ALIANTA FAMILIILOR - GRATUITATEA AVORTULUI IN ROMANIA!

 

CEREM RESPINGEREA LEGII PARTIDULUI REPER

PRIVIND GRATUITATEA AVORTULUI

IN ROMANIA!

Mai 25, 2023

 

 

Cerem respingerea Legii Partidului REPER privind gratuitatea avortului in Romania!

 

Partidul REPER a initiat un proiect legislativ pentru instituirea gratuitatii avortului in Romania. Recent, Pro Vita Bucuresti si Alianta Familiilor din Romania au initiat si inregistrat la Senat un Memoriu cu argumente impotriva adoptarii acestei legi.

 

Memoriul a fost scris de dl Bogdan Stanciu, Presedintele Pro-Vita Bucuresti. Il apreciem pe dl Stanciu pentru eforturile enorme care le-a facut de-a lungul anilor si inca le face, prin care ne atentioneaza, dar se si opune lucrurilor nocive care se petrec in cetate. Multumim deasemenea si organizatiilor neguvernamentale care au semnat demersul.

 

***

 

Punct de vedere referitor la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Legii drepturilor pacientului nr. 46 din 21 ianuarie 2003,  înregistrată la Senat cu nr. L255/2023

 

Propunerea legislativă nu poate fi adoptată întrucât: (1) nu răspunde niciunei necesități sociale; (2) aduce atingere unor libertăți și principii fundamentale precum libertatea de exprimare, libertatea de conștiință și interzicerea discriminării; (3) este contrară obiectivului major inclus în Programul de guvernare 2021-2024, de stimulare a natalității; (4) introduce reglementări redundante și deci lipsite de sens; si (5) este contrară interesului statului de a educa și al tinerelor de a fi protejate.

 

I. Din expunerea de motive nu reiese necesitatea intervenției normative.

 

Propunerea legislativă nu oferă nicio motivare solidă privind nevoia aplicării dispozițiilor preconizate.

 

În Expunerea de motive a propunerii legislative „nu sunt prezentate clar cerințele care reclamă intervenția normativă, finalitatea reglementărilor propuse și nici evidențierea implicațiilor pe care reglementarea propusă le are asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

 

Este de remarcat că nici măcar nu se face vreo referire la faptul că această propunere ar aduce vreun beneficiu în viața femeilor sau că aduce o protecție în plus femeii însărcinate, în condițiile în care statul are un rol protector în raport cu cetățenii.

 

Mai mult, având în vedere că nici inițiatorii nu au putut identifica o nevoie reală, în expunerea de motive nu regăsim niciun studiu, statistică sau informație dintr-un document oficial. Singura referire la vreo bază ce ar putea fi considerată o sursă de documentare este reprezentată de sintagma „cercetările realizate de organizații neguvernamentale”, fără însă a fi indicate respective organizații neguvernamentale și nici arătate cercetările la care se face referire.

 

Cu privire la necesitatea decontării procedurii de întrerupere a sarcinii se face o singură referire, care are însă în vedere o caracteristică comună atât de multor proceduri medicale: costul ridicat[1]. Întrebările care se ridică și al căror răspuns ar putea reprezenta motivări reale sunt:

 

1. De ce ar avea avortul un statut special față de alte proceduri medicale costisitoare și nedecontate, în condițiile în care sarcina nu reprezintă o boală, ci o stare fiziologică normală și deci, nu pune în pericol nici sănătatea, nici viața viitoarei mame?

 

2. De ce ar plăti statul, mai exact contribuabilii, pentru intervenții medicale ce nu sunt necesare din punct de vedere medical?

 

II. Încălcarea unor libertăți și principii fundamentale

 

Propunerea de față creează premisele ajungerii la Curtea Constituțională și /sau trimiterii României în fața Curții Europene a Drepturilor Omului prin limitarea și încălcarea unor drepturi și libertăți fundamentale precum: libertatea de exprimare, libertatea de conștiință și interzicerea discriminării.

 

1. Libertatea de exprimare

 

Alineatul „Este interzisă diseminarea sau transmiterea unor indicații nefondate din punct de vedere științific cu privire la caracteristicile sau consecințele medicale ale unui avort, prin orice mijloace, inclusiv online, cu scopul de a induce în eroare și a descuraja întreruperea cursului unei sarcini.” încalcă  prevederile constituționale referitoare la libertatea exprimării[2] și nu îndeplinește nici cerințele constituționale[3] referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

 

Mai mult, textul este lipsit de claritate în privința celor care ar trebuie să respecte această interdicție. Având în vedere că se dorește a fi o completare la Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările și completările ulterioare, vizat pare a fi personalul medical. Potrivit avizului Consiliului Legislativ[4], chiar și în situația în care interdicția ar viza personalul medical, o astfel de reglementare este de natură a îngreuna efectuarea de cercetări științifice în domeniu: „avem în vedere faptul că o astfel de reglementare ar putea determina imposibilitatea medicilor care ar ajunge, în urma cercetărilor efectuate, la concluzii, care contrazic cunoștințele actuale generale acceptate în ceea ce privește „caracteristicile sau consecințele medicale ale unui avort”, de a „disemina sau transmite” respectivele descoperiri”.

 

De asemenea, este greu de înțeles cum își imaginează inițiatorii oferirea de informații fondate științific. Nu se va mai putea discuta despre avort decât dând citate și indicând sursa? Reiese cu claritate că nu se urmărește interesul femeii gravide de a avea acces la toate informațiile actuale pentru a putea lua o decizie în cunoștință de cauză, ci interesul de a „mâna” femeia însărcinată pe o singură cale: a avortului. Este de reflectat la corectitudinea oferirii unei singure variante unui om, atunci când există două! O normă trebuie să fie atât justă, cât și morală.

 

2. Libertatea conștiinței și interzicerea discriminării

 

Conștiința acționează ca o constrângere asupra comportamentului uman. Ea este mai mult decât un cod moral sau un set de credințe. Dacă legea impune un comportament care contrazice valorile care stau la baza identității morale a unei persoane, atunci persoana se află într-o situație conflictuală care îi contestă integritatea morală.

 

Din punct de vedere juridic, menționăm faptul că pe plan european, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut „libertatea de conștiință a profesioniștilor din domeniul sănătății în contextul profesional” în legătură cu avortul.

 

Mai mult, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluție în 2010, susținând cu tărie „dreptul la obiecție din motive de conștiință în îngrijirea medicală legală” declarând că: „nici o persoană, spital sau instituție nu poate fi constrânsă, trasă la răspundere sau discriminate în orice mod din cauza unui refuz de a efectua, găzdui, asista sau supune la un avort, la efectuarea unui avort spontan, sau la eutanasie sau la orice act care ar putea provoca moartea unui fetus uman sau embrion, pentru orice motiv”.

 

De altfel, obiecția de conștiință nici nu este contestată de către inițiatori. În schimb, aceștia consideră oportun ca obiecția de conștiință să constituie criteriu de selecție pentru ca un medic să poată face parte dintr-un corp medical al unui spital județean.  Fără a fi susținută de vreun studiu și fără a indica un număr exact de spitale pentru care o astfel de reglementare ar avea vreun efect, pentru a avea o reprezentare reală a implicațiilor mai mari sau mai mici ale unei astfel de măsuri, inițiatorii propun ca la nivel național să fie reglementată încălcarea principiului nediscriminării pe bază de conșțiință în ceea ce privește alcătuirea corpului medical dintr-un spital județean.

 

„Spitalele județene, asigură, cel puțin un medic care efectuează întreruperi de sarcină la cerere.” Așadar, medicii ajung să nu mai fie angajați pe criterii de performanță, ci pe criterii de compatibilitate cu un sistem moral-valoric ce contrazice valoarea actului medical, aceea de a ocroti viața umană. Ce se întâmplă atunci când pentru un post dau concurs doi medici și unul are rezultate superioare celuilalt, dar nu efectuează avorturi la cerere?

 

Propunerea de față ar crea, în cazul adoptării, un precedent extrem de periculos în ceea ce privește criteriile de angajare în domeniul medical. Acestea nu vor mai fi doar obiective, legate de performanță, ci și subiective, în strânsă legătură cu ceea ce gândește și crede medicul. O astfel de reglementare va duce în practică la situații fie de excludere sau restricție, fie de preferință la angajare a medicilor în spitalele municipale și județene pe baza convingerilor acestora, situații aflate în contradicție flagrantă cu orice reglementare națională și internațională referitoare la interdicția nediscriminării pe bază de convingeri.

 

III. Propunerea este contrară obiectivului major inclus în Programul de guvernare 2021-2024 de stimulare a natalității

 

România se depopulează într-un ritm accelerat fiind într-o situație inedită și gravă: natalitate foarte scăzută, dublată de migrare excesivă. Sporul natural a involuat dramatic în ultimii 30 de ani: de la o creștere de 3‰ în 1990, s-a ajuns la un „spor negativ” de -1‰ în anul 2000, la aproximativ -3,2‰ în 2019, -4,4‰ în 2020 și -7‰ în 2021 potrivit INSSE. Adică, în condițiile în care se iau în considerare numai numărul nașterilor și al deceselor în țara noastră, avem o pierdere accelerată de populație, ocupând locul 11 în lume într-un top global al declinului demografic până în 2050, potrivit surselor ONU.

 

Potrivit Programului de guvernare 2021–2024, stimularea natalității reprezintă una din cele patru direcții strategice prioritare. În condițiile în care populația României se află în continuă scădere[5], perpetuarea stării actuale de fapt este un risc major pentru securitatea națională. Așa cum este prevăzut și în Programul de guvernare 2021-2024, „este necesară luarea unor măsuri urgente care să vină în sprijinul natalității”, iar gratuitatea avortului nu este o astfel de măsură. Dimpotrivă, studiile[6] arată că finanțarea din fonduri publice a avorturilor crește rata avortului cu 18-37%.

 

În condițiile în care România se află în al patrulea deceniu consecutiv în care sporul natural este negativ, adoptarea unor măsuri care vor accentua scăderea natalității, poate avea un impact negativ asupra securităţii naționale din perspectiva efectelor diminuării demografice.

 

Este și motivul pentru care încurajarea creșterii natalității reprezintă un interes național și o prioritate guvernamentală pentru a cărei concretizare se fac eforturi vizibile în ultimii 2 ani. Astfel, au fost lansate Programul guvernamental „FamilyStart”, finanțat de la bugetul de stat, și Programul național pentru creșterea natalității, finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse care are ca scop sprijinirea financiară a cuplurilor şi a persoanelor singure din România, în vederea efectuării procedurilor medicale de specialitate recomandate, ca element principal de susţinere a creşterii natalităţii în România .

 

În aceste condiții devine lipsit de logică și eficiență ca statul să acorde sprijin financiar pentru programe de susținere a creșterii natalității, dar, în același timp, și pentru proceduri ce duc la scăderea natalității.

 

IV. Propunerea introduce reglementări redundante

 

Dreptul la avort nu este garantat nici în România, nici în vreun alt stat de pe glob! Dreptul la viață, în schimb, este garantat în legile fundamentale ale statelor și prin Convențiile europene și internaționale cu privire la drepturile fundamentale.

 

Decizia istorică luată în iunie 2022, în Statele Unite ale Americii, de către judecătorii Curții Supreme de la Washington care au răsturnat sentința din cauza Roe contra Wade datând din 1973 s-a bazat exact pe acest adevăr juridic valabil atât în Statele Unite ale Americii, cât și în restul lumii, inclusiv în România: „Constituția nu conferă dreptul la avort”.

 

Niciun tratat internațional, nicio convenție europeană, nicio legislație națională nu exclude viața prenatală din domeniul de aplicare al protecției vieții. Mai mult, nicio reglementare nu prevede nu conține și  nici nu creează un drept general la avort. În cazul în care statul permite avortul în legislația națională, acesta este prevăzut ca o derogare de la protecția acordată vieţii, fiind foarte clar și bine limitat la anumite situații.

 

În România aceste derogări sunt reglementate prin art. 201 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare. Reiterarea existenței unor derogări deja existente în legislație, prin introducerea alin. (1) la art. 281, este redundantă și, deci, lipsită de sens.

 

V. Măsurile propuse generează un pericol major pentru tinerele femei

 

Cine le va apăra pe tinerele până în 18 ani care vor putea face întreruperi de sarcină fără a avea niciun filtru al deciziei? Această propunere legislativă este un îndemn pentru tinere să perceapă avortul ca o metodă contraceptivă gratuită putând astfel să ajungă la un număr record de întreruperi de sarcină până la vârsta de 18 ani.

 

Studiile[7] arată că gratuitatea avorturilor crește rata de sarcini nedorite în rândul tinerelor cu vârsta între 14 și 24 de ani.

 

Totodată, trebuie subliniat faptul că avortul nu este o metodă contraceptivă banală, ci una cu implicații majore emoționale și psihice pentru mamă, de aceea trebuie evitat, nu încurajat. Cu ocazia Conferinței Internaționale privind Populația și Dezvoltarea de la Cairo din 1994, guvernele s-au angajat să „ia măsuri adecvate pentru a ajuta femeile să evite avortul, care, în niciun caz, nu ar trebui promovat ca metodă de planificare familială” (punctul 7.24) și „să reducă recurgerea la avort” (punctul 8.25). Acest angajament a fost reînnoit anul următor la cea de a 4-a Conferință Mondială a Femeilor, ocazie cu care statele au declarat că „trebuie depuse toate eforturile pentru a elimina nevoia de a recurge la avort” (punctul 160.k).

 

Statul are, printre altele, și un rol protector în relația cu cetățenii și, în special, cu minorii. Cum vor fi apărate tinerele care prin gratuitatea unei proceduri vor înțelege că au acces liber și neîngrădit la avort? Le va fi mai ușor să aibă acces la avort decât la o înghețată sau la un film!

 

Mai mult, faptul că va fi gratuit va induce în mintea unei tinere faptul că este un lucru absolut firesc, ceea ce nu este corect față de ele. Pe principiul „dacă statul îmi oferă gratuit, de ce să nu beneficiez” tinerele vor putea ajunge la 4,5,10 avorturi? Își asumă legiuitorul român că acest lucru ar fi benefic pentru femeile din România, după ce ani de zile s-a încercat reducerea numărului de avorturi în rândul tinerelor? Plata acestor servicii nu reprezintă îngrădirea accesului, ci un filtru pentru tinere și tineri. De altfel, până și inițiatorii explică în expunerea de motive că prețul procedurii de întrerupere a sarcinii este „deseori” prea ridicat. Deci, nu întotdeauna, nu este o generalitate. Mai mult, nu avem nicio cercetare, nicio statistică, niciun studiu care să dovedească faptul că în România există copii deoarece părinții nu au avut bani  să-i avorteze.

 

Concluzii

 

1. Un stat are datoria de a se gândi la generațiile viitoare. Orice măsură luată în prezent trebuie să fie benefică pentru viitorul statului. În același timp, un stat nu poate susține măsuri contradictorii deoarece acest lucru este lipsit de eficiență în atingerea unor obiective pe termen mediu și lung și duce la pierderi efective din bugetul statului. România se află într-o stare de pericol major cu privire la numărul populației, motiv pentru care în Programul de guvernare 2021–2024 una din cele patru  direcții strategice prioritare este stimularea natalității. În acest sens, este de înțeles de ce statul, prin Ministerul familiei, acordă susținere financiară pentru procedurile de reproducere asistată. Acordarea de sprijin financiar pentru întreruperea de sarcină devine lipsită de sens și de înțeles în contextul strategiei de susținere a natalității - și, astfel, și a viitorului României. Măsura propusă este, totodată, lipsit de sens și înțeles și din punct de vedere economic deoarece din bugetul statului s-ar asigura atât procedurile de fertilizare in vitro, cât și întreruperea sarcinilor concepute natural.

 

2. Un stat are datoria de a respecta drepturile cetățenilor săi în mod egal. Medicii au dreptul să profeseze în condiții de legalitate și profesionalism indiferent de credințele și de valorile pe care le susțin, fără a avea de suferit în plan profesional din cauza acestora. Dacă un medic consideră că întreruperea de sarcină contravine valorilor personale și profesionale nu poate fi împiedicat la angajarea în anumite unități din cauza acestei convingeri. România este un stat european ce a aderat la valorile și tratatele ce susțin drepturile omului, iar libertatea conștiinței, precum și nediscriminarea pe bază de convingeri și valori morale sunt printre principiile fundamentale ce trebuie respectate într-un stat democratic. Mai mult, libertatea de exprimare este garantată, fără a putea fi restrânsă în afara unor circumstanțe strict delimitate de Constituția României și care nu au nicio legătură cu întreruperea de sarcină.

 

3. Un stat are și datoria de a-și proteja cetățenii. O femeie nu este ajutată doar pentru simplul fapt că primește acces gratuit la o procedură medicală care îi întrerupe cursul firesc al unei sarcini. Poate părea o soluție pentru moment, însă cine o va sprijini apoi pe tot restul vieții, fiind vorba de o procedură care o pune în fața alegerii unui drum în viață? O femeie este ajutată dacă i se dă timp, dacă i se oferă sprijin și informații, dacă poate lua decizia calculând toate variantele pe care le are[8].  Filtrele, precum costul procedurii, au menirea nu de a îngrădi accesul la un drept, ci de a face persoana vizată să poată lua o decizie, cu implicații în structura emoțională, psihică și fizică a persoanei, în urma unei analize și a unui timp acordat și nu în virtutea considerării avortului un act banal de o simplitate dusă la absurd.

 

În condițiile în care știm atât de multe în prezent despre cât de importantă este orice decizie în dezvoltarea ulterioară a personalității umane, cu scopul de a avea o populație sănătoasă fizic și mental este esențială oferirea de ajutor real și potrivit nevoii celor ce trec prin situația unei sarcini nedorite și nu prin adoptarea unor reglementări care reduc femeia doar la ceea ce reprezintă ea fizic, nu însă și emoțional și psihic.

 

Având în vedere argumentele prezentate, este evident că propunerea legislativă nu se conformează cerințelor constituționale, juridice, sociale, demografice și ale politicii naționale prevăzute în Programul de guvernare 2021-2024. Pentru aceste motive, cu deosebit respect vă solicităm respingerea ei.

 

București, mai 2023

 

Inițiatori

 

Asociația PRO VITA București

 

Asociația „Alianța Familiilor din România”

 

Asociația LifeCall

 

Semnatari

 

Asociația Darul Vieții (Timișoara)

 

Asociația Valoarea Familiei (Suceava)

 

Fundația Clinica Pro-Vita

 

Fundația Pro Vita Medica

 

Oficiul Creștin pentru Drepturi și Libertăți

 

Asociatia Piciorușe / Little Feet

 

Pro Vita Craiova

 

Fundația „My Brother's Keeper International”

 

Asociația pentru mame și copii defavorizați

 

Asociația Ajută Mama și Copilul

 

Asociatia Vocea orfanilor

 

Asociatia Glasul Vieții

 

Asociația Down Art Therapy

 

Asociația Heidi

 

Asociația Acțiunea Milei Arad

 

Asociația Creștin-ortodoxă „Mama Olga”

 

Centrul de Tineret Moniom

 

Asociația Sf. Voievod Ștefan cel Mare, Hârja

 

Asociația WISED

 

Asociația „Voci de copii și clinchete”, Siret

 

Asociația Poienița Crucii, Poienari

 

Asociația Tomis Constantiana

 

Asociatia Magia Cuvântului, Arad

 

Școala Gimnazială Mănăstirea Cașin

 

Fundația Peniel

 

Asociația Filantropia Oradea

 

Asociația Civis Salutem

 

Casa Ioana

 

Asociația Studenților Creștin-Ortodocși din România, Filiala Iași

 

Asociația Studenților Creștin-Ortodocși din România, Filiala Târgu Jiu

 

Asociația Studenților Creștin-Ortodocși din România, Filiala București

 

Asociația Studenților Creștin-Ortodocși din România, Filiala Cluj-Napoca

 

Asociația Studenților Creștin-Ortodocși din România, Filiala Sibiu

 

Asociația Harmony and hope, Iași

 

Asociația Suroti Mănăstirea Cașin

 

Asociația „Prietenii Sfinților Trei Ierarhi”

 

Asociația Sf. Mihail Mărturisitorul

 

Asociația Filantropia Ortodoxă Sibiu

 

Protopopiatul Ortodox Român Șimleu Silvaniei

 

Parohia Sf. Ierarh Nicolae, Ocolna

 

Parohia Sf. Gheorghe Oboroceni, Iași

 

Parohia Ortodoxă Română Sf. Sfinţitul Mucenic Haralambie, Spania

 

SEMNATI PETITIA IMPOTRIVA FINANTARII AVORTURILOR IN ROMANIA DIN FONDURILE PUBLICE

 

https://aliantarenastereanationala.ro/petitii/petitie-solicitam-respingerea-proiectului-legii-255-2023/

 

Petiție: Solicităm respingerea proiectului Legii 255/2023

 

Petiții | 19/05/2023

 

[1] Remarcăm lipsa unor date concrete care să rezulte dintr-un document oficial sau o cercetare/statistică la nivel național ori județean.

 

[2] Art. 30 din Constituția României, republicată.

 

[3] Art. 53 din Constituția României, republicată.

 

[4] Avizul nr. 409/20.03.2023.

 

[5] „Statisticile indică faptul că până în 2050 România este în pericol să aibă o populație de doar 15 milioane, din care o treime vor fi pensionari. Anul 2020, marcat de criza de sănătate, este al 31-lea an în care sporul natural este negativ.” – Pg. 102, para. 6, Programul de guvernare 2021–2024

 

[6] https://www.guttmacher.org/sites/default/files/pdfs/pubs/MedicaidLitReview.pdf

 

[7] https://ir.lawnet.fordham.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=2114&context=ulj

 

[8] Tocmai de aceea, există tot mai multe țări care iau în considerare femeia cu tot ce reprezintă ea emoțional și psihic, nu doar fizic. Legislația din 10 țări europene (Belgia, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia si Spania) stabilește o perioadă de timp obligatorie de așteptare între data la care se solicită avortul și data la care este efectuat acesta, scopul fiind acela de ajuta femeile însărcinate să ia decizii esențiale pentru viața lor fiind corect și complet informate. În 7 țări europene (Belgia, Germania, Ungaria, Italia, Lituania, Olanda și Slovacia) femeile trebuie să beneficieze de consiliere obligatorie sau să primească obligatoriu informații de la medicii lor înainte de avort. În Italia, Grecia, Portugalia, Slovenia, Slovacia în cazul in care femeia însărcinată este minoră este cerut acordul părinților.

 

 

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti

Tel. 0741.103.025 Fax 0318.153.082

www.alianta-familiilor.ro