duminică, 21 mai 2023

cătălin afrăsinei - ars poetica (din vol Nonunde, în curs de apariție)

 



ars poetica

 

 

~*~

 

din straja  dimineții se duceau lupte grele amețitoare

cu harbaleta cu pistolul cu gloanțe de diamant corp la corp

fiecare atârna în lanțuri grele tocite lanțuri de schivnic

sufletul începuse să crească să crească

acest fapt nu mai constituia pentru nimeni

o amenințare reală fiind mai mult o supoziție

pasăre de pradă &foarte amară cu pene negre

aproape metalice a cărei desfășurare de aripi

întuneca orizontul  și soarele negru

umbra speranței de viață la tropice

se mărșăluia în șir indian

aliniați  după sine

se dansa aprilin ca -ntr-un poem neterminat al lui eliot

voiseră să-l sfâșie

în fiecare secundă era bun de mâncare

l-au tăiat bucăți

au împărțit bucățile de carne

trupul lui

loruși

în pungi roz și negre l-au dus în hypermarketuri

și-au  proiectat un film de groază

cu tot cu oase au dorit să-l înfulece

să-l îngurgiteze să-l mestece

fărîmă după fărâmă  firimitură cu firimitură

să-l vomite pocindu-l la ny paris londra tokyo rio buenos aires canberra

printre azteci și-au adus aminte copilăria pământului

până înspre seară în univers au fost mai multe revoluții

de sânge în primul rând

hemoragia nu a cuprins și faraonii

mie mi-au lăsat doar limba sfântului maxim mărturisitorul

apoi mi-au tăiat-o Doamne cât de bun de mâncare pot fi în tot pământul

și încă VIU

*

 

 


corul căpcăunilor în quadrigă nouă

 

 

~*~

 

să  fie clar

nu l-am uitat mă bântuie

mă bântuie

cum să uit & ce să uit

spargerea băncilor & uciderea angajaților

mormintele fără nume

zvârlitul cu manuale în profesori & tăierea beregatei domnișoarei profesoare

școlarul mort la nici 17 ani lovit de  un câine cu motoscuterul

ancheta care niciodată nu s-a terminat

nup

așa da

examinând lungimea cât ecuatorul

longitudinea pe toate meridianele

reascultându-l pe nichita

,,dar nici un poet n-ar vrea să trăiască

nici măcar un minut

un singur minut

din viața lui eminescu”

dar dintr-a mea din a mea care de când nu mai e a mea

mă bântuie și mă sfărâmă mă împrăstie pe străzi

mă mătură mă pune pe făraș am devenit

tomberon de parlamentar ucrainean

sunt aruncat în aer de duma de stat nu și de  vladimir putin

în două rânduri mi-a dat dreptate președintele sovietului suprem

în chestia cu dacă e să fiu aruncat în aer

măcar să fie la pecerskaia

și în chestiunea patriotismului pravoslavnic

am apreciat iscălitura lui

confirmarea de primire cu litere latine

mă așteptam în limba rusă

s-au  copt cireșele vișinele  caisele

putin se uita la mine și la băiatul meu

cum îmi ștergea cu buretele bucătăria închiriată

prin care se dăduse cu otravă de guzgani

nu vei muri

i-a spus băiatul meu lui vladimir putin

și mie

după aceea caietele aveau paginile numerotate de la 1 la 15 și

după aceea m-am întrebat ce înseamnă cifra 15 și

după aceea am sunat la TF 2 Tv5 ce înseamnă cifra 15

de ce jurnalele se încheiau precum moartea subită la fără un sfert

devenisem sacul de box năucit stâlpul infamiei universale

oriunde

peste tot

de pretutindeni

infinitul defăimării plus infinitul neconceptualizat al pierderii &  distrugerii

& eram un singur om în bătaia fiarei înhățat  cu 666 de guri de oriunde

împărat al  rezistenței prin toate emisferele culturile religiile furnicile

cu strălucitoarea-mi cochilie ținută în spate de Însuși Cuvântul

corul nu-mi fusese prezis de ursitoare

doar Cuvântul mai greu decât pământul

mi s-a spus că va avea putere de lege

ce fel și despre care lege

nu știu

precum criminalii în serie hiperboreii n-au lăsat prea multe urme

urmele s-au regăsit în portbagajul mașinilor bengoase

dragi copii nu lăsați urme nici prin spânzurare

și-ar dori o moarte martirică de françois villon

pentru ultimul dintre oameni

prea mult

el nu s-a născut deci huliți-l înainte de a se naște

el nu are dreptul să respire deci înecați-l

el nu ne poate vedea deci orbiți-l

el nu ne poate auzi deci declarați-l surd cu acte-n regulă

handicapat al speciei homo sapiens sapiens atât de ingenuă

el nu poate vorbi fiți asurzitori

moartea îl va chema ceas de ceas

în loc de cântece i se va da chinină

să-i treacă prin vene și  plumb topit prin creier

el va spune adevărul însă pe nimeni în post-adevăr

nu va mai interesa o  chestiune atât de  minoră

nici măcar pe donald trump îngăduind complice

starea de tranzit pe wall street

poezia ta e ,,realistică“exclama băiatul meu la 4 ani

ea m-a adus pe mine pe lume

te știu de când au început să ne extermine

să ne ucidă să ne îngroape în ocări cu șfichiul limbii

să ne târască prin glodoaie și tu știi că eu le cunosc pe toate

și mai știu  că tăcerea-ți

de  granit de stâncă de piatră din capul unghiului

îți va fi asurzitoare

 

~*~

cătălin afrăsinei

(din vol Nonunde, în curs de apariție)











Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu