duminică, 25 august 2019

31 August - Ziua Limbii Romane - "Ruga de seara" - Tudor Arghezi - Istroromanii




31 August - Ziua Limbii Romane - "Ruga de seara" - Tudor Arghezi


Infinit!

~*~

Infinit!
Adună-ţi bolţile deodată,
în şuier prelungit -
Şi-n fruntea mea secată
Şi-n pieptu-mi aiurit
Te-nfige drept ca o sageată.
Simbolic
Infinit!
Te strânge-n chip de fulg,
Şi-n mine. lămurit
Te răspândeşte - să mă smulg.
Să cad ca un aerolit
Scăpat urlând. din circuit.

Demonic
Infinit!
Descinde-n mine cum descind
Tenebrele-ntr-un schit
în care sunete se-ntind
Dintr-o cupolă spre zenit,
Stropită-n creştet cu argint.

Cu tine dorul am
Să fiu răsplămadit şi şters,
în slava mea de miligram
De praf, suflat în univers;
Şi dă-mi virtutea unui bram,
Pământu-n vrăji să ţi-l destram.
Şi curgi prin ochii mei,
Prin fruntea mea, prin aste mâni,
Să-neci cohortele de zei
Din ritul bieţilor păgâni.

Cuvântul meu să ardă,
Gândirea mea s-arunce foc
În sinagoga lor bastardă;
Şi ciuma-n formă de
cocardă
Să cadă-n pieptul lor de foc
Căscat de-a pururi spre
Noroc.

Să-mi fie verbul limbă
De flăcari vaste ce distrug
Trecând ca şerpii cănd se plimbă;
Cuvântul meu să fie plug
Ce faţa solului o schimbă,
Lăsând în urma lui belşug.

O! dă-mi puterea să scufund
O lume vagă, lâncezândă.
Şi să ţâşnească-apoi din fund
O alta, limpede şi blândă,

Şi-apoi mă-nghite-ntreg în haos,
Umil, senin şi mulţumit
Că las în urma mea repaos,
Şi-o foaie nouă de adaos
La
Cartea veşnicului mit
în care visul mi-e strivit
Ca un vlăstar de mărgărit.

~*~
Ruga de seară
de Tudor Arghezi


http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1880.05.21+-+Tudor+Arghezi


Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor 




31 August - Ziua Limbii Romane - Istroromanii

“Apoi însoţit de domnul Niederkom, m-am dus pe jos la comuna românească Grădine, ce se numeşte şi Gradigne (literele gn ca în italieneşte) unde am ajuns după o oră de călătorie pe un drum foarte rău; nu sunt decât nişte cărări printre bolovani şi pe marginea râpilor şi a prăpăstiilor, care pun viaţa în pericol la cea mai mică nebăgare de seamă. Înainte de a ajunge în Grădine, te urci pe muntele Santa-Croce, de unde se desfăşoară înaintea ochilor o privelişte încântătoare. De aici te scobori drept în Grădine.
Acolo am poposit în casa lui Ion Sulici. Stăpânul casei era dus din sat, n-am aflat acolo decât pe o bătrână stând la foc cu furca-n brâu şi torcând lână, căreia îi zisei în limba româno-istriană pe care o învăţasem puţin mai dinainte:
-       “Bură zi”.
Bătrâna se uită lung la mine cu mirare, şi-mi răspunse îndată:
-       „Bură zi”.
-       „Iuve gospodarul”, adăugai?
-       „Va viri măre demăreţă”, îmi răspunse dânsa.
-       „Betâră ai feţiori şi fete”?
-       „Am un feţior şi ură fetă”, zise bătrâna.
-       „Iuve feţioru şi feta”?
-       „Cu oile la păsciure”.
-       „Ce faci colo”?
-       „Torc ceastă lără oaba cu fusu”.
Îndată după aceea se umplu casa de oameni, care venise să mă vadă, şi intrând apoi în vorbă cu ei, mă întrebau:
-       “De ’nde esci”?
-       “Escu di larg”, zisei eu.
-       “Cum se chiamă paesu de ‘nde tu viri”, mă întrebară ei.
-       „România”, le răspunsei.
-       „Câţi omiri sunt în România acmu”?
-       “Sunt cinci milione”, răspunsei.
Ei atunci se mirară de ceea ce spun şi-mi zise:
-       „Romania e villagio prope di monte Maggiore, cât ce eşiţi foară di Bogliuno, vedeţi Romania”.
Aici am rămas şi eu mirat, şi întrebai din nou, dacă ştiu ei că este în adevăr un sat numit România în părţile lor. Ei mă asigurară cu toţii că da, şi într-adevăr mai târziu căutând pe harta Istriei, am dat de un sat aproape de Bogliune, cu numele de Romania.
Mai stând de vorbă cu femeile bătrâne şi cu bătrânii de acolo, i-am întrebat despre obiceiurile şi datinile lor şi, luând note despre tot ce-mi spuseră, pornii mai departe zicându-le:
-       “Domnul cu voi omori buri”.
-       „Domnul cu tire”!
Citez aici numele câtorva familii din Grădine:
Brancilă, Braiuha, Frunul, Muzul, Niţul, Livescu, Zălescu şi altele.

Din volumul
O călătorie în satele româneşti din Istria
Teodor T. Burada
1896, reeditare 2003

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu