severin. Ne permitem să facem o
mențiune: Domnul Acad. Ioan
Popescu-Ioviț(n. 1932), fost rector al Universității București și director
al Institutului de Fizică Nucleară de la Măgurele, deși este socotit ca
originar din Burila Mare, în corespondența ce-am purtat-o cu dânsul de-a lungul
timpului, a menționat de mai multe ori, că originile sale sunt la Bobaița și
Bârda, unde-și petrecea vacanțele în copilărie, la rude.
Mda! Popa este cum este, dar ceilalți sunt oameni ca
lumea!
Parohia noastră a publicat cartea fostului cântăreț al
parohiei, Stănciulescu Cristian, Listen
to your Heart!(388 pag.). Autorul
și-a cumpărat întreg tirajul.
*
Zâmbete. ☺Ignoranţa e de trei feluri: când nu ştii
nimic, când ştii numai prostii şi când ştii ce nu trebuie. ☺Bă, tu când
vorbești cu mine, să taci!
*
Colindul de Crăciun și Bobotează se va
desfășura ca și anul trecut: atât preotul și însoțitorul său, cât și
enoriașii-gazde, vor purta măști.
Preotul va merge până în curtea casei, evitând intrarea în case. Fiecare dintre
noi vom contribui la împiedecarea răspândirii bolii, cât ne stă în putință!.
*
Convocare. Se convocă Adunarea Parohială în ședință
extraordinară de lucru pentru Sâmbătă, 1 Ianuarie, în biserica parohială
din satul Malovăț, la ora 11.30, în vederea alegerii membrilor Consiliului
Parohial și ai Comitetului Parohial pentru o nouă perioadă de patru ani. Facem
precizarea, că membrii de drept ai Adunării Parohiale sunt toți enoriașii
parohiei, capi de familie.
*
Anunțuri. ►Au sosit calendarele. Cele de perete, foi, costă
tot 5 lei/buc.; cele de perete cu
arc, mijlocii, costă 10 lei/buc.; cele
de perete cu arc, mari, costă 130
lei/buc.; calendarele-agendă de buzunar, costă 8 lei/buc.
►Anunțăm pe destinatarii ,,Scrisorii Pastorale” din
afara parohiei, care primeau publicația noastră prin poștă, că de la 1 ianuarie
nu vom mai putea s-o trimitem celor care ne-au ajutat cu mai puțin de 100 lei.
Până acum o trimiteam tuturor celor ce ne ajutaseră cu cel puțin 50 lei! Au
crescut taxele poștale, s-au scumpit hârtia, consumabilele pentru imprimantă,
reparațiile la calculator. Mintea popii n-o socotim, fiindcă nu face nici doi
bani!
Rugăm, așadar, pe cei aflați în această situație, să
ne comunice o adresă de e-mail, unde să le-o trimitem.
*
Înmormântări. În ziua de 1 Decembrie am oficiat slujba
înmormântării pentru Glavan Pompiliu(90
ani) din Malovăț, iar în ziua de 4 Decembrie pentru Ivan Maria(64 ani) din Verbița(DJ), adusă în Malovăț.
Dumnezeu să-i ierte!
*
Program. În cursul lunii Ianuarie avem următorul program de
slujbe: 1 Ian.(pomeniri dimineața la
Bârda; slujbă la Malovăț); 2 Ian.(colindul
cu Botezul în Bârda); 3-4-5 Ian.(colindul
cu Botezul în Malovăț); 6 Ian.(slujbă
la Bârda, dimineața; slujbă la Malovăț, de la ora 10.30); 7 Ian.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 8 Ian.(Malovăț-Bârda); 9 Ian.(Bârda); 15 Ian. (Malovăț-Bârda); 16
Ian.(Malovăț); 17 Ian.(pomeniri
la Malovăț); 22 Ian.(Malovăț-Bârda);
23 Ian. (Bârda); 25 Ian. (Malovăț-Bârda); 29 Ian. (Malovăț-Bârda); 30 Ian.(pomeniri dimineața la Bârda;
slujbă la Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte,
preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com. Sănătate, pace și bucurii să vă dea
Dumnezeu! La mulți ani!
Pr.
Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu