Im Memoriam Liviu Rebreanu
~*~
Bă, să dezgropăm pocoavele de cai
morți,
Potcoavele de colac şi cuiele de
cărnaț,
Potcovele zăpăcite şansă însă la o
viață normală
Pe când de la plecare cu rațiunea de
a trăi, Liviu Rebreanu, negreşit face parte dintre cele veşnice
de liturghie-n spice
Bestlem a iubirii satului,
Mesie a iubirii omenirii
Cu pace şi pâine, acoperământ la
adăpost artist de şezământ,
Trasă optimist, savant
altruist,
trăsă pragmatic şi dialectic
permanent
omenos în mâine,
Omenesc firesc, artistic,
Că bă dezgropăm potcoavele de cai
morți im memoriam cu Liviu Rebreanu Rai ce avem pe picioare şi guri de plai,
"Laudator temporis acti"
"Magna cum laude"
Plin în calitate de mare luptător
pentru dragoste şi dor la curți de dor
întru viitor răsărit de soare şi de
binecuvântare:
România profundă şi mare
Fără asemănare sub soare
Spălându-i acestor prozator,
Ca Iisus la apostoli picioarele
Adunând binel îndestulător
Pentru toate zilele Iisus mai Iisus,
Când lumea-i cu capu-n jos şi curu-n
sus
Ca patriotul Raşca-pur cu verdele
naturii Românie a românilor
Cu adevăr în rostul lor
de cântare a cântărilor, măsură a
lucrurilor
(Liviu Rebreanu e un Liviu Rebreanu, blestem
a iubirii satului,
Până şi-n Academia Română lăudat
firesc omenesc, dumnezăiesc, pământesc,
pitoresc
prin ceea ce eu impresionat iubesc
(Ion Țonță:"Laudă țăranului
român", dar mai tare vine ademinitor o dulce femeiuşcă bonbă dulce, cu
sufletul la gură, plină de boerime şi profunzime şi culme iubire incredibil
pentru ce scriu şi postez şi scriu eu bine, zice cu detalii Ana Batin, şi ea
surâsul soarelui mueruşcă de basm al pământului cu altruism şi bună-cuvință pe
imensă tablă de şah pe altarul soarelui, o poezie scriind frumos cu eleganță
spirituală: "-Nu am cum să vă mulțumeasc[era stăpânită de emoție, de o
putere a bucuriei n.n.] pentru postările dumneavoastră în genera pentru
informația data (şi primită) pentru emoția prin care mă trimiteți (la 63 ani) din
nou la şcoala, pentru respectul pe care-l acordați la tot ce înseamnă român, româneşte
şi România... după nostalgia, după tot ce nu mai este. Respect, mă
înclin".
~*~
PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu