George ANCA - JAINA MAHAVIR

JAINA MAHAVIR

de George ANCA

JAINA   MAHAVIR

JAINA

jaina de s-ar apuca taică-meu de preksha

m-aş întoarce colină moghulă neagră de preksha

namo arahantanam namo sidhbanam namo ayariianam namo uwajayanam namo sabhunam

altul de 33 de ani printre-ai lui Shankaracharya

acharya Pragya  îşi  publicase cărţile  până la proba nesfinţeniei

prea mult din India şi mai nimic din mine însumi

o mai veni acharya şi pe la noi

preksha inventată de Tulsi Mahapragya

bhagavan Mahavir ultimul thirtankar

Mahapragya exemplifică fiinţa umană cu România creştină

Brahma Murariah Tripurantkari Bhanuha Shashi Bhoomi Suto Buddhscha Guruscha Shukrah Shani Rahu Ketvah Sarve Graha Shanti karah Bavantu

cunoaşterea sinelui începe cu observarea respiraţiei alb de lună plină pineal jainologie

să fim spirituali în întunericul violenţei anuvrat e singura lumină Mahavir vorbise endocrineşte

sariuri din doctrina culorilor a bătrânului Mahavira  amintire Ram Rum Rim Rem Rom Ram mantra râsului Rahaha

Mahavira frica de moarte altceva permanent peste impermanenţă plecăm în ashram ne ducem orice prezent devine trecut orice viitor devine prezent preksha anupreksha

Mahavir e sfânt e dumnezeu hindu că sfânt jainul

acharya are 82 de ani suta de cărţi a dictat-o şi ucenicii muni mucenicii au tot scris şi publicat ce aflase din cartea naturii şi a minţii lui preksha apareksha ne-am vorbit de două ori plus cu o mie două de oameni

ne-om mai vedea în alte existenţe în prezentul domnului Mahavira

cercul vicios începe cu deteriorarea kayotsarga

ce înţelegere a lui Mahavir forţa ashramurilor

Jaina  my dad woud get preksha

namo arahantanam namo sidhbanam namo ayariianam namo uwajayanam namo sabhunam

another 33-year-old Shankaracharya

acharya Pragya had published his books to the test of non-holiness

too much of India and nothing of myself

acharya also  woud came again to us

preksha invented by Tulsi Mahapragya

bhagavan Mahavir the last thirtankar

Mahapragya exemplifies the human being with Christian Romania

Brahma Murariah Tripurantkari Bhanuha Shashi Bhoomi Suto Buddhscha Guruscha Shukrah Shani Rahu Ketvah Sarve Graha Shanti karah Bavantu

self-knowledge begins with observing the white moon-filled breath of pineal jainology

to be spiritual in the dark of violence, the only light Mahavir spoke endocrine

jumps from the color doctrine of old Mahavira memory Ram Rum Rim Rem Rom Ram mantra of laughter Rahaha

Mahavira fear of death something else permanently over impermanence we go to the ashram we go any present becomes past any future becomes present preksha anupreksha

Mahavir is holy Hindu god

acharya is 82 years old, hundreds of books dictated it and the disciples of the martyrs wrote and published what he had learned from the book of nature and the mind of preksha apareksha we spoke twice more

we can still see ourselves in other existences in the present day of Mr. Mahavira

the vicious circle begins with kayotsarga damage

what is understanding of Mahavir the strength of the ashrams

am fost cu tine în Kurukshetra

am fost cu tine în Kurukshetra

picuri de întârziere așteaptă soare

paralela de seară Lawrence

psihoze treanscendente a la long

cușme de coroane o perucă

la domni scrijelate tăblițe

are you Ganga we all are Ganga

apoi scumpirea țigărilor

negrul nopții și înapoi

fum din gunoi aruncat la lup

se va încălzi uitatul îngheț

pe drept v-aștept de la spital

risipă monștrii pură ghionoaia

ce-are lumea de zis și tace

ancestralitate torturială

reținerea respirației umbhaka

fără păcat hoțirea hoților

panpanică pe toate drumurile

planul mă urmărește Indie

prințe fiu fecioarei Kunti

patru al vostru

patru al vostru doarme

mai mult înoată ceasul

când ai fost tânăr Vyasa

vai pescuisei o scoică

copiii stropilor nerăzboinzi

spirite vegetale ghirlandate

cinci generali trei mareșali

în cerc zece căpitani

neasmuțire dinspre dumnezeire

mare furată de recele avariției

indiferența imaterialității

nici norii puja carantinei

autoflagerare neînecată

nu e teatru nu ne întrece

ne dăm seama de pliuri

oase-n contemplație

vocalele ne-n miracol

doi delfini cu tine trei

încuiat neauzindu-mă

străpungeri avatarelor

vitriol

vitriol volubilității lucrative

singura gură depărtarea

singur cât nebăgarea de seamă

spinări de glii înțurțurate rațe

maupassantiști nepovestibili

pregusturi familiarizărilor

d-acolo vin pirite bani pe chin

aer lin ah cât cuprinde planete

de toate mă dau de gol digambar

versific Jaina

versific Jaina în ton cu Gita

înțolit topirii destopite ore

ce fus de-oi afla m-oi învăța

orele mă scapă de susul

munților înzăpeziți sudist

de nu m-oi moroși și mai și

prima oară în octombrie seara

ai dat râul îndărăt nenorocire

desnecați gheauri la ce ușă

ehe înapoi

ehe înapoi și ni se petrece

de-o mai fi puja mulțime

s-o pomenesc pe Gange

urdori orbitoarea băută

orissana de n-ar mai muri

cum și Lalan nicio mișcare

pe încheiate jaina lui Sohan

după galez antropologia

bibliologia la pensie

cui i s-or mai fi întâmplat

cui i s-or mai fi întâmplat

fără obiecții toate ritualurile

urcarăm în alt jet aha converși

o ia trompeta altfel elefant

mai pe vesel în mișcare

nu și-a dat drumul de tot

dublu elicea jubilează albastră

când să mai ajungem la temple

japa cu bumbac pe gură unde-i

o trezire din ce existăm

o trezire din ce existăm

vâjâi revanșa pe sufocate

ieșire din căpcân te veselește

turn Anuvibha cam 227 ba 201

chapati condimente nu orez

pe unde-o fi ohioinul cu a lui

noapte după sara pe deal

spre Rajsamand spre Udaipur

yoga nidra a somnului

nidra

nidra îmi descreți palmele

s-or fi mutat pe față în

strâmbe oglinzi jaine

sunt în ashram gandhian

frugalitatea postului nostru

cum nici nu mă trage Ladnum

everyone Gulab după Cabal

shinto ikebana Sri Lanka

diasporeni organizații

peace maker

peace maker fully energetic

Rudi nemaiîntors din Nepal

Mayumi de ne-am cunoscut

prezidiul mă vede căscând

păcat că nu dorm în nidra

patrika își aduse microfonul

la fugă out of the cosmos

problema ghitării-n pachet

religion a system outlook

scrieri românești

scrieri românești gen Gita

vezi pe Columna lui Traian

Ovid cronicari Eminescu

chirurg yogin morții calfă

plan vibronic și universul

uahahaha Karma destin

fusese muzicantul anonim

universul fără formă înainte

point purușa rik saman

everything

everything has a soul

the living and the dieng

cobra more grateful ok

ultimul Thomas se retrase

nemaisuferind că nu e Cothari

în fond subiectul mi-e familia

arhat Pragya Landnum

anekant and meditation

tower to the powerless

ajunsul casei

ajunsul casei m-o renaște

se și strânsese lume

ista vine să mă omoare ba

ce-oi găsi acolo amintire

vocile lor la fel aminte

am ascultat alienarea

abia în gardă ah trebuie

să redescopăr rochia

chit că mi-o aruncă-n cap

lume multă

lume multă la concert

furai poză cu Gandhi

hinduși musulmani

cel mai jain svetanbara

venit la timp din timp

pe talpa rotundului

rămân băieții nu albele

s-o scurge Gaurav Tower

yogina  va fi devi la noi

deget  spre Rajsamand

deget  spre Rajsamand

Ladnum numai indieni

Hari Prasad reverență Tulsi

yoga îmbogăți  America

jalea vrăjii love of giving

claustral ori ba hindu-jain

greu de văzut lucrul

spiritual invizibil cosmic

dânsa îmi ceru paper-ul

mahapranam

mahapranam asceta

unde e România

prana is traveling

Sanjay în Timișoara

baia de veniți pe lume

scalda în jaini

prietena de te-ntreba

în lume în trecut

refuzul data viitoare

în ciomag

în ciomag prin pădurea împuşcată

invers ne reparăm tălpăşiţa

ne-om deshuma neprivegherea

de lumânări când le aprindeam

citeşte-mă perpelit nedormirii

pe ajunsul minunăţiilor copil

arând pestilenţa lanului negru

porfir de când nu-l mai petrecem

speranţe în formă de copaci neuscaţi

femeilor le vin idei dicteu dialogat

ne ducem împreună mare fără lună

nu-i e bine vacii noastre Dănuţo

îmi luă sângele pe degeaba

anemie prin carenţă de fier

pe rupere

pe rupere ardoarea crăpării de şiştar

lactee gangă laxă castă piuitul ia-ni-l

aflămu-ne din soare ori Savitur ori star

prin clopote-nstelarea lui raja dacă rani-l

acas' creion biciuşca în fapt de şerpi calică

sacâz saca încinge de sfâşia ce minte

nu minte dracul cântă din foaie de sipică

de-l identifici oaie la trânta cu nesfinte

ciment ba horj târâşul armoniu enervării

sub tălpi de nervi aiurea convulsii ca de râsul

culorilor d'ardeiul rugat Hari că măr i-i

niciun acas veninul şpriţându-ne sacâsul

ne lasă vocea calea lactee pe canat

şi tragănă tigoarea prim-planul coroiat

la admitere

la admitere se cere geometria de acum două mii de ani

în anul întâi matematică de acum patru sute de ani

în anul doi de pe la o mie opt sute prin trei secolul

prin patru ce se face acum şi e altfel

deci nu cum intri ci cum rămâi în aeronave

o fată spunea că aţi fi indiferent cu studenţii

am avut o studentă ai pomenit episodul

poanta despărţirii am uitat-o numai bine

tu ne luasei în America

tu ne luasei în America la etajul o sută cinci m-ai

trimis la etajul patru după caietul de istorie

şi la cinci după cel de română să cobor

şi să urc o sută de etaje că de ce nu le-am

luat când am venit am uitat că-n dreapta

aveai caietul de engleză în stânga pe cel de desen

şi-ţi spuneai că mereu le vei învăţa pe astea

te aştept cu ele scrise că aici le-am ramolit

întoarcerea la focă

întoarcerea la focă bătrân întru ţestoasă traduse dakinii

singură nesingurătatea n-o lumina puţin se mai ştie

prohibită coerenţa eseul mistic nebunie curată

nici margini crestate cu trecerile minţii spre sine

murise dimineaţă sora foame mai lasă-mi noaptea vis

născuţi aici murind aici murind acolo nenăscuţi

două sute de capre două sute de prieteni ospeţie

aproape cunoscut sărutul şi împrietenitul devot pe viaţă

decasilab

„Pierdut într-o provincie pustie”

pe cine paradisul să învie

în largul inimii catarg durat-a

„Beati quorum tecta sunt peccata”

“And death shall be no more: Death thou shalt die”

murir-ai moarte vii să nu ne ai

„Ia v etot mir prișol, ctob videt solnțe”

ființa mea în lumea asta glonț e

„Mopete l-a citit pe Thomas Mann”

în rar decasilab silaboman

iambi dodiambi din Dante Milton rim

și ai poeților din țintirim

„mirati sumus unicum magistrum”

cu sângele imaculării Nistru'm

throughout

throughout emptiness and love

look to the mirror less remembrance

I look at you empty from far far away

you look at me living a night and a day

an hour togetherness of all solitudes

I swear everywhere running havens

pater noster pattern color over yellow

in search of peace or another author

a step on the sand with father

Brancusi sculpturing king of kings

And Eminescu’s prayer of prayers

şi pururea fecioară Marie

reading Kierkegaard in translation

glossolalia toward king’s way camp

ehe back

ehe back  it's happening to us

if there will be more crowds

So I mention Ganges

the drunken orbit drank

orissana would not die

as Lalan and no movement

the closure of Sohan

after Welsh anthropology

bibliology the pension

an awakening of what we exist

an awakening of what we exist

you whisper your revenge on the chokes

getting out of the cupcake makes you happy

turn Anuvibha  227 or 201

chapati spices not rice

where is the honeysuckle with his

night after sunset on the hill

towards Rajsamand towards Udaipur

sleep yoga nidra

nidra

nidra smoouths my palms

would have moved face to face

hangs mirrors jaine

I am in Gandhian ashram

the frugality of our position

as does Ladnum

Gulab everyone after Cabal

shinto ikebana Sri Lanka

migrator organizations

peace maker

fully energetic peace maker

Rudi never returned from Nepal

Mayumi if we met

the presidium sees me falling

pity I don't sleep in the Nidra

patrika brought its microphone

runing out of the cosmos

the problem of the guitar in the package

religion a system outlook

everything

everything has a soul

the living and the dieng

cobra more grateful ok

ultimul Thomas se retrase

nemaisuferind că nu e Cothari

în fond subiectul mi-e familia

arhat Pragya Landnum

anekant and meditation

tower to the powerless

mahapranam

mahapranam ascetic

where is Romania

prana is traveling

Sanjay in Timisoara

the bath of the world

warm up in jains

your girlfriend asks you

in the world in the past

refusal next time

throughout

throughout emptiness and love

look to the mirror less remembrance

I look at you empty from far far away

you look at me living a night and a day

an hour togetherness of all solitudes

I swear everywhere running havens

pater noster pattern color over yellow

in search of peace or another author

a step on the sand with father

Brancusi sculpting king of kings

And Eminescu's prayer of prayers

and ever virgin Mary

reading Kierkegaard in translation

glossolalia toward king's way câmp

MAHAVIR

întru ahimsa

cum închizi ochii mintea se-nvârteşte nu te ataşa gândeşte-te la respiraţie un lucru preksha nu toate ale pământului statuia unui zeu râu bhajan cer albastru te relaxezi selectezi tema alb energie oranj relaxare cineva se bate cu altcineva anupreksha nu te mai lupţi cu nimeni tensiunea jos adrelina jos consumul de oxigen jos din agresiv neagresiv  din a b

cum vorbisem azi-noapte jaina angina pectoris de s-ar apuca taică-meu de preksha

preksha jivan conştiinţă soldat nonviolent relaxare-meditaţie-contemplare stricarea formatului forma ruptură seminţele sinucigaşe ale plecării de acasă

te credeam mai american nu în India

ziua-n amiază să vezi stelele în iarbă anuvrat satyagraha mii de  versete amintire thay în adyatma Sadhana Kendra preksha

visul femeii când naşte când moare clopot avortând clopotari şi pe tine

m-aş întoarce colină moghulă neagră de preksha

dintr-o ţară într-o seară vishva shanti  mi-a devenit guru pentru că l-am aceptat nu-mi accept orice duşman nu-mi accept orice moarte

namo arahantanam namo sidhbanam namo ayariianam namo uwajayanam namo sabhunam plecăciune adoraţilor înălţaţilor învăţătorilor tuturor sfinţilor

copilul dictase prnunţarea nemaisanscritijainizarea

ne regăsim din părţi afinitatea viaţa travesti prins nici o topitorie

altădată undă theta bade Jain ce ţi le măsurin număr de aur

pornite mantre somnul cârsteiului pe nonvioloncelul ahimsa curmeiului bate şi tu mai tare contrapunct că nu m-oi fi şi crezând defunct

altul de 33 de ani printre-ai lui Shankaracharya căpitani atâta drept pe dreapta serii peninsulare şi-alte serii ne-om revărsa cursivitate cât Gangele

voi fi crezut într-o înşurubare în neant lungindu-mi-se viaţa castă zis-o că nu te duci la acharya Pragya cum îşi mai publicase cărţile  până la proba nesfinţeniei

prea mult din India şi mai nimic din mine însumi

o mai veni acharya şi pe la noi

meditaţii preksha inventată de Tulsi Mahapragya

de-aş ajunge-n Shantiniketan şi tot cam aşa aş scrie planuri neperegrinabile  pelerinul Angelos sloka şi-o rosteşte îmi voi concentra indianitatea

tot aici să-mi scriu sfârşirea reînceperii de către mine a Indiei Vishnu namo Rudra cealisa

a fost mişto Mahabharata asta ai boală pe toţi şi-i trimiţi la muncă în America să curgă sudoarea de pe ei în whiskey ce ţi l-a oferit de proof a câta şcoală ai câtelea insistency venise acharya stăpânul şi episcopul acharya srihantanam infinite capacity for man and woman to create a new harmony

bhagavan Mahavir ultimul thirtankar suflet liberat atarang în engleză de his holiness lucrând împreună fraţi surori papa în India Vigyan bhavan politeţe lotus pentru anuvrat nu-s graniţe ca pentru o scrisoare în fraza finală Mahapragya exemplifică fiinţa umană cu România creştină Om Brahma Murariah Tripurantkari Bhanuha Shashi Bhoomi Suto Buddhscha Guruscha Shukrah Shani Rahu Ketvah Sarve Graha Shanti karah Bavantu

eşti conştiinţa pură precum curentul în sârmă nu eşti sârma uleiul în sămânţă untul în iaurt haină întoarsă nimicului atoateregenerator nu vorbi nu fluiera ziua toată preksha medita

cunoaşterea sinelui începe cu observarea respiraţiei alb de lună plină pineal jainologie

egal inspiri-expiri altfel Vivekananda alt pranayam

voinţa scapătă în neam cu bande mataram aham spune mata de banda mea cum fără gânduri bate şa te-aş transuna cu trăznete sudoarea de-o aspir inăznete cum şi în hindi cu jaini   Karnataka bangalorini n-oi mai vedea pe nimenea mai bate banda mea mata şi trage-te antarctic grad cu două de prin Petrograd de patruzeci de ani la ruşi baţi meditaţei ţăruşi a bate apatia şi florea cotrobăită banda mea

să fim spirituali în întunericul violenţei anuvrat e singura lumină Mahavir vorbise endocrineşte

sariuri din doctrina culorilor a bătrânului Mahavira rei călugări albi de trei generaţii rumegându-şi părul în meditaţii cât să-i cunoşti să-i recunoşti  haină geantă câine negru peregrini ca transilvanii amintiri de când eram în ţară şi ţara nu era amintire Ram Rum Rim Rem Rom Ram mantra râsului Rahaha

sanatani Vivekananda Gandhi Tagore Nehru Raj s-a făcu sadhu la 28 acum are 38 B.R. Sharma s-a spânzurat soţia-i vânduse la maculatură manuscrisele câinele negru se mângâie prekshan dând din coadă călugăr jain sanatanin lătrături în deal în port ashram negol Vinod nu face niciodată aluzie la iranieni cîinele se ia după careva

ancheta Buddha din cauza acelei publicări sub numele meu s-ar fi lăsat de scris de pictat şi-ar fi aruncat toate manuscrisele era de acord că ar fi umblat la ele le-ar fi scenarizat altfel de ce n-am făcut o serie generală buddha el editor primul titlu semnat de el n-are zice pentru cv nici o carte câteva teorii

câinele îmi mănâncă foile atârnate din caiet le strâng ce bună diminaţă în curtea ashramului eşti o zoga o tantra o contrazicere a singurătăţii câinele Muti-Robi al lui Swati fiica lui Krishna şi a Radhei ţi-a plăcut Agra da că de-aia am vrut s-o văd Darmendra o să vină în Bucureşti invitat de un swami care s-ar fi însurat acolo

gata orice asociere are disociere corpul de suflet imam-sariram Mahavira frica de moarte altceva permanent peste impermanenţă sunt în trup dincolo de gândul trup cum se disociază toate religiile de trup stăm pe perna asta plecăm în ashram ne ducem orice prezent devine trecut orice viitor devine prezent preksha anupreksha nu-mi fie sănătaea ghirlandă fratele ucigându-mi în landă pasăre din deşertul Rajasthan spune-mă cămilei de ramadan nu-mi scriu poemul cu juraţi nu mă lăsa din împărăteasa mumă căutasem un timp năpădisem un loc afară te ispitesc a te pune pe foc efect spulberător zile medit-medicate în înţelesul transei fără frate pe furate frate fără fraţilor cum de singuri calcă Elsinor tiror fie-mi atunci peltica sunetare pe departamentul sanscrit cu Navyug d-are cum şi templul la prânz ceaiul junjunum de-a Gungunum în Rebreanu postum ori genul mutat renunţări sau şi claritatea caducităţii dintre vii mi-aş da drum când urs întrepţi Lawrence prin incomunicata carenţă volens-morens ce-om mai preavans vanishing vanităţi nu ne-om aminti pe sfert dezmăţ suflet materie karmică program din alte existenţe transa precondiţie a meditaţiei  gânduri rele din alte vieţi nu e greu fiind prezent jain buddhist schopenhauerian eminescian pe cine trădezi însingurându-te că nu pe dumnezeu şi muni zice eu sunt dumnezeu şi dumneata ei lasă Mahavir e sfânt e dumnezeu hindu că sfânt jainul că şi el şi eu conştiinţa pură e dumnezeu şi dă-i cu sat-cit-anand cum în riade conceptuale se treieră o eternitate prin aşramuri şi lumi ce tângă după lungirea firelor despletite ritmurilor motivante nu e departe nici o peşteră dorita mea nevizualizându-te lună plină demult cum să rămân fără gândurile rele mai bune decât celelalte la război încotro ne-o mai fi pacea tupilaţi pe tot ce mişcă numai înăuntru extincţie mascată pe jurământ nici pe sine a te ucide vorbă unde campus de camp în anul poezie contractate în meditaţie dhyana altfel spus oi sporovăi aer învârtit în plinele fălci versifică palmele frecate foc pălmuind recele tâmplei drepte stângi căuş ochilor smulge-ţi fir cu fir părul din capul jain şi nu mai simţi înţepătura viprerei muni ţi-a electrizat cu ştiinţă degetele nu mai eşti decât acolo în prezent cu ce plăcere mi-aduc aminte de-acum opt ore una câte una instinctele somnului cum de tot schimbi în propria conştiinţă tr ţii că meditezi preksha oricine te-ar sanataniza ştii palatul inginerul yogin n-a auzit de sanatani ori m-ai încercat sadhu aşa ne strigă şi pe noi guruul   vagi vanităţi ale fricii de moarte cui i-o fi aşa drag fără dumnezeu  acharya are 82 de ani suta de cărţi a dictat-o şi ucenicii muni mucenicii au tot scris şi publicat ce aflase din cartea naturii şi a minţii lui preksha apreksha ne-am vorbit de două ori plus cu o mie două de oameni numai Balcanii pe cinci indieni voi ai peninsulei maxime că şi mai absentează ne-om mai vedea în alte existenţe în prezentul domnului Mahavira voi povestiţi eu vă transcriu somniile care cântă ăia hinduşi în aşram mai şi vor toţi numai în faţă cum am dormit noi toţi ieri pe râsete neuroştiinţa şi-a dat drumul ce doctor oi mai fi şi tu musteaţă m-aş spovedi la mitropolit cu toate întâmplările anuvrat n-are cum poate zice să încerc să concentrez cultura drumul creierul drept e artistic subconştientul bătaia pe stângă ştiinţă în limbă metoda medici-meditaţei drept pe ce motivare şi chinul fără umor zâmbeşte-ţi în oglindă apoi nevestei care mai stăteam şi de vorbă cu pupat stresul şi condiţiile stresante cam cum le-am putea uşura tensiuni fizice mentale şi emoţionale rănit în faţa altora noaptea are la ce se gândi răzbunare nici cât să te lase să dormi cercul vicios începe cu deteriorarea kayotsarga vrea să activeze parasimpateticul cauza rădăcină a schimba-o kayo trup departe kaya trup conştient materii karmice relaxate tensiuni mintea spre orice parte a trupului îţi poţi contacta inima ficatul cu semnale mind over the body ce notiţe mai iau jumătate de oră zilnic şi nici o tensiune ziua aia câte ore de kayotsarga zilele astea mai aşteptai un minut vizitatorul totul ne rămâne-n creier de lung timp Dedor Singh are un lakh de acri de pământ în State când merge preşedintele acolo la el stă Man Mohan Singh 25 ani sanatani etern amrita nectar săraci cu atâţia mongoli peste ei când sunt între jaini spun că sunt sanatanin altfel nici cartea pe necumpărate ori pe nimic conştiinţa cea netulburată ce i-ai mai traduce pacostul din câtă irezistibilitate proconsul ne cârmeşte karma la mijloc de zile cârma cârmuieşte caramangeria un sadhu sanatani nesatanin în dodii bastonul bătrânului jain mesaj mental răsărit de soare amurg mi se întâmplă lună plină răsărind rochie de mireasă lotus zăpezi oi doar ieri litere verzi liber contemplarea e vizualizare de la creaţie la creator respiraţia duce mintea vedică amândouă pe sincronizate mare e India ta doamne  ce înţelegere a lui Mahavir forţa ashramurilor de înţeles aici intelectual în zidiri ca de marmoră namo arihantaam namo sidhaanam  namo ayariyanam namo loye sava sahunam căutăm sufleul prin puterea adevărului dincolo de simţuri mantre în traducere sanatani n-am decât să antropologizez frumuseţea fie o conferinţă o masă rotundă un workshop nici soarele nu mai trezeşte filipianca de unde mă şi confundase caduca măcar scrisesei scrisoarea pe unde m-oi plimba în scrierea catastrofismului prevăzător încă trei ore din Calcutta mai bine că mă duc leliţă atâta drum ca al ne(re)ajungerii parcă ne premerseră tinerii gata cu pasul cu nerămasul alergia la orice nu e al mă-si pe nicio dintre nemorţii de băutură la 38 de ani la ce ne-am crampona de pânza moralităţilor filiale se va dormi se va recontempla comoratoria complexităţi în cădere improbus pe a cui mână nu te mai laşi m-ai învăţat să mă feresc de tine asociază-te cu inamicii amândurora cum lumea îţi explică a fi viu o bestialitate a ratării cu bârfa comensurabilă ce afacere atomică yoga pe câtă poză ramificată de la sanatani la jaini de trei ori în altă lume altul final pe alb în frunte barba lui Tagore în şantiuri neîncăşantiniketane aceleaşi obsesii frăţâne de ieri nici un câne nu numai că ar conduce lumea dar ar fi peste tot şi suferind dar pe rămase în istorie ai şi tu o minte necuminte de lipit te-ai lipit nu te-ai dezlipi zdreanţă te-ai zdrenţui banul bănui deschisesem gura să zic ai mâini de criminal am zis de artist rochii de mireasă oiţe printre narcise machedone jaine cum şi Mahavir gata şi profesori de yoga toţi pe certificat povestea mea indică de acum mă repune înr-un destin nedecis vindecăm unu’ îmbolnăvim zece multiinteligenţă ce-o să mai scriu în hotel la Calcutta un roman ar fi bine Mahavir dr Deepak Chopra Boston Hospital ce dorinţă ai puterea voinţei te va ajuta singură kayotsarga nimic nu te poate opri să fii sănătos aşezat în postura lotus Mahavir ah care-l pictaşi neamule să-l recunoaştem în monumente cum ar veni ieşirăm din suflet ia-o la picior copilaş că te apucă ploaia distihului antic de ieri când şi mie mi-era clar ce cancer voi învinge dinăuntru ce autoîncredere dătătoare de putere şabaş aişa verva asta până la noi de unde până unde plecăm ne întoarcem şi tocmai meditezi după ecran la un film mai puţin jain cu întrebarea când pleci la Calcutta amestec pe diagonală înţelesuri în conferinţele din India îmi dau drumul pe tobogan prin necrezută reîncarnare câtă înnebunire tardivă şi iar te-om nemedita întorcându-ne numai spre sine cumsecădenia ştiutoare a altfel prostituţia doctori aduşi de boală în meditaţie numai eu la nimereală cu chef profesorii de yoga pentru a învăţa copiii de şcoală primară reflexul de a rămâne pe lângă tine şi fără cuvânt ce le-aş spune şi eu copiilor poate de-a nesomnul nevorbirii geaba lăudându-ţi puritanii neavuţi de America până la urmă că nu are nimic ajunseşi acasă ce-ţi pasă lumile ducă-se care băşcălie care cu ţânţarii ar trebui să scriu ceva pe hârtia what India has given to me nemodest viaţa şi moartea indianiştilor the beauty of Indian people radiesteziştii din Bucureşti trecură  pe aici ce să te mai faci şi profesor fascinaţii fascii naţii why Eminescu came to us ce te arată mai sfinţit pe netine dar l-ai şi adus aici ungureşte şi care us uscaţi căscaţi în caste nu lega în hindi milega pe unde eşti cum te mai deshidratezi o să mă cânţi că una alta ştii mai bine ca mine unde stau de zece zile în India şi niciun cântec filmi-gane doar rugăciuni vine ea Calcutta nu te mai aştept mă însingurez de-aş pica pe un subiect eliadesc sergiesc Satyavrat Shastr e viu să ne întâlnim Vinod citează pe Dom Moraes poeţii trebuie să meargă cu taxiul îşi mai cumpără agende mai cotrobăie o astronomie hindi  romanul din Calcutta nu l-aş scrie în hotel pe undeva cine m-a scos din viaţa mea cum n-am nici o părere despre India cum se interpenetrează spaima şi mirarea cum piele mi-e India şi India piele i-am luat şi bileţelul dialog am scris mă tem că tot în versuri roman în metri găsiţi voi găsi un program cu chef n-am mai zis de distracţii poate se gândesc ei una două trei ca la kayotsarga dacă mă omori este destinul tău şi-al meu făcuse mustaţa pe disc ritos şi împuşcat de mălaimare şi că aşa e că ăla i-a tras-o ce-am eu a treia împuşcătură liberă păi să numărăm Gandhi Eliade Lobos de unul auzise şi împuşcătura a doua cine-i împuşcă ne aflăm în Calcutta se va scrie separaţi de o noapte ca la mama Durga nu venise luna plină şi se potopise faţa ei neagră din Chatarpur eu mă interpun pentru al nostru aflu loc la sosire cât oi dormi contra noaptea asta acţiune nulă substituiri jaine şi ţie îţi plăcuseră ce-oi fi vorbind cu morţii calzi subiectul vino dracu’ mulţimi şi unu zis Ugli că nu engleză predici fandositul de Shirlei l-a şi lăsat cu buza umflată pe acompaniator un sanatani tot mai ticăit de când ne primirăm glonţul nu şi-a dat seama n-aude n-avede ba da madona sus de lotuşi mai era cea din Iran perorează tu nu auzi că începusem să-ţi spun ai noştri lucraseră iar atunci nu lucrasem eu acum că i-am înjurat toată viaţa s-or fi simţind cel puţin păcăniţi eu îi păcănesc ei răcnesc măcănesc băcănesc împuşcă-mă praful mă fericeşte şi de puşcă americăneşte heroina preferată dintr-un film aici plesnim ce citim mâine dacă om mai fi prin vreun interludiu ai sfârşit acolo cum te aduc eu pa aici relaxează-e mori desparte-te de suflet dacă eşti trup şi oglindă varsă că potic we’ve missed you jaina din Texas Dallas mai mic decât Los Angeles fiind ungur din România am calitatea Budapesta salt peste ortografie dacă te mai fandoseşti aşa chiar nu se mai uită nimeni la tine şi cu banii luaţi de bine ce stăm să ne vedem filme-cadavre din trei în trei ca într-o teorie eu când îmi fac planul mâine încearcă documentaţia la trăgător-împuşcătură nu mai ţin nici expoziţiile nici crimele pierzându-mă din propria materie iau cazul că şi aşa nu mai vizualizasem în pineală barba lui Tagore am pierdut şi completez din aproape în aproape şi mai de departe de ce a venit el n-am nicio documentare trăgătoarele din Iraclion a Mario şi ai tăi realism ontic-pontic care curge care se varsă ţine-ţi respiraţia de ce nu-i zici kumbakh iar la sare kamak citeşte-o pe aia mai ia din bibliotecă vesteşte centenarul dacă avea puşcă dacă –a tras-o lui Eliade îl alergasem la Calcutta surioară saki pe-a însoţiri aterizare ce nedreptate verde preksha îţi vezi conştiința-bunyan sanscrită unde nu mai e s-a mărit marea s-a măritat sarmarea maţia mă nu mai număr duelurile canibalilor zi că azi chiar trebuise frumuseţea tăcerii când mi-am luat tălpăşiţa a ratat-o romanul  da filmul începea ce curvăsărie de ghirlandărie te cred casta nu altceva  ghirlandofanţi doi cărau şoferii dârdâie să-şi tufănicească mai degrab’ caprele de maşini intuiţia sacrificiului ce mai ziceam de cafeaua ai-n-aia infants lobby de-aia mă făcui profesor de yoga să mă văd prin ţeava ei întreit fără glumă mută-ţi şi tu sprâncenele alea în altă viaţă că unde e acharya acolo e şi conferinţa neicuţă tot o belea şi asta buzna peste Dalai Lama că i-a fost profesor şi prieten zi-i vizitiu cu plămânul ce rare băşini Truman lingându-şi degetele te-a distrus ai ce nu înţelegi că tocmai acum ce nu măşti o mai muiasei rămâne la vârste arunci şi dai din umeri a mi s-a părut nu te mai servesc pocneşti ochi ca pe rezistenţa tubului de neon G B Pant Road America v-a exacerbat glanda râcii pe ai voştri lebensborn mai vedem orfanilor furnicile din mâncarea gurii leului din mâna zeei mi-e frică să nu văd vreun rând despre ea România c-ar fi de rea divorţa ms Radhika Herzberger of Rishi Valley JK Jiddu Krishnamurti telugu militant chief killed in J&K se auzise de moarea boxerului Vadivelu în spital misterios şi deţinuţii au pus foc la tot şi jailerului adjunct Jayakumar legat într-un scaun de i-au împuşcat şi pe ei gardienii nouă căzând morţi se cer autopsii cu videografii obligatorii casetele la drepturile omului Mian şi Bhuian cu 12 morţi în Lotta plus Sher Khan ca la Rajiv tot nu s-a băgat tren între Chennai şi Hubli în satul Satpurva pe locul unde o femeie s-a zidit în rugul bărbatului sătenii îi fac monument poate pentru a se sinucide copilotul Gameel El-Batanti rămas singur în cockpit în aeroport sună telefonul în gol ca-n templul Jain spune-le cu iubire relax sunt mai puternic forţa îmi creşte nu mă doare nimic n-am amintiri nu planuri ce năclăit-intemperie aş fi fost până acum înainte de năpădul prafului de afară aici condiţionat slamuri salamuri inginerul şi contra ţigărilor şi a alcoolului sau drogurilor dar cu bucătarul şef ce avea să-l omoare că e el din Mumbai şi l-a dus tac-so la 20 de ani în Germania când am mâncat la gazde ca niciodată ceva fără nici un gust fără masala a scufundat dinadins jetlinerul în Oceanul Atlantic ucigând 217 pasageri vizualizează în cenrul sănătăţii expoziţia epilepsy and me Sonia i-a cerut lui KRN să comute pedeapsa capitală în închisoare pe viaţă pentru Nalini acuzată de asasinarea lui Rajiv Gandhi celelalte acuzate Murugan Perarivalan and Santhan nu sanatana toată lumea merge s-o vadă pe jos fără violenţă fără România numai cu America indieni băiatul ăsta scai să pălăvească îi place americana nu British da’ miez indiana trage bagajele sigure în aeroport neisgure afară stai de vorbă care va să zică l-am lăsat în America de patru ani la aeroport n-a zburat până la 4 nu zboară avioane lumea vine de seara şi doarme dacă vreau să merg la frate-său în cameră să dorm lasă băi-bhai nu-s d-ăla altul ăştia mai belesc străini relaxează-te mori practica e face perfect dă-i cu reîncarnarea vecnul fernandelian mi s-a dus la poliţar de rutină c-o fi afionat itinerare pe ameţeală se aşeză tot la două scaune în dreapta o fi vrând la budă şi-i e teamă să nu rămână în conştiinţa României cu bagajul ţi-l iorgovăneşte el vreun iliescoi de la mama voastră cămile îmi privesc respiraţia becuri-becuri cum ştie The Hindu de voi mai aşa şi eu cătrănitu-ne-aţi născuţilor din pisicaghebe conferinţa nu va păciui linearităţi nici transparenţe voi merge pe poezie te-oi recita Ionuţ de ani de zile pe engleză bine en la barba de Rabindranath Tagore e bine ai fost catalană să citească Fernando spunând că e o spaniolă proastă da’ bengali-tagorizat cu cântec la hotel în Calcutta ori Santiniketan mi-oi aranja puţinele mantre posibile cântă să fie poemul cine te-a iubit neiubindu-te cine te-a urât iubindu-te pe cine-ai iubit aparenţelor cum te-ai debarbat ruseşte altădată ca mine vezi-ţi guruul mi-a apărut şi Adrian Maniu care singur te-a iubit cred că te-a şi văzut aveam un rege întregitor şi ne-ai mai nimbat cu barba ta albă femeia exaltată din Constanţa mâinile ţi-a sărutat ca unui popă ortodox dar şi ca femeile iertate de le-ai luat partea te citise nu era un atentat nu te ucidea din dragoste pentru a face sati e un scenariu şi pe poemul lui prezenţa lui luase bine respiraţia Bucureştiului ca mai an India se vădea întruchipare venerabilă cum şi-l închipuie ţăranul pe bunul dumnezeu iubirea de Tagore de India în România altă sati a lui Amita Bhose trăieşte Satya să ne închinăm de când am venit n-am dormit-murit nici o noapte albul pineal bărboşenia tagorică nemaicategorică s-a şi pierdut într-un timp în smulgere jainic-gandhiană vorbii cu Sharma ji de România întrecolez mai încolo din preantibarbă ce meditaţie profesoarele pe trezite căzători din băşini din somn ce talent ce paranoit a nulităţii musai o scamă de mirate a răpune cât să-ţi fie dor de propriile nefucktute te-ai gândit ne-sakti nu trece multă lume mare cu gânduri bune să zicem că a fost omul cu gândurile cele mai bune puşcaşule arheologii şi-aşa îl dau afară pe Andrei de-a zis şi papa că ne-a încreştinat sincron să mai vorbim cum îl şi mai reprezintă careva pe Zalmoxe cu chip întreit scalp-jain barbă tagorian-sardară aşa cu barba cu femeile cu petrecerea poate pantomimez ţipă una aeroportuar se şi certară ăştia ai noştri îşi povestesc faţa lui seamănă cu harta României şi a Indiei după yoga s-o fii plinind plinirea de planetă în ceakre corespondente şi-om fi măcar mantrele se pot resonoriza ureche la ureche daksha la Dacia lumea recreată meditativ însăşi sanscrita ce victorie avu Gandhi omul cel mai mare ca părine al celei mai mari familii crezute decrustate iar Tagore ce pământului-cerului-oamenilor inspirat să dea înemnătatea de frumuseţe paraaparentă paacontradictibilă ca un arest prinderea lui prin traduceri ca o pupare de mână cu buzele femeii din Constanţa reîngânare după ureche transvazantă ce să mai fi rămas o supraimpresionare antropologic-indologică a unor traducători veneratori ai poetului şi poemelor sale pe calea imaginaţiei-traduceri vezi şi barba lui Brâncuşi în grădina maharajahului din Indore numai la zece ani ca pentru a întoarce vizita  sfântul din Montparnasse şi sfântul din Santiniketan amândoi scrijelaţi în cuvinte de Arghezi printre alţi literaţi de seamă români au tăiat în materie spirituală mântuirea lumii prin creaţie universală de rădăcină după ce-am meditat pantomimic decentrat la întîlniri ceakrale ca pentru o desprindere de prejudecata fie a venerării fie a rutinizării plictisite să ne punem aeroportarilor crima în puşcă da’ cine ne împuşcă cu un glonţ cu o ghiulea cu o rachetă ca o eliberare cu un minus tezaur cu un rapt al proprietăţii cu o retraducere manipulată după Tagore dacă nu mărita şi de gurudev Uniune de îţi zicea Sovietică de înfundase şi India în propagandă trandafirie partea dislocată culii ghirlandele dragostei strecurându-le strivit ca probe de comunistoidism cu fereală că încă e brahman că nu era sărac mai bine glonţul decât numele vezi sfoara trage din prima în 1913 în Orăştie cum ţesusem în Tagore Hall masculii indieni urăsc masculii chiar atunci după paperul meu afară un chowkidar ceva bătea un cal cu măturoiul pentru că-şi exhiba falnic falusul în erecţie aşa fără iapă la mătură să nu fi fost şi ăla avea dreptate să i-o întoarcă tare dacă nu se băga chiar ea deschilotată la babugiul costeliv-miticiv-rajajiv o discuţie oi fi făcut pe alte bătăi de cai de câini de (către) eunuci mai puţin tagoriene poate el mai de templu s-a zis şi dickensian cu cine n-a fost comparat nu o favoare o ipostaziere meditatică de ce nu scriu eu în engleză să-i impresionez pe santiniketanezi a sublinia cu negru şi voi traduce pe loc articulând cu gândul pe fază cu atmosfera şi familiaritatea poetician-religioasă creştinească introducere cristică da Tagore este Christos bătrân frate mai mare cu Christosul valah Mihai Eminescu, mai mic adică cu 11 ani cum şi Eminescu e mai mic cu o sută de ani decât Goethe şi cu 50 decât Pushkin că să nu ziceţi că nu mă pasionează chiar şi via loja din Chişinău mesajul pravoslavnicei Rusii prin genii cosmopolite exteriorizant rămânem la dualitatea recepţiei profetism-proletcultism sovietic în timp ce magneismul spiritualităţii tagorian-indiene declanşa o reacţie de primire exaltată soră cu religia chiar alta decât cea înnăscută lustruind zalele sufleteşti ale celor mai vibrante conştiinţe tinere sacrificându-se pentru identitatea şi dezrobirea de facto a românilor mari industria tagorologică pompată de fratele mare de la răsăritul imediat fatal nu de la cel al lui Tagore parafrazat sinistru de un mare scriitor chiar afin în pictoliteratura cohortelor de fiinţe esenţiale potopite de nedreptăţile din veac Mihai Sadoveanu cu lumina vine de la răsărit tocmai când India se eliberează de englezi Româna e ocupată de ruşi Mihai Eminescu este interzis mutilat ceea ce s-a reprodus în anii 90 pe canale de aceeaşi teapă ceea ce se caută prin Tagore la fel o tăiere o prefaţare imbecilizantă de nevoie altfel cu o pedanterie indologică sută la sută rusească din rusă monstruos cimitirizată a fost tradusă selecţia despre educaţie unul din traducători Iosif Antohi tradusese altfel din latină pe Amos Komenski şi măcar şi aşa cei doi mari pedagogi Comenius şi Tagore se întâlneau sub ghiulele comunistoide antispirituale efectul trebuie să fi fost însă cu atât mai complex chiar indologii de marcă în frunte cu Teofil Simenschi au dedicat studii influente lui Tagore tezaurul străvechi poate retrograd sigur mistic era înlocuit condescendent în compania-colecţie a celor mai mari gânditori şi scriitori ai lumii cu insinuarea dacă nu pavoazul comunismului lui Tagore chiar maşina de tocat rusească în selecţia şi traducerea românească altfel în rusă operele complete n-au decât să fie aşa are o obligaţie până la nivelul poltic Nehru se va fi topit atât în matricea sincerităţii primei şi de neîndepărtat recepţii care ca respiraţia se păstrează până cândva îşi va da sufletul cât şi în simbolistica rezistenţei prin valori paralel mari scriitori folosesc versiunile engleze scriitori proletcultişti cu monopol însă asupra clasicilor lumii chiar dacă traduc din engleză păstrează trunchierile impuse de stanţe prestabilite cenzoriale chiar şi mai sugestive sunt preţiozităţile-traduceri din franceză ceea ce se va fi întâmplat şi cu Rilke cred că Zoe Dumirescu-Buşulenga a făcut şi această comparaţie dintre comparatişti ea va fi fost favorizaztă de apropierea directă de Tagore prin intermediul totuşi al Amitei Bhose doctoranda ei bengaleză bucureştenizată miraculos Amita Bhose a tradus într-adevăr direct din bengali pentru prima oară în româneşte şi pentru prima oară într-o limbă străină “Scrisori rupte” încă o dată “Scrisorile către un tânăr poet” de fel din Timişoara ale lui Rilke tradusă de poetul Ioan Alexandru alt doctorand al doamnei Buşulenga şi scrisorile lui Tagore către nepoata sa pot fi puse în legătură ajunsesem la o maturitate indologică măcar şi labirintic la noroc rămânând la scrisori de data asta indologice cele ale lui Sergiu Al-George nu mai limitează nesfârşirea mesajului indian le-am publicat în Bibliotheca Indica  din ceea ce le-a fost pus la dispoziţie românilor proză romanul “Gora” “Ghirlanda dragostei” eseu orientat propagandistic poezie aceasta din urmă a fost şi cel mai des tradusă dar şi conjunctural lingvistic spiritual încât probabil mediul care îl va reactualiza pe Tagore în româneşte va fi poezia studenţii Amitei Bhose l-au gustat de mult în original profesoara Tagore a putut să evite chiar gustul morţii incinerându-se în Bucureşti lângă mormânul lui Eminescu împrăştiindu-se în cosmosul lui Orfeu şi al lui Tagore deopotrivă doctrinele mileniului al treilea nu vor putea evita ceea ce se impusese filosofului N Bagdasar în 1938 contrastul dintre civilizaţia europeană acum pe acelaşi trend americană materialistă şi cultura indian-orientală a sufletului a interiorului dacă încorporarea gândirii lui Tagore în  cultura română în anii 20 şi 30 a putut fi destructurată chiar prin Tagore însuşi sovietizat al treilea al patrulea Tagore vor fi iar şi iar Tagore cel dintâi cel adevărat chiar dacă India s-ar dezice de Tagore ca mama de fiu el încă ar înfiora pe români cobind tragic cu preţul că India ar face cunoştinţa lui Eminescu alungat din şara lui deconstruit în cheie românească şi pe demitizările formalizante o vishva bharati ar putea fi fondată pe numele lui Tagore şi Eminescu poetul Indiei şi poetul României ar da un exemplu de advaita proiectul frumuseţea popoarelor ca un studiu de caz ar restudia doctrinele estetice indiană şi românească inclusiv în cheia esteticii antropologice ca pentru o mai dreaptă cinstire a omului în general centrul de studii indiene intenţionat de Amita Bhose parcă şi de cenuşa ei poate astfel exista şi ca un centru de cercetări asiatice universal Jeronimo Moscardo ambasadorul Braziliei la Bucureşti a lansat în Freedom series ale ambasadei indiene proiectul Gandhi-Eliade-Lobos publicat de noi în Bibliotheca Indica văzând India România şi Brazilia ca pe o triadă cultural civilizaţională de rezistenţă un bust al lui Tagore a fost dezveli în incinta Teatrului Naţional din Bucureşti o carte a vizitei în România  din 1926 a lui gurudev a fost publicată de ambasadorul Rajiv Dogra care are o propensiune de a planta copaci simbolici dar şi mai mult basoreliefuri reprezentându-i împreună pe Tagore şi Eminescu la Sibiu Râmnicu Vâlcea Tîrgovişte Curtea de Argeş când vezi ceva frumos eşti trist pentru că îţi aminteşti de altă viaţă spune Kalidasa în Sakuntala şi Tagore retranscrie dintr-un ziar marii întemeietori pot fi continuaţi şi prin tristeţea frumuseţii altei existenţe de pe tărâmul adevărului

cred că mă relaxez meditez zenith poetul gujarati Surisinhji Thakhatsinhji maharaja Gohil Kolapi m 1900 la 26 ani iubeşte sclava reginei poză preot hăcuit în templu sivan 16 aprilie Mahavir Jayanti mayor of Chennai M.K.Stalin scrisei Platei or să înceapă zborurile puţin a rămas zborul e o meditaţie ce să te mai relaxezi că dai în puţ romanul n-am de unde muriră cam nehotărâţi pe relaxare puşcăriaşi nici o noapte rare ore pe toţi sponcii dacă am dormit am şi rămas mai mult ancoraţi îngropaţi în sine cu câte-o sărită plimbare seara-mormânt tot trebuia să nu vorbim azi întru frumuseţea liniştii dacă scrisei pe aici şi citii ziar tot nu mă înfrumuseţai cu linişte de fapt zece zile am fost jain Mahavira să trăiască dacă înveţi să trăieşti trebuie să înveţi şi să mori ore şi ore nu pe cine încleşta pe toropeala asta răsturnări la sânge ce m-o fi atrăgând la Calcutta Dharmendra are doi băieţi acolo îşi rezervase loc în tren a prins grai crainic urmează să fiu zece zile bengalez guruul e doar stabilit acolo din Rajasthan desert călător încălugăritor măsurasem şi hainele acum m-aş fi perpelit în ashram în palatul Anuvrat care-mi dăduşi bomboana ardeiată Bengal rusizat după aia 10 zile babuji româno-indian apoi douăzeci sanatani pe Ramayana mai mult hindi

să ne trăim rasa cum din jain mă încălţai toată noaptea chelcărană tăcerea nu mi se cunoaşte nici trifoiul matrin îţi ies alfabet să te urzească să te ţeasă să te taie să te coasă cum şi pe tăietori îi taie capetele blonzii şi cărunţii neam lunta nunii luna nunţii culturalizaţi-vă zvăpăiaţilor că doar nu vorbiţi româneşte o fi căzut Anglia fie-vă fustele sus că vă înghiţi Africa pe la noi tot Calcutta voi cărămzi pe ăştia cum i-a adus careva nefuraţi numai eu cu alţi prăpădiţi de dragul romanului Tagore genul de poem monografic în progres de n-ar fi copilăroasă dicţia decât să adorm stau la coadă avioanele de Varanasi cu Buddha    o să-ţi scriu în două ore c-am urcat cred că sunt cel mai nerealist om m-am ras ieri de două ori aşa că nu-s eliberaţilor pe filmi-gane mane aceleaşi asanas hinduse jainii le oltenesc prin deşert cu cămila sub căruţă ce să stai de vorbă o conferinţă ce mai e pe la voi pe acolo că-n vaporul de şase stele nu mai filmăm ramaianiţi o dată acuma amintirea la zburat eu nu caut nimic la Calcutta poate altcineva dintre beţivii englezi de futură puţin şi cei mai mulţi noapte frunte fără lună şi ce dacă jain şi ce de bengalez asculţi toate crimele îţi vine cheful nu mai ai timp când s-ar produce un simbol de conştiinţă pe intensităţi crăcaănate sau brauniene vitezoman superpopulate asta nu-mi vrea viaţa scapă de pacostea cunoştinţei pe scoase altădată eram şi mai învăţat cu voi măcar tu şi cu americanii de ani parcă am fi fiecare din a mia carte ce-oi mai fi având şi-n creier de zece zile îţi faci teoriile pe tarabe în hindi vânzătorul de ceai schimbă paisele Ramcharit Manas costă Rs 100 mai ieftin ca la noi cu ce explicaţii să fie sănătos şi Akbar întâlnindu-se cu Tulsidas pe româneşte la Varanasi şi cu noi dost Dosoftei stau la fereastra dinspre al treilea noiembrie după al doilea în India primul acasă îmi voi lăsa decembrie mai tot archenţei de unde atâta meditaţie văd efectul aşa şi epopeile mantră şi avionul cu sor’sa muream de somn şi-mi doream kayota unde şi preksha m-o fi crestat cucurigu să nu mă pun rău cu comuniştii dacă am tv nu mai fac preksha se alege praful de roman d-aia Thailanda a fost ideală fără somn sonete thai tetha taie thai liber ci cuprins până ajungi la simpatia nediscriminatoare Mahavirule anuvrata mici jurăminte

MARIAN  POPA

18. CA UN SFÂRȘIT

(ultimul capitol al monografiei ANCA)

Cine mai citește astãzi? O întrebare curentã. Alta este: când și unde. Acasã, pe vreo plajã, în ședinþe, în trenuri, autobuze, avioane, într-un rãgaz postorgasmic. Huxley trata practic problema, în felul lui britanic: bucãțile epice scurte și poeziile sunt consumabile pe distanțe mici de drum. Azi sunt în trend și anecdotele de o mie de pagini, cu semn de carte pus din loc în loc: un bilet de cãlãtorie, o felie de salam, un condom. N-ar fi rãu însã dacã se va introduce printre tipurile ideale textele dodiate de Anca, cel mai radical producãtor de text din seria deschisã virtual de Eminescu, dezvoltatã cu Urmuz, la împlinirea cãreia au contribuit Constantin Fântâneru filosoful, Eugen Ionescu absurdul, Cugler-Apunake, George Dan (Oamenii din lande, manuscris în 1946, editat în 2011), Șerban Foarțã hologramaticul. Anca: autor citibil, recitibil, suspendabil, suprimabil, completabil, abil labil, digerabil, dispepsiabil.

Atari cãrți au un indiscutabil avantaj: ele pot fi începute de oriunde, întrerupte oriunde temporar sau definitiv, reluate, fãrã a li se leza totalitatea, aceasta în mãsura în care haosul este uneori confundabil cu infinitul, care nu mai este infinit decât dacã se extrage din el infinitul pentru a rãmâne un alt infinit. Texte ca niște maladii absolute, ce pot suporta prin lecturã statutul singular, endemic și cronic. Amestecuri, cu aparențe de sincope; o afirmație în cazul acestor texte impune neutralizarea și variația liberã: citãrile pot fi scurte sau foarte lungi, fiind egal dacã vor fi luate dintr-un poem,

roman sau eseu, fiind salutar și experimentul comutãrii: pasaje cu dimensiuni variabile dintr-un oarecare text sunt integrabile cu șanse zero de identificare în altele.

Postdemocrația își creeazã o postliteraturã. Una din formele ei este produsã de Anca, în dauna altora. Ceea ce înseamnã cã nici nu se mai poate scrie o alta care sã nu fie epigonicã. E scrisul fãrã drept de apel și fãrã drept la egal, care ignorã aroganța elitarã, meschinãria șmechereascã frivolã postmodernistã, conformismul mercantilizat al scrisului de larg consum. Altfel, un text care nu poate fi plagiat, compilat sau parodiat. Acest autor contribuie în felul lui la extinderea interactivitãții. Textele permit unui cititor sã greșeascã dacã vrea pagina, fãrã a fi observat, poate sfida legile copyrightului raționalitãții.

Un alt avantaj: prin textele dodiate este insinuabil orice, pentru cã nu sunt lizibile cum au fost scrise. Autorul poate înjura temeinic pe oricine din lume fãrã teama de a fi

sancționat, poate ataca orice tabu, poate folosi vocabula pulã, cum o și face într-un poem al cãrui titlu nu va fi aici indicat, poate grafia conspirativ cele 99 nume secrete ale Creatorului Suprem rostite într-un colț de templu de un inițiat. Din aceastã operã laxã nu lipsesc urâtul, grotescul, brutalitatea sexualã abundentã în epocã, dar perspectiva e totuși aceea a des evocatului Hanuman care, chiar și când

este furios avântat militant, va acoperi în mișcarea-i impetuoasã marea cu flori și petale.

Textele dodiate sunt plasabile ca dodii și în categoria radicalizãrilor criptologice. Existã texte pe care Cryptanalysis & Raketeering Records Unit nu le-a putut descifra nici cu ajutorul celor mai moderne tehnologii informaționale. Litere, cifre, semne ortografice, acolade, linii, cratime, intercalãri, secționãri, hieroglife: așadar, manuscrisul Voynich din secolul XV, Ricky McCormick, obiectul artistic Kryptos creat pentru CIA de Jim Sanborn, cu concursul unui criptolog pensionar al instituției. Cine cripteazã mai bine? Amatorul, s-a constatat. “Profesioniștii sunt previzibili, amatorii sunt primejdioși”. În plus: trebuie analizat enciclopedismul celui ce cripteazã: literar, artistic, politic, gastronomic, economic, științific, monden, erotic, de participant sau observator al ceremonialelor religioase și laice etc. Ce face Anca poate fi luat și ca o zãpãcire a criptãrii, cãreia îi extinde bazele clasice: valorificã literele în noile cuvinte formate, dar mai ales în formațiile de cuvinte: cuvinte fãrã sens, cãrora li se poate distribui prin consens, bunãvoințã sau ignoranþã unul la alegere și la întâmplare, cuvinte pentru obiecte inexistente, cuvinte necunoscute pentru obiecte existente. Dodii? Francesco Flora afirma cã este imposibil sã nu existe undeva în Univers creaturile din Infernul dantesc, argument fiind faptul cã ele au fost prezentate de un om. Este afirmabil același lucru despre relate, dar și despre scrisul bazat pe relații stabilite prin raționamente asimetrice. Schlegel: Spiritul idealismului este universalitatea și originalitatea (totalitatea în plus); tot restul este literã/ Buchstabe. Idealismul face din interioritate empirie și din exterioritate teorie. Orice sistem este numai o empirie.

Realitatea se aflã în indiferențã. Ce nu-i încã poetizat, nu se știe încã pe drept; mai întâi ne vine cunoașterea cea mai profundã din inconștient în fața ochilor. Ce se poate modifica din aceste propoziții? Un singur cuvânt va trebui înlocuit: poetizat cu dodiat.

Dacã se mai încearcã o asociație, textele lui Anca sunt mașini în sensul automatelor lui Claude Shannon. A crea sisteme smucite pentru a produce nonpragmatic. Pentru cã

tot ce-i practic e consumabil. Se consumã alimente și se produc excremente, se consumã cuvinte și se produc demagogie și minciuni, tabloide și reclame, teorii, doctrine scadente și hârtie reciclabilã. Termenul experiment este de asemenea rezonabil pentru definirea acestei opere. A fost folosit pentru muzicã, literaturã, arte vizuale. În acest caz, poate fi evocat și sensul știinþific și anume în sens dramatic. Probabil cã 99% din proiectele de cercetare știinþificã experimentale eșueazã;

eșecurile sunt importante, fiindcã indicã altor cercetãtori ce nu trebuie sã mai încerce, cum sã aleagã alte drumuri. În literaturã și arte este altfel, chiar invers. Cine încearcã

imposibilul relevã numai eșecul altora, cu același rezultat: asta nu trebuie s-o mai faceți, am fãcut-o eu. Voi puteți doar sã parodiați Mona Lisa. Anca este îndreptãțit sã facã contemporanilor un Sîc! substanțial.

Scriitorul ãsta perfecþioneazã limbajul compozit multilingv. Pentru cine o face? Pentru cititorul român al viitorului, care deprinde mai întâi limba englezã cântând interjecții. Sau pentru cel familiarizat cu engleza, care va învãța româna înjurând, în vederea parvenirii la o Comunã de Aur a Dodiilor. “Profetule dodietule construiește pentru viitor scuze” (Rechinuri). “dodii de nouã viațã/voi sã vã npredați/noi sã vã învãțãm/când contextul ne va sufoca/pris la peine d’apprendre roumain/declinul și dispariția/unor comunitãți românești/identitatea omului spulberatã ...”

Scriind cum scrie, Anca utilizeazã cea mai mare cantitate de cuvinte reale și inventate în literatura românã.

În baza textelor lui e realizabilã cu lux de exemplificãri și o poeticã sau mãcar un dicționar de procedee dodiești, de trucuri refuzate de logica poeziei conformizate. Descartes este convenabil ca punct de plecare și pentru sublinierea altei particularitãți, atunci când a decis: Cogito, ergo sum.

Dar, astãzi, psihologii afirmã: Cogito, deci mã înșel. Prin urmare: Cogito, deci înșel. Atunci, mai bine și onest: non cogito, deci nu mã înșel și nu înșel. Anca moduleazã în fals raționamentele în acest sens: “... dacã nu mã înșel, de ce sã mã înșel, cã te înșeli nu mai încape îndoialã, și-atunci, ne înșeli și pe noi cu tone de aberații, nu imaginaþii, cât cã jalea, dacã te viziteazã, ține-ți-le ºi pe-alea...”

Ce vor bãnui unii cititori, mãcar inconștient: scrisul lui Anca este periculos, concretizare a unui comportament cumva asimilabil aceluia definind pe Cybele, pentru epoca apariției și instituþionalizãrii lui Iisus. Un scris care ignorã trucurile glimfatice, cu care se spune ce este de spus, cu certitudinea cã oricum, este inutil într-o lume programatã de tembelisme milenare cu repetate efecte catastrofice.

Nu existã un scriitor care sã fi avut curajul sã scrie chiar așa. Poate și pentru a nu fi taxat de unii sau alții drept nebun. Ca și cum n-ar exista Machbeth, în care s-a spus: “A tale told by an idiot, full of sound and fury, signifying nothing.” Textele acestea par a fi ușor de scris, dar cine va încerca sã scrie astfel va descoperi dificultatea de a-și duce pânã la capãt, douãsute de pagini de prozã sau de terține din clasa celor dodiate de Anca.

Apoi: orice carte e limitatã de coperți; Anca eliminã neajunsul construind sugestia unui ilimitat cover. Opera lui dã impresia proteismului; impresie explicabilã prin tipul de producere a textului. S-a spus: în limite se aflã Maestrul.

Dar limitele pot fi cele indicate de cuvântul limitat la opt litere: ilimitat.

Cu Anca se încheie simetric antiapoteotic un mod al literaturii române. O operã care ar corespunde pretenției lui Nietzsche: “Ich will keinen Autor mehr lesen, den man anmerkt, er wollte ein Buch machen: sondern nur jene deren Gedanken unversehens ein Buch wurden” (Menschliches, allzumenschliches, II, 121).

Dacã Anca este indrituit sã fie membru al Uniunii Scriitorilor din România, cum se întreabã un Horia Gârbea?

În istoria ei ctitorizatã comunist sovietic pânã azi, Uniunea Scriitorilor nu a determinat nici mãcar producerea unui rondel memorabil. Ce a generat, au fost relații conflictuale,

ierarhii ale urii, lehamitei, disprețului și imoralitãții.

În Germania, crede Gârbea, “într-o țarã normalã” adicã, “publicarea unui volum de acest fel poate atrage suspendarea licenței editurii”. Afirmația este ea însãși o dodie ubuescã, dar involuntarã, în mãsura în care mintea care a emis-o ignorã cu vârf și îndesat realitãțile germane, țara aceasta, în parantezã fiind precizat, neposedând o

Uniune a Scriitorilor. Dacã ar fi citit niște poeme de Oskar Pastior, n-ar mai fi scris ce-a scris. Sau mãcar un colaj lexical de Herta Müller:

  im|Feld|IST|das|Getreide|müde|

| vom|Getreide|und die|Sandmücken

| m ü d | v o n | d e n | S a n d m ü c k e n | d i e

| B r e n n e r e i | v o n | d e r | B r e n n e r e i | U N D

|DER|Wind|vom|WIND|das |WORT

| UNBEDINGT| ist|MÜD|vom

| Wort|UNBEDINGT|UND|DIE

| Sonne| MUSS|durch|DEN|Rennzirkus,

| d o c h | h i n t e r | d e m | B u s b a h n h o f | i m

|Getreide|dreht|ein|Vogel

| beide| Augen|hundeschlecht|UND

| stark geschminkt|in| steifer Seide

Desigur, nu ultima expresie a literaturii. Ce mai este inventabil? Poate imposibilul. Un text în care cuvintele tuturor limbilor și dialectelor planetei sã rimeze și, invers, nici un cuvânt din suma tuturor vorbelor flectate, neflectate și neflectabile ale limbilor și dialectelor planetei sã nu-și aibã un frate întru rimã; sau toate cuvintele planetei inventabile în baza alfabetului și hieroglifelor sã fie prinse într-un infinit palindrom. Ce zici, Anca?

Dar pentru a imagina ultima expresie a literaturii ar trebui apelat și la viziunea Rabinului din Meseritz, evocat undeva de Gershom Scholem. Atotputernicul a transformat nimicul în Ceva, într-o Lume, dar asta nu-i totul, de vreme ce este posibil contrariul. “Die Taten der Gerechten aber, die alles zu seiner Wurzel zurückführen, verwandeln das Etwas ins Nichts, und das letzte Wunder ist grösser als das erste.”

Anca pare a fi aproape de acest final intermediar care, este de presupus, va consta și din acțiunile de eliminare treptatã a literelor care au fost alese pentru a crea Cuvântul inițial. Una din creațiile sale lexicale cele mai frecvente este ApoKALIpsã. Scris așa, pentru a semnala o fuziune sau apropieri fãrã recurs, și ele ușchit la mișto dodiabile: 

“Aceeași apocalipsã, Kali dansând calypso”

(Mãslinii din Uffizi). Kali cea neagrã, inaccesibila Durga, soața lui Shiva, Parvati, Ciamundi, Uma și zeița supremã ca Dewi, care primea jertfe umane de la frãția tâlharilor Thag, și nu mai puțin Mahischasuramardini, exterminatoarea bivolului-demon Asura Mahischa, călãrind un leu, cu zece brațe. Cu sau fãrã voia lui, un apocaliptic se aflã în ultima zi, aceea a mâniei. Anca vede un sfârșit cu zece brațe al

timpului și descrie ce vede. Asta, pur și simplu, pentru cã “ne-am creat un singur creator ne lipsește voința primului pas în stare sã creãm c-am fost creați” (Cenușa din

gânduri).

(ISBN:   978-973-721-839-3  Târgoviște 2013

ISBN: 978-606-676-385-1  Iași 2013)