Melania Rusu Caragioiu - ,,LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” - Serialul Nr. 12

 ,,LIMBA  NOASTRĂ  CEA  ROMÂNĂ”,  

Serialul Nr. 12,

            de Melania Rusu Caragioiu,

             Redactor șef cultural STARPRESS, Canada

Note de lector  la : Antologia ,,TALANTUL SCRIITORULUI ROMÂN DE PRETUTINDENI”. Autor Ligya Diaconescu, Ed. ,,Olimpias”, Galați, 2019

Cu bucurie, fiind în Canada,  mi-a sosit prin bunăvoința Domnișoarei Doctor Andrada- Victoria Diaconescu, Antologia  ,, Talantul Scriitorului Romnân de Pretutindeni”. Domnia sa, în timpul liber, lucrează sub mâna mamei,  scriitoarea, poeta, Directoarea  Festivitâții noastre dragi ,, ,,Limba Noastră cea Română”,  Doamna Ligya Diaconescu. Domnișoara Doctor Andrada lucrează  pentru probleme de secretariat, pentru Revista  STARPRESS România, Canada, USA.  Este un volum mare de muncă, lucrându-se în același timp cu multe zeci de autori-creatori, tipografie,   prezență la lansări de carte= Antologii. Participă la multe Simpozioane însoțind-o pe Doamna Ligia Diaconescu și  la zilele de înmânare sau de primire a unor premii Adaug, felicitând-o  și pe Donișoara Doctor Andrada pentru distincțiile primite.  

Întrucât Doamna Ligya  Diaconescu este și pictor de icoane și mult donator pentru mănăstiri, din timp se mai alocă și vizitării mănăstirilor și participării la unele serbări religioase care au loc în incinta lăcașurilor sfinte și mai nou și la lucrările desfășurate de un cenaclu de arte, pictură, fondat de curând tot de Doamna Ligya Diaconeu.  Este deci necesar un mare cuantum de energie tinerească,  dar Domnișoara Andrada  sacrifică această energie și  timp  pentru aceste cauze sociale, notorii.

După ce am mulțumit  pentru faptul de a mă găsi în posesia acestei Antologii, mă gândesc la noi, românii de pretutindeni. Conjunctura urmărilor celui de al doilea război mondial asupra României a avut și încă are urmări de o mare diversitate și trăire istorică.

În genele noastre iliro- traco - getice există poezia vieții, o mare mobilitate spirituală și dragostea de glie și a tot ce ține de aceasta, credință, limbă , neam, tradiție .  NIci un român nu a plecat, părăsind glia sfântă,  uitând de locul în care s-a născut. Dorind și reușind să se întoarcă, aducând în bagajul său  influența altor culturi, fonduri spre a-și construi un cuib arătos,  mapa bine garnisită cu diplome și calificări și o viziune mai spiritualizată despre viață.  Această viziune este aceea pe care a luat-o cu sine plecând de acasă , dar a îmbunătățit-o cu acel rafinament al speculațiilor de toată natura , speculații- flashuri de inteligență, în sensul bun al cuvântului și  care îl ajută pe un  individ de a trăi mai ușor, de a munci mai rațional și mai eficient și de fapt, tot ce ne dorim și tot ce știm în acest sens.

Niciodată nu au sosit atât de ,,dense” în pagină,  Antologiile, precum aceasta de față, foarte mulți scriitori dorind să prindă un loc, dat faptul  că se stabilise de la început un anumit număr de pagini. S-a recurs la varianta micșorării literei de tipar și iată-ne ajunși a ne vedea prezenți, noi,  cei admiși  ( se știu criteriile), în această ,,carte a valorosului nostru  talant”.

Și m-am întrebat de ce, oare ? Răspunsul nu trebuia așteptat, fiindcă  fiecare scriitor are o inspirație, un duh  propriu, o conversație proprie cu muzele, iar talantul, precum cel biblic, presupune ce facem noi cu acest imens dar, cum în primim,  cum îl ținem, cum  îl creștem ca pe un lăstar  și cum din rămurelele lui  împărtășim  și altora. Iată de ce este atât de important să vedem în această antologie  - ad hoc - ce amprentă a pus fiecare pe comoara, pe talantul său.

Toțì autorii  din această Antologie sunt cunoscuți  în lumea literelor,  fiecare  fiind stăpânul propriului său Pegas, cu panașul respectiv.  Dar cum ar fi un mare păcat de a nu lărgi aria cunoașterii talantului  fiecăruia  din cei incluși și în acest volum și de data aceasta,  am  scris cu multă aplecare  câteva  rânduri  esnțiale din care se desprinde doar talantul din acest moment,  nu îngropat, ci  foarte grăitor, al fiecărui autor, doar unul din mulțimea de talanți ale celor de față.

 La lecturarea acelor mici rânduri, scrise de mine, talantul cuprins în articolul scriitoruli respectiv, răsare cu irizația lui stelară.  Și pentrucă nu sunt atât de multe exemplare din Antologia aceasta , câți doritori sunt  de a o cunoaște,  această  scurtă penelare a  mea  incită  pe cei cărora le-a fost semnalată această prezentare , de a căuta din nou opera scriitorului ales, spre a completa mica mea informație, citind,  iar mult, din autorul  respectiv, dorind să mai afle alt și alt talant.

Materialul de față  este pentru mine foarte necesar în ocaziile de lansare a Antologiilor- culegeri magistrale,  care rămân valabile întotdeauna de aci înainte și sunt mereu binevenite.

Mi-a venit ideea , de data aceasta să încep  întâi prezentarea creațiilor scriitorilor prozatori. Proza fiind o gândire poetică mai amănunțită și mai la îndemâna noastră decât poezia, în sensul că este mai curgătoare, mai explicită și mult mai încărcată de noțiuni culturalizatoare, autorul inserând multe divagații , care ne îmbogățesc în același timp și cunoștințele.

Vorbind eu mult, aci, spre lauda scrierilor în proză, vă rog să  vă amintiți și despre genialitatea poeziei și de sentimentele adânci care ne învăluie citind o poezie.

Faptul că am început cu  prezentarea celei de a doua părți a Antologiei, ,,PROZA”, este pentru mine mai practic  și am să vă mărturisesc, de ce…

 În viață am învătat mereu, uneori din ceeace experimentam, alteori din cele auzite sau citite  Și legat de cazul de față  am aplicat zicala ,, Rezolvă mai întâi partea dificilă a unei probleme”. Profesorul meu de la  disciplina ,,Organizarea muncii”, Dr.  Ioan Martin , pentru noi ,, Moș Martin”,  repeta acest sfat la începutul fiecărui curs.  Și avea de ce, fiindcă organizarea muncii este cheia succesului,  rezultatul muncii efectuate.  Repeta mereu argumentele, multe,  între care energia fizică și psihică  a  individului, din primele ore ale zilei.

Vă rog să nu credeți că plăcerea mea de a citi întâi creațiile în proză, înseamnă că le consider mai dificile, ci  faptul că sunt mult mai dense decât poeziile și sunt pagini întregi, încheiate, care, toate, cer citire migăloasă și îndelungată spre stbilirea exactă a talantului respectiv. Dar mulțumesc prozatorilor din acesastă Antologie pentru uiversalitatea și ineditul  subiectelor alese , sau inspirației reușite de moment, pe care dânșii au avut-o.

AL. FLORIN ȚENE, Cluj-Napoca,România

,,Spiritul național în publicistica și proza eminesciană”

În partea a doua a Antologiei  găsim prezența prin care ne onorează,  Domnului Al. Florin Țene Președintele  Asociației Liga Scriitorilor Români. Domnia sa, cunoscut eminescolog ne introduce în  sintagma naționalismului eminescian,  și a  naționalismului în  viziunea generală.

În articol sunt enumerate și analizate sub acest aspect  ceațiile eminesciene :Fragment dramatic ,,Mira”,  ,,Alexandru Lăpușneanu”,  ,,Alexandru Vodă”,  drama ,,Emmi”,  tabloul dramatic ,,Mureșianu”,  romanul neterminat  ,,Geniu pustiu”.  Creații în genuri literare diverse,  cu tentă de naționalism în creațiile antume și în cele postume, publicate ulterior de Titu Maiorescu. Însuși poetul  Mihai Eminescu, spune despre naționalism :  ,,Fiecare literatură națională formează focarul spiritual național, unde concură  toate razele din toate direcțiunile vieții spirituale,  ea arată nivelul vieții publice spirituale”. Tot  despre naționalism, de data aceasta citez din  creația autorului Al . Florin Țene : ,, … a fi naționalist înseamnă să iubești tot ce a dat mai bun poporul în sânul căruia te-ai născut, valorile lui realizate de-a lungul sutelor de ani, cel care protejează națiunea din care faci parte”.  Acest spirit național a ținut vie conștiința poporului român prin toate vitregiile vieții pe care le-a întâmpinat  și ne plecăm  adânc  în fața celor care au avut de suferit pedepse și prejudicii nemeritate , pentru această mare calitate a omului.

MARIANA  POPA, Brașov, România.

,,Muntele Montserrat”

Autoarea, scriitoarea, poeta, Mariana Popa este cunoscută și pentru  pasiunea de a călători  în toată lumea.   Spre cunoaștere și spre delectarea nostră, noi citim cu  nesaț aceste  impresii  de călătorie, Cu o râvnă de profesor cercetător și cu un creion de stenograf a imortalizat pentru  noi peisaje de vis, peisaje  inaccesibile  celor ce își pierd curajul de a se sacrifica îndurând  dificultățile drumului, sau  preferând locuri comune pentru  relaxare sau documentare pe viu. Domnia sa, de multe ori reținându-și respirația de oboseală sau de emoție a străbătut căile terrei. În aceste memorii de călătorie  ni se face cunoscut   un pelerinaj la Mănăstirea Monserat din Catalonia –Spania, mănăstire situată  pe munte la altitudinea de 760m, construită pe locurile unor lăcașe de cult foarte vechi. Tot ce ne relarează dânsa este uimitor începând de la peisajul compus din colonade de rocă, maiestuoase, până la întâlnirea pioasă cu Madona Neagră,- Moreneta, cu globul pământesc într-o mână și Pruncul Iisus în brațe.

Printre nenumăratele vestigii , podoabe în   mănăstiriea Monserat mai sunt adăpostite și tablouri de EL Greco, Dali și Picasso.

Frumusețea și gingășia articolului  ne fac să ne reculegem după  momentele  acestei lecturi.

CRISTINA MARINA MURGEA., Montreal, Canada,

,,Mimul”, (fragment)

Poetă și prozatoare prin excelență,  autoarea Cristina  Marina Murgea se bucură de toate facilitățile scrisului, reușind să creeze poezii  în paradox,  pozii lirice de suflu lung și să mențină o linie distinctă  între profesia sa de notar șI vocația  de poet și scriitor. Discretă până și în natura  eroilor săi creați imaginar,  găsește cheia de  a scrie cu multă  originalitate. Pentru faptul că am avut fericirea să cunosc din scrierile sale, prefațându-i trei cărți, pot afirma că aceste atribute inoculate poeziei sale sunt valabile și pentru  paginile de proză, romanul ,, Mimul”, din care ne prezintă în materialul de față un fragment. Constatăm  o  mare stăpânire a dialogului și multă subtilitate.  Apreciem   și CV-ul dânsei realizat în versuri sugestive.

MIHAI  ȘTIRBU, Iași, România

,Comoara verii”

Autorul ne aduce spre delectare un fragment din romanul său ,,Comoara verii” . Citind acest fragment ajungem la concluzia că  romanul  se apropie atât de  problemele sociale căt și de psihologia copilului. Subiectul n-l prezintă   unul din copiii  familiei de boieri,  având  un defect de vorbire,  În jurul acestor două tematici se desfășoară, intuim noi, acest roman cu amintiri  presărate precum cristalele rare și lucitoare , de întâmlări inedite în țesătura romanului.  Se pare că romanul se adresează și adulților  și copiilor școlari,  mai  mari. Citirea   cărții ne va confirma sau nu,  ceeace ne-a sugerat acest fragment,

LIVIA CIUPERCĂ, Iași, România

,,Destin”

Istoricul și criticul literar,  Livia Ciupercă  ne onorează  cu  prezența  sa prin intermediul acestei Antologii printr-un număr de  patru  eseuri suscitându-ne participarea afectivă diferit pentru fiecare din acestea.

Primul eseu ,,Destin” este o alegorie, în fraze- adevărate versuri- diafane de o mare subtilitate și finețe, O salcie în bătaia intemperiilor vitrege . Este sufletul plin de speranță la întâia zi cu o rază de soare. Al doilea eseu ,,Dor și vis” face o paralelă filozofic argumentată a neputinței de a înfrăți prin  argumentele și posibilitățile noastre aceste  două minunate și înzestrate  membre ale lumii : aripatele și  omul, aripa și mâna. Mâna omului   exprimă  tot   ce intelectul său îi sugerează.  Al treilea  eseu ,,Despre chibzuință,  cu dragoste” , prinde  sensul hermeneutic   al dragostei de aproapele. Spre o mai bună înțelegere  de către cititorul  care  trebuie  subtil convertit,  se recurge și la o mică pildă  Al patrulea eseu ,,Capcanele prieteniei” este un eseu psihologic al  luptei contrariilor, un ,,du-te, vino,” al replicilor cu tâlc. E vorba de mici diferende care pot suda sau anula o prietenie.  Citim cu nesaț aceste  frumoase  eseuri înălțătoare și tămăduitoare  scrise în grai  molcom,   ponderat, adecuat  celor trimise spre noi.

MAGDALENA ALBU, Popești-Leordeni, Ilfov, România,

,,Elena Cernei-perfecțiunea artei lirice”

De curând se promovează în muzică,  fațeta  viziunii muzicale în raport cu alte arte și discipline, ceva mult evoluat față de ceeace era cândva în critica muzicală,  pe plan european. Pentru mine este al treilea caz întâlnit. Profesorul universitar, matematician, Dr. Valentin Boju, al cărui purtător de  cuvânt la ,,Clubul de Aur”- Montreal, mă găsesc, lansând în acest mod teoria sa asupra muzicii,  Domnia sa se bucură de deținerea  unei distincții  din partea Coroanei britanice Regale și a unei distincții din partea  Președinției actuale a României.  Profesorul Andrei Seleanu din Montreal   a scris o carte referitoare la Filozofia muzicii într-o viziune nouă. Acum, iată am  bucuria de a mă întâlni cu Doamna profesoară Magdalena Albu care abordează    aceeași problemă de filozofie , dar ca notă aparte, a  filozofiei sentimentului muzical dându-ne ca exemplu factic, arta   vestitei artiste Elena Cernei. Autoarea articolului spune despre ilustra cântăreață : ,,Arta de a reda sunetele de pe portativ cu ajutorul vocei este harul divin al celui care cântă, Citez din textul autoarei : ,, A încerca să definești o personalitate profundă și clocotitoare, precum cea a Elenei Cernei,  e totuna cred, cu a te apleca în taină și în liniște ca să deslușești misterul piramidelor străvechi ”  Pentrucă această magnifică creatoare de operă a adus interpretării lirice mondiale, o conotație desăvârșită,  pe care o redă   cu o sensibilitate și cu o inteligență deosebite în retorta variabilei dominante, denumite generic de noi ,, Timp”.

RODICA CALOTA,  Tg.Jiu, România,

,,Scenariu-Domnul Tudor”

Scritoarea și poeta Calota Rodica ne surprinde de data aceasta prin abordarea și metrizarea genului dramatic :  piesa de teatru ,,de scurt metraj”, spune dânsa  , ,,Scenariu,-Domnul Tudor”, piesă scrisă în patru tablouri. Talentul  autoarei acordat aceastei piese de teatru consistă în faptul că reușește să ne facă să-l vedem, parcă, aievea pe Domnul Tudor și personajele, dintre care cei marcanți : Tudor Vladimirescu, Gheorghe Lazăr , căpitanii lui Tudor,  cei trei țărani condamnați la moarte doar pentru aderarea la ideile lui Tudor Vladimirescu,  și de cealatiă parte a baricadei, trădătorul Ipsilanti.Datorită stilului adecuat, al autoarei-dramaturg  vizualizăm imaginar și extinderea răscoalei din 1821 și consemnăm și obiectivele răscoalei ca într-o carte de istorie pe larg alcătuită și scrisă, sau ca într-un  film, viu,  plin de patriotism. Parcă îl vedem pe Tudor Vladimireascu în fruntea a 2000 de oșteni călare și a  celor 6ooo de oșteni pedeștri, în  drumul  spre București , sau îl vedem în București,   în fruntea celor 16.ooo de oșteni adunați. Ni se spune, în ,,piesă, documentat istoric, că DomnulTudor era hotărât  s-i dea jos pe cei care oprimau poporul :   cârmuitorii  și clerul. Avem toată admirația față de condeiul de dramaturg al autoarei Rodica Calota.

TEONA SCOPOS, Iași, România

,,Destine”

Autoarea scriitoare, poetă, medic,  Teona Scopos ne impresionează prin tot ce scrie. În aceste memorii. Sub titlul de ,,Destine” oglindește aspecte din viața unui medic generalist care și-a însușit sau a avut întotdeauna în suflet ,,Jurământul lui ESculap”. În rândurile acestor memorii scurte autoarea se apleacă asupra destinelor unor persoane pe care, cu intuiția medicului și a scriitorului  le-a cunoscut bine,  fiind pacienții dânsei. Despre cazul lor, acest medic   relatează cu toată compasiunea sa, dar și cu admirația sa, minunându-se de tăria sufletească a acestor suferinzi sau captivi pe viață. de urmarea nenorocirilor pe care le-au întâlnit în existența lor, marcându-le viitorul, fără putință de salvare, de îndreptare.  Acest medic –femeie -  îi înțelege și cu inima strânsă de durere pentru suferința lor îi indeamnă spre resemnare, spre activități, spre echilibru sufletesc – medicament terapeutic cunoscut drept salutar în însănătoșire, alături de medicația primită. Domnia sa intuiește că suferinzii au nevoie întâi de toate de îmbărbătare, într-un stil adecuat psihologiei  fiecărui bolnav.  Chiar și cititorul este convertit, în urma acestei lecturi, la mult adânca sensibilizare, milă, înțelegere și la  un sentiment de admirație pentru bolnavii care și-au găsit tăria de caracter de a rezista sub acel destin.

ION I.PĂRĂIANU, Tetoiu-Vâlcea,România

,,O poveste adevărată”

Vâlcean, cu darul credinței, scriitorul Ion I. Părăianu  este unul din bunii povestitori.  În calitate de profesor de limbă și literatură română, Domnia sa folosește tot ce știința și cultura unui filolog i-a brodat în suflet și se apleacă asupra mediului din care a plecat  și  în care a revenit. Se bucură împreună cu cei din jur de binele lor,  ia parte la durerile și năzuințele lor, iar pe noi ne impresionează profund, de tot ce li se întâmplă. ,,Povestea adevărată” publicată în volumul de față are drept temă, respectul românului de a da urmași, copii vrednici pentru creșterea neamului nostru românesc. Copiii sunt  cei care poartă faima și numele familiei, apără glia străbună, pun umărul la ridicarea societății. Autorul subliniază aceste adevăruri în mod artistic, sub forma unei narațiuni plină de noblețea sufletului său.

ELENA  BUICA (BUNI), Toronto, Canada,

,,Ce e iubirea ?”

,,Ce e iubirea?” , este subiectul acestui eseu, care ne redă iubirea ca pe un sentiment gingaș și misterios, care se furișează în inima noastră fără să anunțe, fără să ceară voie, călătorind fie pe săgețile lui Eros, fie pe valențele atracției chimice… Iubirea are atât de multe definiții – spune autoarea -  cât de mulți sunt cei care se încumetă s-o îmbrace în cuvinte. Autoarea exprimă astfel viziunea proprie,  interogativ: ,, Cum ar fi dacă, numai pentru o zi iubirea ar stăpâni peste toate inimile, iar oamenii s-ar îmbrățișa și ar cânta:  ,,Toți pe lume frați noi suntem !”.  ( Eu pot să adaug, eu am trăit un asemenea moment sublim , mondial, atunci când a sosit vestea  terminării celui de al boilea război mondial. În acel moment totul și inimile și rațiunea se opreșc, fără a putea gândi nici la trecut , nici la viitor.

NICOLAE  DINA, Alexandria, Teleorman,România

,,Un florilegiu dedicat vieții și credinței”

,,Un florilegiu dedicat vieții și credinței””, este titlul pentru  tema viziunii aleasă de criticul literar Nicolae Dina, asupra poemelor poetului, deasemenea critic literar, editor, scriitor, autor, Gheorghe A. Stroia, la volumul de poezii ,,Restul la 30 de arginți” După tematica aleasă de poet,  poeziile  sunt grupate în acest volum în trei cicluri : ,,Restul la 30 de arginți”,  ,, E-atâta pace…” și ..Grădina cu suspine”

Criticul literar Nicolae Dina ne plimbă în aceste trei cicluri prin minunățiile realizate de poetul Gheorghe A. Stroia constatând faptul că întregul volum ,,Restul la 30 de arginți” –citez- ,,rotunjește o operă lirică însumând câteva zeci de volume cuprinzând reflecții personale despre destinul, existența, trăirea, gândurile care i-au bucurat ori i-au întristat viața”. Primul ciclu din volum având același titlu  are o marcantă tentă religioasă. Al dfoilea ciclu intitulat ,,E-atâta pace…” redă iubirea pentru glia străbună și a tot ce oferă această glie, material și spiritual. Al treilea ciclu ,,Grădina cu suspine” constituie un omagiu duios  de liniștire și  tristă împăcare cu soarta nemiloasă care a curmat viețile celor dragi. Criticul Nicolae Dina spune în încheiere despre volumul ,,Restul la 30 de arginți”, autor Gheorghe A. Stroia: ,,Complementaritatea esteticii tradiționaliste (tematică, prozodie) și a celei postmoderniste (limbajul prozaic, relatarea directă,… biografismul, amestecul de stiluri) dă farmec versurilor… pentrucă imaginarul său artistic  relevează faptul că…iubirea este sensul și sărbătoarea  vieții…”

ALINA SORINELA DIDU, Craiova, România,

  ,,Amintiri” ( are la bază o poveste reală de viață)

Eroina acestei povestiri , Fetița Simina , devenită  realizata Doamna Simina,  într-un moment  acordat amintirilor prefiră cu tristețe  durerosul moment al primului eșec dureros, întâmpinat în copilărie. Tăria convingerii în capacitatea proprie și sprijinul peste puteri al mamei au fost cele care au ajutat-o să realizeze ceeace dorea din tot sufletul său de copil,  să învețe carte, spre a reuși prin  rezutatul meritelor sale,  să se salte din starea mizeră de existență.

Cu o înțelegere de nedescris și stpânind psihologia copilului, autoarea descrie zbuciumul copilei, frângerea de inimă a mamei și prăpastia imaginară în care au fost aruncate, atunci când copila eminentă a fost respinsă de a-și continua studiile pentru faptul că nu dispunea nici de un minimum de  stare materială, spre a continua școala, deși fusese o elevă premiantă. Impedimentul, azi, ni se pare hilar, un sac de cartofi și un sac de fasole, cerute de regulamentul stabilit de directorul școlii. Eu care am trăit mizeria anilor de război 1940-1945, criza  și foametea care s-au ținut lanț până în 1960 și pe urmă anii de așa zisă ,,plată a datoriilor”, înțeleg imposibilitatea ca o familie fără mijloace materiale să nu dispună de această plată, un sac de fasole și unul de cartofi, sau alegoric,  echivalentul în vreme de criză a unor plăți în cuantumul costului acestor saci de produse. Lovitura refuzului directorului de a  accepta  la studii un copil eminent, dar sărac, a fost atât de copleșitor descris  și atât de exact înțeles, trăit și redat  cu o atât  de mare subtilitate și sensibilitate de către  autoarea Alina Sorinela Didu, încât ne aduce și nouă lacrimi în suflet.

VASILE SZOLGA, București, România

,,Darul vorbirii” ,  ,,Bogdan”, ,,Ceasul”

Scriitorul  Vasile Szolga ne prezintă trei eseuri din creația sa. ,,Darul vorbirii” o satiră subtilă la adresa femeii –Evă,  mereu nemulțumită și cicălitoare , dar de o gingășie feminină atractivă și pentru Adam cel pur și indiferent, ,,Bogdan”, o succintă  poveste a unui tânăr fiu din mamă țigancă și un tată român.  Bogdan, prin inteligența lui și prin forța lui de muncă reușește ca  din starea de mică slugă să ajungă  să învețe carte, să devină parașutist, student și în final licențiat. Al treilea eseu ,, Ceasul” o alegorie a  mersului vieții însoțit de un ceas miraculos care mergea invers.  Între meșterul ceasornicar și ceas se stabilise o relație nonsimbiotică, direct antagonică. Meșterul se ambiționa să-l facă să funcționeze normal, iar ceasul se încăpățina să funcționeze mereu în sens invers. O frumoasă alegorie a zicătoarei  despre cursul vieții : ,, un pas înainte și doi  înapoi”

În aceste trei proze scurte autorul Vasile Szolga  uimește  prin perspicacitatea unui dialog nevorbit, ci introvertit,  exteriorizat doar  prin scene și situații emotive și surpinzătoare, transmițându-ne mai mult decât cele scrise. Ne produce o mare mobilitate de spirit  și o lectură care incită la fuga printre rânduri, spre a ne împărtăși cu o grabă plăcută din ineditul descrierilor.

TERESIA BOLCHIS TĂTARU,Augsburg, Germania,

,,Penelul cădea, cădea…”

Doamna ,,autozisă”: ..Apostrof”, cunoscută  prin acest pseudonim drept atenționată a tot și de toate, trăiește  în orașul primelor incunabule, Augsburg, în atmosfera plină de efluviile unei vechi culturi și a artei  scrisului. Atmosfera aceasta propice combinată cu spiritul dacic al profesorului din sinea sa, au clădit prin scrierile sale o înaltă bibliotecă. Din cărțile  acelei binefaceri cultural- literare personale. Domnia sa a ales pentru Antologia ,,Talantul scriitorului…” un fragment plin de finețea adolescentină. Din Romanul,,Măriuca” apărut în 2005 ni se prezintă un fragment. Eroina, Măriuca, eleva adolescentă visătoate, purtând visul său delicat și tineresc de iubire, autoarea ni-l prezintă psihologic în patru etape  mai picturale decât creația penelului  multicolor. Ingenios, redat de autoarea Teresia Bolchiș Tătaru  în Fragmentul de roman ,, Penelul cădea, cădea”  măiestrit sugerat : ,,penelul cădea în iarbă”,  ,,penelul cădea în tulbure”, penelul cădea în culoare”, ,,penelul  cădea în albastrul de sideral”. Trăim și noi alegoria acestor sintagme, urmărind finețea sentimentului de iubire incipientă,  al adolescenței. Aici, vedem clar, este vorba nu de un singur talant  din partea autoarei, ci de descoperirea mai multora…

LUCIA ELENA LOCUSTEANU, Cluj-Napoca, România.

,,O ciocolată”

În povestirea scriitoarei Lucia Elena Locusteanu ne întâlnim cu o întâmplare adevărată, din amintirile autoarei. Acțiunea se petrece în timpul celui de al doilea război mondial,  care a trecut și peste mine și poate de aceea vreau să insist asupra aspectului semnalat de autoare cu mult talent.  În timp ce sufletele negre și crude aruncau din avion obiecte sclipitoare sau atractive care ucideau copii naivi care le culegeau, printre beligeranții nemți  se mai aflau și oameni cu suflet bun și curat, victime ale legilor de război de la care nu se puteau sustrage fără pedeapsa capitală.

Faptul reliefat aci este umanitatea unui soldat german tanchist care mergea  către frontul de Est. Micuța eroină a acestei povestiri  este observată la poarta casei de către tanchistul  respectiv și acesta oferă copilei o ciocolată. Mama fetiței este revoltată, speriată, dar tanchistul rupe o bucată din ciocolata respinsă, o mănâncă și demonstrează buna sa intenție, restituind fetiței batonul de ciocolată. Această povestire  al cărui subiect  omenos se petrece în condițiile de război crâncen, denotă faptul că pe pământ întotdeauna au trăit oameni buni și oameni răi. Povestirea subliniază cu multă căldură scena de umanism, învăluindu-ne în duioșia momentului.

VASILICA  MITREA, Constanța, România

,,Dor de Basarabia”.

Autoarea Vasilica Mitrea evocă lauda și iubirea  Limbii Române din sufletul fiecărui român dar alege ca simbol poezia – cântec – imn,  ,,Limba noastră” scrisă de Alexei Mateevici. În fiecare an autoarea și un grup de români de ,,dincoace de Prut” merg să sărbătorească Limba Română la Căușeni, la românii de ,,dincolo de Prut”,  într-o mare sărbătoare începând cu omagierea iubitului Alexei Mateevici, la ceremonia din fața statuii și continuând în sala festivă  de la Consiliul Raional Căușeni.

Articolul este plin de evocarea frumuseții limbii române, de dorința de unire a Basarabiei cu Țara mamă și de  evocarea trecutului glorios al poporului român.

IULIANA CIUBUC, Bușteni, România

,,Fiți optimiști !”

Scriitoarea, poetă Iuliana Ciubuc a realizat, aci, pentru cititori o piesă de teatru, o fabulă în versuri și  în același timp, un…tratament medical împotriva stressului.  Este de la sine înțeles că este o mare artă de a le îmbina pe toate. Este teoria paharului gol pe jumătate și în cealaltă jumătate plin cu apă. Problema spațiului plin și a spțiului gol este dezbătută cu mult talent de autoare, deschizându-ni-se calea spre a  fi optimiști și de a uita problemele apăsătoare generatoare de stress. Admirăm  ușurința autoarei de a conduce acest dialog dificil al ,,paharului pe jumătate gol.

TUDOSIA LAZĂR, Bucești, Ivești, Galați, România

,,Când dragostea îți joacă feste”

Eroina acestei schițe este  femeia mereu ocupată de grijile vieții, iar dacă are șansa de a conduce o companie, aci  de vestimentație feminină, atunci înțelegem că poate fi total absorbită. Dar în relațiile de  muncă poți întâlni persoane care îți suscită interesul afectiv. Acesta este subiectul  pe care autoarea îl descrie cu o mare undă de finețe.  Un sentiment născut, infiltrat fără voie față de un alt bărbt decât soțul.  Probitatea eroinei o oprește de a da curs desfășurării gândurilor sale admirative, ascunse. Schița se încheie pentru noi cu un suspans incitant lăsându-ne sub impresia  că am voi  să știm urmarea acțiunii. Ideea de a ne stârni interesul este magistral tratată, iar jocul între fidelitate și dincolo de mormânt și atracția divină spre ființa care i-a mișcat gândurile,  apare doar ca o penelare incitantă pentru imaginația noastră.

OLIMPIA  SAVA, Galați Romania.

,,Iada cea fițoasă”,  ,,Mândrie de cocoș”, ,,Coțofana”

Scriitoarea  poetă, Olimpia Sava  ne uimește prin talentul său de a versifica,  frazele lungi din povestire, o maniertă de a scrie pentru copii și chiar pentru adulți foarte iubită de aceștia.  Este un stil care semnalează ideea dar în același timp o rotunjește creindu-ne o atracție în ceeace privește gustul pentru lecturile sale. ,,Iada cea fițoasă” este o fabulă care  sancționează frivolitatea femeii care are drept principala calitate doar frumusețea, și atractivitatea, în final reușind de a-și distruge restul de viață după aplatizarea frumuseții trecătoare.  ,,Mândrie de cocoș”, este tot o fabulă.  Subiectul- alegoric, un cocoș plin de îndoielî că puiii frumoși ar fi copiii lui. Un întreg concern de păsări își spun părerea în acest sens. ,,Coțofana” este tot o fabulă, o alegorie care detestă pe cei care fură meritele celuilalt.  Spre dezamăgirea noastră nici în viață, nici autoarea nu a  găsit soluția de a  se pune capăt acestei racile. Talantul poetic  psihologic al autoarei ne solicită mult admirația.

NADIA URIAN, Cristeștii Ciceiului, Bistrița Năsăud, România

,,Facerea de bine”

Scriitoarea Nadia Urian  trăind într-un mediu curat, rural  ne descrie într-o schiță o întâmplare privind adopția unei copile. Copila are 12 ani,  dar vitregiile vieții au învățat-o instinctiv  modul de viețuire securitar și neschimbat. Fetița avea déjà principiile ei de visță, modul ei de existență,  pe care le păstra cu multă determinare. Familia din care provenea  era o familie la care crescuse de mică.  De la acea familie,  mai precis de la acea ,,mâtușa” i s-a  inoculat modul de viață și de gândire.  Autoarea descrie  cu mult  talent modul plin de istețime a acestor două ființe , fetița și mătușa care știu să exploateze cu inteligență maximă situațiile cele mai diferite, chiar cu prețul șantajului, sau a minciunii. Este de admirat modul în care autoarea într-un iscusit dialog ne face să înțelegem reaua credință a celor două personaje care în mediul lor de viață sunt pozitive, iar în condițiilșe schimbătii acestui mediu, chiar în bine, devin personaje negative. Schița este atât de bine scrisă încât pare caz autentic

MELANIA RUSU CARAGIOIU, Montreal, Canada,

 ,,Scrisoare de… suflet”

Longevitatea este  un dar, dar în același timp este și o mare de încercări prin care trece persoana în cauză, autoarea. Din 1974  puiblicista, poeta , scriitoarea Melania Rusu Caragioiu scrie mereu. În  ,, Scrisoarea de… suflet”, epistola modernă de față – mesaj electronic – autoarea trimite prietenei sale doar facsimilele răspunsului despre  premiul internațional al Revistei ,,La Pologne”, manuscrisul care a adus acel premiu rămânând ca o dovadă  a acestei premieri, la redacția revistei. Este un premiu internațional de la o revistă dintr-o țară socialistă, în acele timpuri, pusă la index, pentru lejerități care nu plăceau comunismului imperios român, orientat ideologic rusofil.

                                               SECȚIUNEA   POEZIE

Secțiunea ,,POEZIE” din acest volum  ,,Antologia Talantul…”, ne aduce în fața ochilor și în suflet un  tot, un florilegiu de sentimente, ca  un buchet de flori. Dar cum florile au multe culori și multe înfățișări,  tot astfel sunt și poeziile noastre pe care  vă rugăm să le lecturați cu aceeași pasiune precum ați lecturat  și paginile de proză, mai ales că unii sautori excelează  atât în poezie cât și în proză.

Vom trece acum la găsirea talantului :

MELANIA RUSU CARAGIOIU, Montreal, Canada.

Pentrucă eu am   povestit o întâmplare din viața mea, folosind pentru acel subiect și versul și relatarea în proză, iată că îmi găsesc aci continuarea povestirii prin  balada închinată bunicului meu ,, Mos Porfir Siniteanu- poreclit Americanu”, despre care déjà am povestit. Din baladă reiese  dragostea de  vatra străbună  a  acestui român, care a renunțat împreună cu familia lui la ademenirea de a părăsi pământul străbun. Această învățătură îmi folosește și mie ca nepoată de a păstra în țară apartamentul meu și bucățelele de pământ moștenite.

LAURIAN  LODOABĂ, Lugoj, România

Intr-un fluid de poezie interiorizată, impresionantă de ,, vorbind cu mine însumi”, poetul Laurian Lodoabă prinde o clipă de exteriorizare cu mânie, referitor la cei care  ocupând locuri în scaune tihnite au făcut cel mai mare rău țării  noastre. Scriitorul utilizează și un procedeu inedit, acela de a scrie în terține cugetări cu tentă filozofică. Un talent desfășurat pe mai multe arpegii

TEONA  SCOPOS, Iași, România,

Poeta Teona Scopos ne trimite atenționarea mesajului revigorării pe care ni-l dă ca exemplu natura,  natura celestă. Cântând anotimpul primăverii  Domnia sa îi închină și o poezie mistică în biacrostih plină de evlavie și credință străbună:  Sfânta Înviere a Domnului Iisus Christos

NICOLETA  DRĂGAN- BUCȘĂ, Brașov, România,

Poeta Nicoleta Drăgan - Bucșă ne face să simțim aproape  palpabil prezentul poetic al existenței noastre, ne plimbă poetic prin ,,umbra lutului”.   Citim în continuare în versuri, cum   printr-un adevărat tablou colorat poeta  prefiră  o privire înfășurtă în elegia ancestrală a despărțirii biblice a pământului de ape.  Citim poezii pline de inedit.

CAMELIA  FLORESCU,București, România,

Așa precum ne-a obișnuit,  poeta Camelia Florescu ne cântă și ne încântă prin dualitatea sentimentului iubirii, iubirea de divinitate atotstăpânitoare și iiubirea șfâșietoare de alianță sau de despărțire  dintre două ființe care își împart iubirea. Respirăm un puternic sentiment al iubirii.

OVIDIU ȚUȚUIANU, Bucuirești, România,

Poetul Ovidiu Țuțuianu închină numeroase poezii culturii hinduse cuceridu-ne prin erudiția și exactitatea imaginilor prinse poetic,  De o mare varietate de genuri literare, poetul  inserează în acest periplu poeric din ,,Antologia Tantul…” și Legenda Mănăstirii Nămăiești. Talentul său cuprinde și mânuirea acelei creionări-intrigi, necesare și în realizarea fabulelor.

MARIANA  BELU -CAPȘA, Râmnicu Vâlcea, România,

Un frumos tablou vivant  ne este prezentat de poeta Marinela Belu-Capșa, Oferim flori unei săbătorite, urcăm pe stânci colțuroase după vestita ,,floare a reginei-floarea de colț”, ne închimăm în locurile sfinte, visăm la dorul fostei iubiri, ne apărăm sufletul de glonțul verbal prea direct și ucigaș de vise și după seara de închinăciune ne reculegem în divinul sunet al viorii lui Paganini.  Minunate stări de supraviețuire  spirituală pe un fond  de viață pe care reușim să ni-l așternem plăcut

MIRIAM NADIA DĂBĂU, Paris, Franța,

Poeziile de iubire ale poetei Miriam Nadia Dăbău, ne poartă prin sferele alizeene ale iubirii, cu nori de floare și parfum , cu norișori întunecați, certați cu soarele, sau cu tăcerea fără murmur și cu iubirea mai pură decât cuvintele aprinse. Ceeace face darul mai uimitor al acestui grupaj de poezii este poezia ,,NOSTALGIE” compusă din haikuri și toate convergând spre tematica poeziei, nostalgia…verii…

ZINAIDA  AMBROCI, Chișinău, Republica  Moldova,

Zinaida Ambroci cunoscută poetă a  versurilor optimiste și a iubirii nu va fi părtinită de mine, dânsa fiind poeta căreia i-am scris două prefețe la două din cărțile Domniei sale, Poeta - autoare Zinaida Ambroci este și poeta florilor, a egalității femeii cu bărbatul, a conviețuirii  părtașă a  unui Adam și a unei Eve care pornesc pe același drum de fior, de cuib înfloritor. În acel cuib ca într-un creuzet se țes meditații, se țes minunate amintirti de familie.

ANA GHIAUR, Timișoara, România,

Între filozofie stelară, certitudinea iubirii și universul pământesc înflorit, o vedem pe poeta Ana Ghiaur.  Dânsa pledează pentru un optimism care nu ar trebui luat ființei umamne, bucuria de a vorbi cu fiecare fir de gândire, fir de frumos, în încrederea pentru ziua de mâine

CONSTANTIN IORDAN; Constanța, România,

Poetul Constantin Iordan  ne prezintă poezia existențială a zilelor noastre, cu speranțe, frumos, dar și revoltă, în  poeme pline de adevăr social.  Ne uimește și  printr-o cascadă de catrene- epigrame, sfichiuind tot ce este dăunător păcii, bunăstării, iubirii și înpotriva  bunei înțelegeri între oameni.

ECATERINA  CHIFU, Râmnicul Sărat, România,

Metrizînd poezia lină de patriotism românesc, poeta Ecaterina Chifu ne încântă prin slăvirea vetrei scumpe a țării noastre.  Dar Domnia sa  pătrunde și mai adânc în istoria a tot ce ne leagă de trecutul și de prezentul nostru realizând pentru ,,Antologia Talantul…”, trei poezii în acrostih  ,, România”, ,,Basarabia”, ,,Bucovina”. Tara mamă și ,,cele două copile”  pe care și le dorește, iar, strânse la pieptul său.

MIOARA  OPRIȘAN, Însurăței,Brăila, România,

După o introducere printr-un poem religios  închinat iubirii și ascultării ucenicilor  față de Divinitatea Fiului lui Dumnezeu, Iisus Christos, descoperit în postura sa divină și de pământean. în  poezia: ,,Pe calea către Emasus”, poeta Mioara Oprișan  face o trecere spre înfrățirea omului cu cerul. În poezia :,,Albastra mea minune”, ne aduce parcă, convertiți în ,,omul cel frumos”, în chipul lui de om cu suflet minunat. O frumoasă pledoarie spre acea pocăință care are drept țel, o viață fericită  pe pământ și în ceruri.

GABRIELA AMZULESCU- ZIDARU; Drăgășani, România,

Poeta  Gabriela Amzulescu-Zidaru, a ales pentru ,,.Antologia Talantul…” din poeziile sale foarte motivate. Ideea principală a acestor poezii este dragostea de România, dar și șfichiuirea celor care i-au adus multe și grele prejudicii țării noastre. Continuând generație de generație această spoliere  a devenit permanentă. Aceste poezii  sunt poezii manifest și în același timp un îndemn la remediere și schimbări salutare în viața noastră românească economică și socială.

ȘTEFANIA PETROV, București, România,

Într-un grupaj bine încheiat  poeta Ștefania Petrov ne poartă, uneori mistic, pe calea viselor, pe calea dărniciei  acestei sfere-pământ, sub cer,  darnică în toate, cu noi și dădătoare de vise atunci când într-o clipă de reverie ne apropiem gândirea de  filozofia fenomenelor. Poeta dorește  ca să găsim peste tot doar unda fericirii, a bunăstării. Între aceste poeme găsim și fabula ,, Roua și lacrima” frumos condusă, argumentată poetic și încheiată cu cea mai  mare concordie între aceste două subtlie forme de picături de suflet terestru și uman. Poezia ,,Crezul gereierilor” este o poezie de excepție, de o mare realizare artistică.

GEANINA  IOVĂNESCU, Arad, România,

Într-un lung și frumos poem din stanțe, poeta Geanina Iovănescu vorbește cu sine însăși dar foarte eclocvent, de fapt, cu noi. Aceste stanțe  create de dânsa se deschid spre noi precum petalele unui trandafir care ne oferă ca o peliculă de film , petală după petală, pline de imagini virtuale. Ajungem  încet și cu atenție la staminele florii și aici găsim versuri ca pe o scânteie care ne invită spre umanismul universal și spre o carte a ,,făgăduinței”. Acest periplu de stanțe pare a fi un fragment dintr-o creație amplă.

GEORGETA -LAURA GHEORGHE, Brăila, România,

Acest grupaj al poetei Georgeta-Laura Gheorghe, este creat precum o frescă închinată lui Mihai  Eminescui,  Grupajul începe cu o tonalitate evlavioasă,  continuă apoi cu o rugăciune închinată Fecioarei  Maria,  poezie-rugăciune, care se găsește în volumul Mihai Eminescu, redactat de Titu Maiorescu, 1901. Poeta  continuă  acest grupaj  cu poemele ,, Poetul de sub tei” și ,,Poetul sensibil”.  Ne bucurăm aci de o frumoasă creație sub influența eminesciană.

VICTOR  MANOLE, Întorsura Buzăulu, România.

Poetul Victor Manole ne redă în acest grupaj de poezie  imaginea  foarte grăitoare- tabloul unei familii care și-a năruit fericirea datorită  pasului  greșit al femeii. Dar acea femeie este o mamă, căreia,  chiar dacă a provocat  durerea despărțirii familiei,   fiul ei tebuie să îi dea iertarea. Această mamă fiind în vârstă, i-o cere fiului,  în   ultima  și suprema plecare...  Mama care i-a dat viață  il  mploră. În întreg grupajul de poezie, poetul reușește să imprime acel sentiment de tristețe, regret, resemnare și o ultima fărâmă de înțelegere  umană pentru fapta reprobabilă comisă. Rareori se pot întâlni poezii ,,în lant” , care urmează un drum logic,  ascendent, uman,  caritabil, încununându-l cu  darul uitării și al iertării, fir foarte bine  și sugestiv conturat.

FLORICA CÂNDEA, Arad, România,

Poeziile Poetei Florica Cândea sunt  alese pentru acest grupaj precum perlele într-un șirag, sclipitoare în nditatea lor de vers alb și diafan. Acest grupaj s-ar putea denumi ,,stări” de spirit în stări de timp și stări de sentimente îmbrăcate într-o mare claritate.

MARIA  CHIRTOACĂ, Câmpulung, Argeș, România,

Intr-o ordine a frumoaselor sentimente evocate, poeta Florica Cândea slăveste plaiul  și limba strămășească, tradiția, vatra cu sugeratul   prichici,  prin elemente atât de bine conturate încât le-a dat o adevărată  personalitate.  În acest mare lăcaș de iubire de patrie se desfășoară și o mare de sentimente de iubire, de calm uman,  îmbrăcate în grai poetic, visător, către frumosul  cadru  al existenței, în care noi citim printre versuri  și gândul  spre  persoana iubită. Tonul poeziilor din grupaj dă  o imagine multicoloră, luminoasă îmbrăcată în luciul unei unduiri  de ,,mătase” curgătoare.

CARINA  A. IENĂȘEL, Lipova, România,

Cu o mare finețe psihologică și un talent pe măsură. poeta Carina Ienășel induce în noi curgerea echilibrată a timpului în imagini deosebite aferente momentelor poetice. Corolarul acestor imagini  ar putea fi concretizat în versurile pline de persuazivitate: ,,te voi convinge să-mi zâmbești chiar dacă / nu sunt de față când te vei trezi…”

EMIL  MUREȘAN, Turda, România,

Intâlnim de data aceasta un poet care afirmă cu vehemență, în versuri ,,unele acomodate” ideea de cădere morală a clasei conducătoare din țara noastră. Sunt folosite  epitete care îi incriminează pe cei fără conștiință, dar și pe indivizii care acceptă cu umilință  spolierea și asistă la decăderea continuă a economiei, vieții sociale și culturale.

În acest context de totală și justificată revoltă este uimitor cum cea mai mare parte a  versurilor prind o rimă cantabilă și o muzicalitate. În acest grupaj, poeziile au o mare notă de satiră, revoltă, dezaprobare. Poetul ne uimește prin curajul său revoluționar în condițiile în care niște legi strâmbe ne obligă la supunere și tăcere.

TITINA  NICA ȚENE, Cluj-Napoca, România,

Poetă bine cunoscută, omniprezentă în lumea poeziei, Doamna Titina Nica Țene este  creatoare de frumos și în ,,Antologia Talantul…”.  Cu mult talent și discernământ  strecoară în  poeziile din acest volum  trei sintagme: Ideea existenței noastre pe pământ, alături de dorința bine îndreptățită de a nu părăsi această lume prea devreme, putând fi mereu folositori; ideea familiei consolidate prin iubire și înțelegere reciprocă, etalon social de progres și fericire  terestră;  ideea de a fi mereu cu gândul la perfecționarea vieții noastre spre a putea găsi  cărarea care printr-o viață aleasă pământească  duce spre cerul lui Dumnezeu, așa cum ne învață și ne îndeamnă datina religiei  noastre ortodoxe.

Poezia Poetei Titina Nica Țene este o minunată poezie a adevărului,  a sufletului curat și generos  care ne călăuzește discret  la  urmarea căii de bunătate, împăcare, generozitate, pace, cărări care duc la fericirea de aici și la cea veșnică, în ceruri,  aproape de Dumnezeu.

LIGYA DIACONESCU, Rm. Vâlcea, România & Toronto, Canada,

Prezentă alături de noi, scriitorii din ,,Antologia Talantul…”, Doamna Ligya Diaconescu, Directoarea, antologatoarea și redactora acestui volum de creații în  poezie și proză, ne poartă  pe  aripile unei poezii de iubire, specifică inimii  visătoare omenești, fie pentru noi oamenii de rând , fie pentru Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu. Ca un bun cunoscător și discipol eminescian , poeta Ligya Diaconescu ne  plimbă cu multă  gingășie prin poezia  plină de iubire romantică  a geniului eminescian,  penelând în cadența și armonia eminesciană versuri evocând nostalgia  plopilor fără soț,  bucolica seară pe deai,  și trăirea  duioasă și maiestuoasă din ,,Luceafărul”.

În grupajul de față  își găsește loc și o poezie cu tentă religioasă închinată Maicii Domnului,  frizând, rugăciunea lui Eminescu către Sfânta Fecioară Maria ,  sau creionând cu migală o aluzie în versuri, la plaiul  eminescian al copilăriei  Marelui Poet, precum un gând  poetic  îmbinând dorul de unire,  a provinciilor române, temă prezentă în publicistica lui Eminescu. TemaUnirii este prezentată nouă, subtil, de către poetă, îmbrăcând-o  în contextul Centenarului Unirii   1918-2018.  Imagini: un arc eminescian peste timp, înscris  cu finețe și meticulozitate în poezia poetei Ligya Diaconescu

MELANIA RUSU CARAGIOIU, Montreal, Canada & Timișoara, România

În acest volum : ,,Antologia, Talantul…”,  autoarea Melania Rusu Caragioiu alege  din creația sa o pagină de baladă,  întâmplare   petecută aievea  în familia sa.  Mobilul acelei balade este dragostea de glie.Bunicul său, un țăran ardelean,  dârz, din Zona României plină de iobagi, învecinată cu Pusta Panonică,  sub stăpânire austro-ungară, se decide să plece,  prin 1907, pentru o perioadă scurtă  în America de Nord, pentru a da familiei sale un minim de bani pentru existență. El este captivat de  viața nouă și ademenit să  emigreze din România. În sufletul lui se dă lupta între dorința înstrăinării și dragostea de glie. În cele din urmă este biruitoare dragostea de locul unde s-a născut, deși fiind asuprit și trăind în  crunta sărăcie. Poeta îmbracă haina povestitorului și într-o baladă  prinde schițat, secvențe de existență , sentimente și aspectele satului și a oamenilor impilați de  jugul monarhiei străine. Tentațiile de a părăsi țara unt mari, mai ales la dorința fiilor și ficelor curioși și doritori de un trai mai bun, dar soața-maica bătrână, îi zice acea picătură de adevăr  decisivă pentru horărârea lui de a nu pleca definitiv : ,, Să-mi stric eu rostul meu, din sat ?!!!” :  Frază-(vers), care  pentru noi vorbește ca o sută de argumente, primul  fiind acela  de a nu se deslipi de acel loc niciodată, decât prin moarte, oricâte suferințe ar mai fi de îndurat sub stăpânirea străină.  Poeta Melania Rusu Caragioiu mărturisește  prin faptul că nu si-a ,,înstrăinat casa și pământul din România, respectul pentru acel crez al  familiei sale, de a nu se deslipi de glie oricât de aurită  ar fi altă parte a lumii.