miercuri, 22 mai 2024

Zoe Dantes - Mărturisește!

 



Mărturisește!

Zoe Dantes

22 Mai 2024

 

Cel mai greu în viața asta este să mori. Ajungi câteodată într-un moment în care strigi: „Vino și ia-mă!”. Nu te aude nimeni. Sau te aude și zâmbește. Omul Viu din icoana de pe peretele meu sigur zâmbea. Pentru că planul Lui era altul!

 

Am înțeles asta după multă suferință. Deși toată lumea aștepta să plec. Nimeni nu mai credea altceva. Cumva încercau să se obișnuiască cu gândul. Inclusiv eu. Ciudat e că nu aveam regrete. Eram cumva împăcată cu mine că am făcut tot ce am putut.

 

Dincolo de ce am făcut, ce am muncit, am înțeles că preocuparea mea majoră a fost să dau. Din ce am avut și mai ales din ce eram. Suflet și iubire pentru semenii mei. Iubire necondiționată pentru cei aflați în situații dificile. Am dat timp! Timp, care înseamnă viață. Am ascultat cu inima și inima a răspuns din inimă. E cel mai important lucru din viața unui om. Să dai din tine, din ceea ce ești tu. Să fii alături de ceilalți când toată lumea fuge. Tu să rămâi acolo și să ții de mână durerea aproapelui tău. Să-i ușurezi încercarea, să nu-l lași singur.

 

Să fii ca o lumânare în întunericul și în negura sufletului său. Să încerci să aduci lumina, chiar dacă ție îți curge sânge din suflet. Să nu-l lași să vadă durerea ta. Ea te-a îmblânzit, ea durerea. Ea te-a făcut să fii Om. Să-i înțelegi pe cei din jur. Să nu judeci slabiciunea nimănui. Doar să iubești omul așa cum e. Atât am învățat alături de durere. Că te face Om!

 

Am încercat să Mărturisesc pe Domnul prin fapte, nu să fac prozelitism. Am încercat să le arăt Calea spre El, celor ce nu mai credeau. Am trecut și eu pe acolo. Am căzut și am încercat să mă ridic de marginea Crucii. Și atunci El mi-a trimis oameni străini care m-au ajutat să ridic Crucea ca pe Via Dolorosa. Eram în genunchi și ei m-au ridicat.

 

Spre Mărturisire!

 

Dumnezeu și Maica Lui au lucrat în vederea tuturor: familie, apropiați, prieteni, medici!  M-a Înviat! De la Florii până în a treia zi de Paști. O lucrare pe care nu o poate explica nimeni!  Dar știu că spre Mărturisire! Că noi toți ai Lui suntem și că trebuie să nu-I luăm pixul din mână cand El scrie viața noastră.

 

Să iubim, să dăruim, să mergem pe Cale!

 

Hristos E Viu!

 

Să Înviem și noi spre Slava Lui!

 

Să Mărturisim!









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu