Sursa: Libertatea
Articol postat de Sorin Golea
La începutul lunii iunie 2012,
actorul Mircea Diaconu, proaspăt numit la conducerea Ministerului Culturii, a
şocat opinia publică declarând că vrea să decoperteze muntele pe care se află
Sarmizegetusa Regia, chiar în acea vară, pentru a pune în valoare trei etaje de
istorie străveche. Nu se înţelegea care istorie străveche, pentru că ministrul
nu a explicat, la vremea respectivă, despre ce vorbeşte. După trei săptămâni,
în loc să înceapă decopertarea la Regia, Diaconu a fost dat afară din minister
şi din guvern. Motivul a rămas învăluit în mister, iar proiectul său a fost
“înmormântat”.
După doi ani de tăcere, actualul
europarlamentar Mircea Diaconu a dezvăluit în exclusivitate pentru Libertatea
care a fost motivul demiterii sale: “Când am pronunţat Sarmizegetusa Regia,
m-au dat afară din minister”. De ce? Plecând de la scrierile unor autori
antici, cum că dacii ar fi tăiat şi zidit munţii de la Orăştie, realizând la
Sarmizegetusa Regia un uriaş complex civil şi militar, în anul 1993, Guvernul
României a comandat un studiu multidisciplinar la faţa locului, pentru a vedea
dacă datele se verifică şi în teren.
Specialişti în mai multe domenii
- magnetometrie, hidrologie, topometrie, teledetecţie, arheologie etc. - au
muncit câţiva ani şi au realizat studiul. Rezultatele, care nu au fost date
publicităţii niciodată, sunt uluitoare.
Fortificaţiile nu reprezintă doar
cetăţi disparate aşezate pe culmile munţilor, ci un ansamblu compact, o aşezare
militaro-civilă montană, cu mai multe nuclee, întinsă pe o suprafaţă de 200 de
kilometri pătraţi, construită, în mare parte, în vremuri străvechi, înaintea
civilizaţiei dacice clasice!
Este uluitor ce s-a descoperit în
subteran
Specialiştii au delimitat fizic
complexul de fortificaţii, prin “radiografierea” subteranului cu ajutorul
magnetometrelor, şi au realizat hărţi detaliate ale oraşului secret al dacilor.
În vremuri imemoriale, fiecare munte din acest complex a fost terasat de jos în
sus, sub forma unui nucleu fortificat.
Fiecare terasă era locuită şi era
apărată de ziduri proprii. S-a mers până acolo încât fiecare cvartal al unei
aglomeraţii urbane mai mari era la rândul lui apărat de un zid. Distanţele cele
mai mari de la un nucleu fortificat la altul nu depăşesc patru kilometri.
Fiecare aglomerare are locuinţele şi sanctuarele sale, aşa cum apar şi la
Sarmizegetusa Regia cunoscută până acum.
Tezaure furate cu hărţile
ministerului
În 1995, cercetătorii au terminat
studiul, cu hărţi cu tot, şi care l-au predat, în două exemplare,
beneficiarilor: Ministerul Lucrărilor Publice şi Ministerul Culturii. Urma să
se iniţieze o amplă campanie de săpături arheologice şi să se realizeze un
centru turistic excepţional.
Numai că studiile au dispărut,
iar în anul 2005 a izbucnit un scandal politic în jurul a 15 brăţări dacice din
aur sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa. După cum au spus anchetatorii,
brăţările au fost găsite în siturile de la Grădiştea de către hoţii de comori
şi scoase apoi clandestin din România.
Au ajuns în Statele Unite, unde
un colecţionar american de bună-credinţă a anunţat oficialităţile că aceste
artefacte se comercializează pe piaţa neagră. Ulterior, statul român a
recuperat o parte din ele şi a demarat o anchetă. Una peste alta, hoţii de
comori au ştiut cu exactitate unde să sape după aurul dacic de la Sarmizegetusa
- adică nu au bâjbâit pe coclauri, au mers la punct ochit, punct lovit - pe
baza hărţilor făcute pe banii României, documente pe care bandiţii le-au primit
de la reprezentanţii administraţiei, cei care le “păzesc” şi acum de ochii
opiniei publice!
Nimeni nu poate aprecia, nici
măcar cu aproximaţie, câte tezaure au fost furate în total de la Sarmizegetusa
Regia în ultimii 20 de ani în baza acelor hărţi. “Ştiu de acel studiu. Tocmai
de la el am pornit. Dar, cum am deschis gura, m-au dat afară imediat.
Sarmizegetusa Regia a rămas rana mea...”, s-a destăinuit Mircea Diaconu.
Acuzaţia fostului ministru al culturii în legătură cu acest caz este deosebit
de gravă: “cineva” de la conducerea României împiedică aflarea adevărului legat
de siturile arheologice de la Orăştie. Oare de ce?
Nume grele de politicieni în
afacerea «brăţărilor dacice»
Dosarul brăţărilor dacice a
cuprins 15 podoabe antice de aur descoperite în Munţii Orăştiei de căutătorii
de aur şi scoase clandestin în afara ţării începând cu anul 2002.
După ce un colecţionar american a
alertat autorităţile române că pe piaţa neagră a SUA se vând obiecte de patrimoniu
ale României, autorităţile din ţara noastră au demarat, în 2005, o anchetă
penală. Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia a dispus trimiterea în judecată a
13 inculpaţi.
Aceştia erau acuzaţi de asociere
în vederea săvârşirii de infracţiuni, şantaj, efectuarea de detecţii şi
săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia şi de sustragere
a două tezaure alcătuite din 15 brăţări dacice de aur, evaluate la 1,5 milioane
de euro. În dosar au apărut, în mod uluitor, şi numele unor grei ai societăţii
româneşti: Adrian Năstase, Ioan Talpeş, Dan Iosif, Sergiu Nicolaescu şi Marian
Iancu.
Dan Iosif a fost suspectat că ar
fi făcut legătura între lumea interlopă a valorilor antice şi unii colecţionari
bucureşteni. Marian Iancu a figurat în declaraţii ca fiind unul dintre
cumpărătorii unei brăţări de 80.000 de euro, pe care a făcut-o cadou unui
prieten. Şi ceilalţi “granzi” au fost nominalizaţi în dosar ca fiind
cumpărători. Toţi au fost scoşi ulterior de sub acuzaţii. În dosarul brăţărilor
dacice au fost condamnate până, la urmă, 12 persoane, care au primit pedepse
între 7 şi 14 ani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu