GENIAL
EMINESC DE ROMÂNIE, ARMONII CU SINFONIE, POEZIE
~*~
Chestia-i
e, că ești genial DE BASM ȘI DE POVEȘTI, DE VESTE-ZÀNĂ BUNĂ
și
la vidioclip recital, ești un monumental natural național, un extraordinar
excepțional, special, esențial, existențial inteligent expresiv, unic și
românesc specific, cu care eu dialectic ca de Ion jalea mă mândresc că-i
autentic, un nodal sculptural specific, fizic cu drag și cu făinoșag se vede pe
internet în catalog, cu mine, în dialog amical național veritabil și, în
realitate cu România, în premieră, de țară, în primăvară, ca primul om, din
română și străbună țară, în clipa noastră național pe verticală suspendată, în
băi de mulțime cu profunzime, pentru ceilalti, în fericire azvârliți ca
botezați responsabilizați sacrificați și martirizați, în umbră și lumină, de
înviere și a lui Eminescu fericire de nemurire, că ne schimbă, în magie, prin
energie divina, în plin de armonie-omenie și, cu iz, parfum, ca într-un veac de
sigurătate, în sănătate și realitate, cu rațional, național-universal, genial, Eminescu
de Românie.
TU,
ZELOS și fizic firesc filozofic și dialectic, pragmatic, bun praznic/paznic-om
de succes?
Tu
zelos vorbești și reciți grozav, bolnav/
beteag de de x-ray și de făinoșag ca fuego, în, cu cântat bonus mai presus de marte, Iisus mai presus, în cuvânt elogios, serios și duh sfânt, sănătate pentru oameni și pentru pământ, dacic unit și iubit ca Cristos cel frumos-luminos și sănătos pilduitor păstor blând și profund frumos, luminos, aeros-serios cu ozon
ca
la curve Don joan bonibon, din Babilon;
reciți
ca eu un desmățat/ Arghezi, în acatist artist, aur cenușiu strecurat, ca eu un
botezat la telefon,
eu
un dromader de caracter,
Mare
reper de cer moștenind baligă și
mucegai, de pe pământescu, de la noi de la sat pur și simplu și exemplu din a
Ciubăncuții templu, din umanul rai, cu plai, drept Eu,
drept
cuvântul Dumnezeu, antibiotic și vitamină, întrebându-mă singur pe lume:
-"Da
cine mai sunt și eu, pe lume, cu ce renume? ce dragon, de anume sunt cela ce
sunt în strictul necesar,
înmulțit
în sfințenie, cu har și, cu extraordinar genial și legendar, cu minunea,
cu
fericirea, cu pro-națiunea plină de cu înțelepciune/cu vânt pe pământ și
deșertâciune cu soare și binecuvântare?
*
CU
DRAG DE DRAG
Eu
am merit ca om, am meritat-o femeie, femeie mai bună ca Vica?
dar
ce spun, că ea mi-a fost de leac, vindecare, peste veac, în veac?
mi-a
fost, în vileag,
în
drag și, în făinoșag și, cu ce mi mie mai drag,
ca
mireasă pe brață am trecut-o peste prag
am
trecut-o, cu fâinoșag, nelcoșag și, cu drag de drag.
~*~
PAVEL
RATUNDEANU-FERGHETE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu