Noi sa tacem, si sa lasam romanul
~*~
Noi sa tacem, si sa lasam romanul sa
vorbeasca.
De cand le zice in romana-i mort.
A inviat in limba romaneasca
Pierduta lui lumina sa-mpanzeasca
Si-un intuneric, peste-al Lumii port.
Noi sa tacem si sa lasam, romanul sa
vorbeasca.
Era ce spune, si de cand, de ce.
Stia si cata limba-n lume e
Sa -i curga poezia romaneasca
Ce vrut-a ea, si altii, cum o vre'...
Noi sa tacem si sa lasam romanul sa
vorbeasca.
Sa comparam apoi atatia vorbitori.
Sa intelegem ce-au vrut sa traiasca
in care limba, Mare, munti, si nori
si-acolo, ce si cum, sa cantareasca
Ce fac, vorbesc, atatia muritori...
Noi sa tacem si lasa si romanul sa
vorbeasca.
E un reporter media de succes.
Si un afacerist de limbi, ales.
E un politician pe inteles.
In umbra lui, stau arme, piramide!
Finante-Banci, cat nu le poti
cuprinde!
Si tremura atatea vise-n blide!
“Ce-am sa ma fac, pe lume, pe aici?!
De-am sa raman, roman, fara servici?
Sau de atat de merituos sublim,
n-am sa-mi gasesc, renumerul, maxim?
Sau bucurul, in viata , tot mai plin?
Renumul? Si taramul? Consacrat?
Ca am vorbit! Facut! Vazut... cacat!”
Se misca chiar si Golii-n temelie!
“Vom incapea, in ce Psihiatrie?
Cei neincaputi in limba noastra vie,
A lui Dabija, din Academie?
Si cine-a ascultat-o, vreodat',
Si-a dat pe dansa, macar un Palat,
Din cate – pe Pamant – a ridicat?
Si ce gradini de neimaginat?”
Ca sa asculte limbi? Cum i-au cantat?
Ca daca nu le va fi intrebat
Acum, ca este -n limba, inviat,
Acum, ca a lasat atatea scrise
De calculat cuvintele promise,
de calculat cuvintele ucise,
de calculat cuvintele omise,
de calculat cuvantul de calcat,
furat, mintit, inchis, si
dep(fl)or(t)at,
din limba si din viata, alungat,
din bucuria limbii, exilat,
din 2 x 2, un jip, de calculat -
are atata timp de-acu -nainte
sa dea de meditatii in campanii -
De ce raman romanii-n maini, cu
cranii,
negustoriti si inselati cu anii
luminii,
de barbarii si fazanii
de 2x2 de limba, si, eroi,
de calcule, suvoaie de gunoi!
De ies chiar inundatii, pe la noi!
Si de Prostie, Lacomie, ploi!
Dar sa lasam romanul sa vorbeasca.
Eu, rață sunt, pe balta omeneasca.
M-am si filmat! Dar... stiti,
nevoia-mi mare,
sa-si afle-n gura-acelora ..acare,
ce nu-si incap de Limba lor cea Mare,
ce-atata a putut ca sa tampeasca,
de-atata 2x2 de calculare,
in orice limba a putut sa creasca,
precum va dau ca o intampinare
aceasta prea tacuta contemplare,
nu pot sa dau si filmul meu de rață!
Pe Lumea, prea murdar de precupeata,
tot de pomana!
Caci ati da navala!
Si-atunci ar disparea intreaga balta!
Victoria!
si ce -ar face-atatea broaste?!
Privighetori de pesti, de nu ar
paste?
~*~
21 iulie 2021
Jianu Liviu-Florian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu